Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
15

Răscoala lui Absalom.

151Și a fost așa: după

15.1
Cap. 12.11.
aceasta Absalom și‐a gătit un car
15.1
1 Reg. 1.5
și cai și cincizeci de bărbați ca să alerge înaintea lui. 2Și Absalom s‐a sculat și a stătut alături de calea porții. Și a fost așa: dacă avea cineva vreo pricină și mergea la judecată la împărat, atunci Absalom îl chema și zicea: Din ce cetate ești? Și el zicea: Robul tău este din una din semințiile lui Israel. 3Și Absalom îi zicea: Iată, treburile tale sunt bune și drepte, dar nu este nimeni care să te asculte din partea împăratului. 4Absalom mai zicea: O! de
15.4
Jud. 9.29
aș fi pus eu judecător în țară! Orice om care ar avea vreo pricină și judecată ar putea să vină la mine și i‐aș face dreptate. 5Și a fost așa: dacă se apropia cineva să‐i facă plecăciune, el își întindea mâna și îl apuca și‐l săruta. 6Și în felul acesta făcea Absalom la tot Israelul care venea la judecată la împărat și Absalom fura
15.6
Rom. 16.18
inimile bărbaților lui Israel. 7Și a fost așa: după trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului: Te rog, lasă‐mă să mă duc și să‐mi plătesc la Hebron juruința pe care am făcut‐o Domnului. 8Căci robul
15.8
Gen. 28.20,21
tău a făcut o juruință
15.8
1 Sam. 16.2
pe când
15.8
Cap. 13.38.
locuiam la Gheșur în Siria zicând: Dacă Domnul mă va întoarce în adevăr la Ierusalim, voi sluji Domnului. 9Și împăratul i‐a zis: Mergi în pace! Și s‐a sculat și a mers la Hebron. 10Și Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel zicând: Când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: Absalom este împărat la Hebron. 11Și cu Absalom au mers două sute de bărbați din Ierusalim care au fost chemați
15.11
1 Sam. 9.13
16.3,5
. Și mergeau în prostia
15.11
Gen. 20.5
lor și nu știau nimic. 12Și Absalom a trimis după Ahitofel Ghilonitul
15.12
Ios. 15.51
, sfetnicul
15.12
Ps. 41.9
55.12,13,14
lui David, din cetatea sa, din Ghilo, pe când jertfea jertfe. Și uneltirea a fost puternică fiindcă poporul se înmulțea mereu
15.12
Ps. 3.1
lângă Absalom.

Fuga lui David

13Și a venit un sol la David zicând: Inimile

15.13
Vers. 6.
bărbaților lui Israel sunt după Absalom. 14Și David a zis tuturor robilor săi care erau cu el în Ierusalim: Sculați‐vă și să fugim
15.14
Cap. 19.9.
, căci altfel nici unul din noi nu va scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiți‐vă să plecăm ca să nu se grăbească el și să ne ajungă și să aducă rău peste noi și să lovească cetatea cu ascuțișul sabiei. 15Și robii împăratului au zis împăratului: După tot ce va alege domnul nostru împăratul, iată robii tăi! 16Și împăratul
15.16
Ps. 3
a ieșit cu toată casa sa în urma sa. Și împăratul a lăsat zece
15.16
Cap. 16.21, 22.
țiitoare ca să păzească ele casa. 17Și împăratul a ieșit și tot poporul în urma sa și a stătut la Betmerhac. 18Și toți robii lui mergeau alături cu el. Și toți cheretiții
15.18
Cap. 8.18.
și toți peletiții și toți ghitiții, șase sute de bărbați care au venit după el de la Gat, au trecut înaintea împăratului. 19Atunci împăratul a zis lui Itai
15.19
Cap. 18.2.
Ghititul: De ce mergi și tu cu noi? Întoarce‐te și rămâi cu împăratul, căci ești străin și în surghiun în locul tău. 20Ieri ai venit și astăzi să te las să mergi cu noi în sus și în jos? Și eu merg unde
15.20
1 Sam. 23.13
voi putea. Întoarce‐te și ia înapoi pe frații tăi; îndurarea și adevărul să fie cu tine. 21Și Itai a răspuns împăratului și a zis: Viu este Domnul și viu
15.21
Rut 1.16,17Prov. 17.17
18.24
este domnul meu împăratul că în locul unde va fi domnul meu împăratul, fie spre moarte fie spre viață, acolo va fi și robul tău. 22Și David a zis lui Itai: Du‐te, și treci! Și Itai Ghititul a trecut cu toți oamenii lui și toți copiii care erau cu el. 23Și toată țara plângea cu glas tare și tot poporul trecea; și împăratul a trecut pârâul Chedron și tot poporul a trecut în dreptul căii pustiei
15.23
Cap. 16.2.
. 24Și iată și Țadoc și toți leviții cu el purtând
15.24
Num. 4.15
chivotul legământului lui Dumnezeu și au pus jos chivotul lui Dumnezeu. Și Abiatar s‐a suit până ce tot poporul a sfârșit de trecut din cetate. 25Și împăratul a zis lui Țadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate! Dacă voi afla har înaintea Domnului, el mă va aduce înapoi
15.25
Ps. 43.3
și mi‐l va arăta și pe el și locuința sa. 26Și dacă va zice astfel: Nu‐mi place
15.26
Num. 14.81 Reg. 10.92 Cron. 9.8Is. 62.4
de tine! iată‐mă, să‐mi
15.26
1 Sam. 3.18
facă ce este bine în ochii lui. 27Și împăratul a zis lui Țadoc preotul: Nu ești tu învățătorul? Întoarce‐te
15.27
1 Sam. 9.9
în pace în cetate și Ahimaat, fiul tău, și Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii
15.27
Cap. 17.17.
ai voștri, cu voi. 28Vedeți, eu voi zăbovi
15.28
Cap. 17.16.
în vadurile pustiei până va veni un cuvânt de la voi ca să‐mi aducă știri. 29Și Țadoc și Abiatar au dus chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim și au rămas acolo. 30Și David s‐a suit pe suișul Măslinilor, suind și plângând; și avea capul
15.30
Cap. 9.4.
acoperit și mergea desculț
15.30
Is. 20.2,4
și tot poporul care era cu el suia fiecare cu capul acoperit
15.30
Ier. 14.3,4
suind și plângând
15.30
Ps. 126.6
. 31Și unul a spus lui David zicând: Ahitofel
15.31
Ps. 3.1,2
55.12
este între urzitori cu Absalom. Și David a zis: Zădărnicește
15.31
Cap. 16.23;
sfatul lui Ahitofel, Doamne, te rog. 32Și a fost așa: când a venit David în vârf unde s‐a închinat lui Dumnezeu, iată i‐a ieșit înainte Hușai, Architul, cu cămașa sfâșiată
15.32
Cap. 1.2.
și cu pământ pe capul său. 33Și David i‐a zis: Dacă vei trece cu mine, îmi vei fi o povară
15.33
Cap. 19.35.
. 34Dar dacă te vei întoarce în cetate și vei zice lui Absalom: Voi fi robul tău, împărate; cum am fost robul tatălui tău în trecut, așa voi fi robul
15.34
Cap. 16.19.
tău acum! atunci îmi vei zădărnici sfatul lui Ahitofel. 35Și oare nu sunt cu tine acolo Țadoc și Abiatar preoții? Și va fi așa: orice vei auzi din casa împăratului să spui
15.35
Cap. 17.15, 16.
lui Țadoc și lui Abiatar preoților. 36Iată, acolo sunt cu
15.36
Vers. 27.
ei cei doi fii ai lor Ahimaaț, fiul lui Țadoc și Ionatan, fiul lui Abiatar. Și să‐mi trimeți prin ei orice cuvânt pe care‐l veți auzi. 37Și Hușai, prietenul
15.37
Cap. 16.16.
lui David, a venit în cetate și Absalom
15.37
Cap. 16.15.
a intrat în Ierusalim.

16

Țiba, Șimei, Hușai, Ahitofel

161Și

16.1
Cap. 15.30; 32.
David trecuse puțin dincolo de vârf și iată l‐a întâmpinat Țiba
16.1
Cap. 9.9.
, robul lui Mefiboșet, cu o pereche de măgari înșeuați și pe ei două sute de pâini și o sută de ciorchine de struguri și o sută de poame de vară și un burduf cu vin. 2Și împăratul a zis lui Țiba: Ce vrei cu acestea? Și Țiba a zis: Măgarii sunt pentru casa împăratului, pentru călărie și pâinile și poamele de vară pentru mâncarea tinerilor, și vinul de băut pentru
16.2
Cap. 15.23: 17.29.
cei obosiți în pustie. 3Și împăratul a zis: Unde este fiul domnului tău? Și
16.3
Cap. 19.27.
Țiba a zis împăratului: Iată el rămâne în Ierusalim, căci a zis: Astăzi casa lui Israel îmi va înapoia împărăția tatălui meu. 4Și
16.4
Prov. 18.13
împăratul a zis lui Țiba: Iată tot ce a fost al lui Mefiboșet este al tău. Și Țiba a zis: Mă plec cu plecăciune! Să aflu har înaintea domnului meu împăratul! 5Și împăratul David a venit la Bahurim și iată de acolo a ieșit un bărbat din familia casei lui Saul, al cărui nume era Șimei
16.5
Cap. 19.16.
, fiul lui Ghera. El a ieșit blestemând 6și a aruncat cu pietre după David și după toți robii împăratului David, și tot poporul și toți vitejii erau la dreapta lui și la stânga lui. 7Și Șimei zicea așa și blestema: Du‐te, du‐te, om de sânge și
16.7
Deut. 13.13
om al lui Belial! 8Domnul a întors
16.8
Jud. 9.24,56,571 Reg. 2.32,33
asupra ta tot
16.8
Cap. 1.16;
sângele casei lui Saul, în locul căruia te‐ai făcut împărat, și Domnul a dat împărăția în mâna lui Absalom, fiul tău. Și iată, acum ești în nenorocirea ta însuți, căci ești om de sânge. 9Atunci Abișai, fiul Țeruei, a zis împăratului: Pentru ce să blesteme
16.9
1 Sam. 24.14
acest câine
16.9
Ex. 22.28
mort pe domnul meu împăratul? Rogu‐mă, să trec și să‐i iau capul. 10Și împăratul a zis: Ce
16.10
Cap. 19.22.
am eu a face cu voi, fii ai Țeruei? Da, să blesteme, fiindcă Domnul
16.10
2 Reg. 18.25Plâng. 3.38
i‐a zis: Blestemă pe David! Și cine
16.10
Rom. 9.20
va zice: De ce faci așa? 11Și David a zis lui Abișai și tuturor robilor săi: Iată, fiul meu
16.11
Cap. 12.11.
care
16.11
Gen. 15.4
a ieșit din măruntaiele mele îmi caută viața, cu cât mai mult dar acest Beniamit? Lăsați‐l și să blesteme, căci Domnul i‐a poruncit. 12Poate că Domnul se va uita la nedreptatea mea și îmi va
16.12
Rom. 8.28
răsplăti cu bine pentru blestemarea mea de astăzi. 13Și David mergea pe drum cu oamenii săi și Șimei mergea pe coasta dealului în dreptul lui și blestema mergând, și arunca cu pietre după el și arunca cu praf. 14Și împăratul și tot poporul care era cu el au ajuns la Aiefin și s‐au răcorit acolo. 15Și Absalom
16.15
Cap. 15.37.
și tot poporul, bărbații din Israel, au venit la Ierusalim și Ahitofel cu el. 16Și a fost așa: când Hușai, Architul, prietenul
16.16
Cap. 15.37.
lui David, a venit la Absalom, Hușai a zis lui Absalom: Trăiască împăratul! Trăiască împăratul! 17Și Absalom a zis lui Hușai: Aceasta este îndurarea ta către prietenul tău? De ce n‐ai
16.17
Cap. 19.25.
mers cu prietenul tău? 18Și Hușai a zis lui Absalom: Nu! Ci voi fi al aceluia pe care l‐a ales Domnul și acest popor și toți bărbații lui Israel și cu el voi rămânea. 19Și apoi cui
16.19
Cap. 15.34.
voi sluji? Oare nu înaintea fiului său? Cum am slujit înaintea tatălui tău așa voi fi înaintea ta.

Absalom ascultă de Achitofel

20Și Absalom a zis lui Ahitofel: Dați‐vă sfatul ce vom face! 21Și Ahitofel a zis lui Absalom: Intră la țiitoarele

16.21
Cap. 15.16;
tatălui tău pe care le‐a lăsat să păzească ele casa și tot Israelul v‐a auzi că ai miros urât
16.21
Gen. 34.301 Sam. 13.4
la tatăl tău; atunci mâinile tuturor
16.21
Cap. 2.7.
celor ce sunt cu tine se vor întări. 22Și au întins un cort lui Absalom pe acoperișul casei și Absalom a intrat la țiitoarele tatălui său în ochii întregului
16.22
Cap. 12.11, 12.
Israel. 23Și sfatul pe care‐l dădea Ahitofel în acele zile era ca și cum ar fi întrebat cineva cuvântul lui Dumnezeu; așa era tot sfatul lui Ahitofel atât la
16.23
Cap. 15.12.
David cât și la Absalom.

17

Sfatul lui Ahitofel zădărnicit

171Și Ahitofel a zis lui Absalom: Să aleg acum douăsprezece mii de bărbați și mă voi scula și voi urmări pe David în noaptea aceasta. 2Și voi veni peste el, când va fi obosit

17.2
Deut. 25.18
și mâinile sale slăbite, și‐l voi înspăimânta și tot poporul care este cu el va fugi și voi ucide numai pe împărat
17.2
Zah. 13.7
. 3Și voi aduce înapoi tot poporul la tine; bărbatul pe care‐l cauți tu este ca și cum toți s‐ar întoarce: tot poporul va fi în pace. 4Și cuvântul a fost drept în ochii lui Absalom și în ochii tuturor bătrânilor lui Israel. 5Și Absalom a zis: Cheamă, te rog, și pe Hușai, Architul, ca să auzim și ce este în gura lui. 6Și Hușai a venit la Absalom și Absalom i‐a vorbit zicând: Ahitofel a vorbit cu cuvântul acesta: să facem ce a zis el? Dacă nu, vorbește tu. 7Și Hușai a zis lui Absalom: Sfatul pe care l‐a dat Ahitofel nu este bun de astădată. 8Și Hușai a zis: Tu cunoști pe tatăl tău și pe bărbații lui că sunt viteji și amărâți la suflet, ca o
17.8
Osea 13.8
ursoaică ai cărei pui au fost răpiți pe câmp. Și tatăl tău este un om de război și nu va sta noaptea cu poporul. 9Iată este ascuns acum în vreo groapă sau în alt loc. Și va fi așa: dacă vor cădea la început unii din ei, oricine va auzi va zice: Este un măcel în poporul care urmează pe Absalom. 10Și chiar și cel viteaz, a cărui inimă este ca inima unui leu, se va topi
17.10
Ios. 2.11
de tot, căci tot Israelul știe că tatăl tău este puternic și cei ce sunt cu el sunt bărbați viteji. 11Dar eu sfătuiesc să se adune la tine tot Israelul de la Dan
17.11
Jud. 20.1
până la Beer‐Șeba ca nisipul
17.11
Gen. 22.17
care este lângă mare în mulțime, și fața ta însăți să meargă la luptă. 12Și vom veni peste el în vreun loc unde se găsește și vom tăbărî asupra lui cum cade roua pe pământ; și nu vom lăsa nici măcar unul din el și din toți bărbații care sunt cu el. 13Și dacă s‐a dus într‐o cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la acea cetate și o vom trage în râu până nu se va mai găsi acolo nicio petricică. 14Și Absalom și toți bărbații lui Israel au zis: Mai bun este sfatul lui Hușai Architul decât sfatul lui Ahitofel. Căci Domnul
17.14
Cap. 15.31, 34.
hotărâse să zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel ca Domnul să facă să vină răul asupra lui Absalom.

Moartea lui Ahitofel

15Și Hușai

17.15
Cap. 15.35.
a zis preoților Țadoc și Abiatar: Ahitofel a sfătuit așa și așa pe Absalom și pe bătrânii lui Israel și eu am sfătuit așa și așa. 16Și acum trimiteți repede și spuneți lui David și ziceți: Nu mânea la noapte la vadurile
17.16
Cap. 15.28.
pustiei, ci du‐te neapărat mai departe, ca să nu fie înghițit împăratul și tot poporul care este cu el. 17Și Ionatan
17.17
Cap. 15.27, 36.
și Ahimaaț stăteau lângă En‐Roguel
17.17
Ios. 15.7
18.16
și o slujnică s‐a dus și le‐a spus și ei s‐au dus și au spus împăratului David, căci nu puteau să se arate intrând în cetate. 18Și i‐a văzut un băiat și a spus lui Absalom. Și au plecat amândoi repede și au venit în casa unui bărbat în Bahurim
17.18
Cap. 16.5.
, care avea o fântână în curtea sa și s‐au pogorât acolo. 19Și femeia
17.19
Ios. 2.6
a luat învelitoarea și a întins‐o peste gura fântânii și a presărat grăunțe pisate deasupra. Și nimic n‐a fost cunoscut. 20Și robii lui Absalom au venit la femeie în casă și au zis: Unde sunt Ahimaaț și Ionatan? Și femeia
17.20
Ex. 1.19Ios. 2.4,5
le‐a zis: Au trecut peste pârâul de apă. Și i‐au căutat și nu i‐au găsit și s‐au întors la Ierusalim. 21Și a fost așa: după ce au plecat, au ieșit din fântână și au mers și au spus împăratului David. Și au zis lui David: Sculați‐vă
17.21
Vers. 15.16.
și treceți repede apa, căci așa a sfătuit Ahitofel împotriva voastră. 22Și David s‐a sculat și tot poporul care era cu el și au trecut Iordanul. La lumina dimineții n‐a lipsit un om din ei care să nu fi trecut Iordanul. 23Și când a văzut Ahitofel că sfatul lui n‐a fost urmat, și‐a înșeuat măgarul și s‐a sculat și s‐a dus acasă în cetatea sa și și‐a pus casa în rânduială și s‐a spânzurat și a murit și a fost îmormântat în mormântul tatălui său.

David la Mahanaim

24Și David a venit la Mahanaim

17.24
Gen. 32.2Ios. 13.26
. Și Absalom a trecut Iordanul, el și toți bărbații lui Israel cu el. 25Și Absalom a pus pe Amasa peste oaste în locul lui Ioab. Și Amasa era fiul unui bărbat al cărui nume era Itra Israelitul, care intrase la Abigal
17.25
1 Cron. 2.17
, fata lui Nahaș, sora Țeruei, mama lui Ioab. 26Și Israel și Absalom au tăbărât în țara Galaad. 27Și a fost așa: pe când venea David la Mahanaim, Șobi
17.27
Cap. 10.1;
, fiul lui Nahaș, din Raba copiilor lui Amon, și Machir
17.27
Cap. 9.4.
, fiul lui Amiel, din Lodebar și Barzilai
17.27
Cap. 19.31, 32.
Galaaditul, din Roghelim, 28au adus paturi și străchini și vase de pământ și grâu și orz și făină și grăunțe prăjite și fasole și linte și uscături 29și miere și unt și oi și brânză de vaci pentru David și pentru poporul care era cu el, ca să mănânce. Căci au zis: Poporul este flămând și obosit și însetat în pustie
17.29
Cap. 16.2.
.