Cântarea lui David.
221Și David a vorbit către Domnul cuvintele
acestei cântări, în ziua când Domnul l‐a scăpat
din mâna tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul. 2Și a zis: Domnul
71.3
91.2
144.2
este stânca mea și cetățuia mea și izbăvitorul meu, da al meu. 3Dumnezeu este stânca mea, îmi voi pune
încrederea în el, scutul meu
și cornul
mântuirii mele, turnul
meu înalt și scăparea
14.6
59.16
71.7Ier. 16.19
mea. Mântuitorul meu, tu mă mântuiești din asuprire. 4Voi chema pe Domnul care este vrednic de laudă și voi fi mântuit de vrăjmașii mei. 5Căci valurile morții m‐au înconjurat, șivoaiele lui Belial m‐au spăimântat, 6funiile
Șeolului m‐au cuprins, lațurile morții au căzut peste mine. 7În strâmtorarea mea am chemat
120.1Iona 2.2
pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu, și El a auzit
din templul său glasul meu și strigătul meu a venit la urechile sale. 8Atunci pământul s‐a zguduit
97.4
și s‐a cutremurat, temeliile
cerurilor s‐au mișcat și s‐au zguduit, căci el se mâniase. 9Un fum se ridica din nările lui și un foc
mistuia din gura lui; cărbuni se aprindeau din ea. 10Și el a plecat
cerurile și s‐a pogorât și era întuneric
sub picioarele sale. 11Și călărea pe un heruvim și zbura și se vedea pe aripile
vântului. 12În juru‐i a făcut întunericul
Ps. 97.2
drept cort, grămezi de ape, nori deși ai cerurilor. 13Din strălucirea dinaintea lui s‐au aprins cărbuni
de foc. 14Domnul a tunat
7.10Ps. 29.3Is. 30.33
din ceruri și Cel Prea Înalt a făcut să se audă glasul său. 15Și a trimis săgeți
77.17
144.6Hab. 3.11
și i‐a împrăștiat, fulgerul și i‐a risipit. 16Și păturile mării s‐au văzut. Temeliile lumii s‐au descoperit, la certarea
Domnului, la suflarea vântului nărilor lui. 17El
a întins mâna din înălțime, m‐a apucat, m‐a scos din ape mari, 18m‐a scăpat
de vrăjmașul meu cel puternic, de cei ce mă urau. Căci erau prea tari pentru mine. 19Ei au venit peste mine în ziua nenorocirii mele, dar Domnul a fost sprijinul meu. 20Și el m‐a scos la loc
118.5
larg, el m‐a scăpat, căci a găsit plăcere de
Ps. 22.8
mine; 21Domnul mi‐a
1 Sam. 26.231 Reg. 8.32Ps. 7.8
răsplătit după dreptatea mea, mi‐a întors după curăția
mâinilor mele. 22Căci am păzit
128.1Prov. 8.32
căile Domnului și nu m‐am abătut cu răutate de la Dumnezeul meu. 23Căci toate judecățile
lui au fost
17.1Iov 1.1
înaintea mea și nu m‐am depărtat de la așezămintele lui. 24Și am fost desăvârșit înaintea lui și m‐am păzit de nelegiuirea mea. 25Și Domnul mi‐a răsplătit după dreptatea
mea, după curăția mea înaintea ochilor lui. 26Cu cel îndurător
te vei arăta îndurător, cu bărbatul desăvârșit, te vei arăta desăvârșit. 27Cu cel curat te vei arăta curat și cu cel strâmb
te vei arăta strâmb. 28Și vei mântui pe poporul
necăjit și ochii tăi sunt peste cei mândri
5.15Dan. 4.37
ca să‐i scobori. 29Căci tu ești candela mea, Doamne, și Domnul luminează întunericul meu. 30Căci cu tine alerg asupra unei cete; cu Dumnezeul meu sar peste zid. 31Cât pentru Dumnezeu, calea sa este
desăvârșită, cuvântul Domnului este
119.140Prov. 30.5
cercat, el este un scut pentru toți care își pun încrederea în el. 32Căci cine
este Dumnezeu afară de Domnul? Și cine este o stâncă afară de Dumnezeul nostru? 33Dumnezeu este cetățuia
28.7,8
31.4Is. 12.2
mea cea tare și el călăuzește pe cel desăvârșit
în
119.1
calea sa. 34El face picioarele mele ca
Hab. 3.19
ale cerbului și mă pune pe înălțimile
58.14
mele. 35El îmi
deprinde mâinile la război și brațele mele întind un arc de aramă. 36Și tu mi‐ai dat scutul mântuirii tale și smerenia ta m‐a făcut mare. 37Tu ai lărgit
pașii mei sub mine și gleznele mele n‐au alunecat. 38Am urmărit pe vrăjmașii mei și i‐am stârpit și nu m‐am întors până i‐am nimicit. 39Și i‐am nimicit și i‐am străpuns și nu se mai scoală, ci au
căzut sub picioarele mele. 40Și m‐ai încins
cu putere pentru luptă; ai răpus sub mine pe cei ce se ridicau împotriva
mea. 41Și ai făcut pe vrăjmașii mei să întoarcă
spatele la mine, și am stârpit pe cei ce mă urăsc. 42Ei se uitau, dar nu era nimeni să mântuiască; cătau la Domnul
și el nu le‐a răspuns. 43Și i‐am tocat ca
pulberea pământului, i‐am zdrobit, i‐am călcat ca noroiul
de pe ulițe. 44Tu m‐ai scăpat
5.1
19.9,14
20.1,2,22
din certurile poporului meu. Tu m‐ai păstrat să fiu capul
neamurilor. Un popor
pe care nu‐l cunoșteam îmi va sluji. 45Fiii străinului mă lingușesc. Cum aud ei de mine, mi se supun. 46Fiii străinului se vor veșteji și vor ieși tremurând din
întăriturile lor. 47Viu este Domnul și binecuvântată să fie stânca mea și prea înălțat să fie Dumnezeu, stânca mântuirii
mele! 48Da, Dumnezeu care mă răzbună și aduce
popoarele sub mine. 49El mă smulge de la vrăjmașii mei; da, tu mă înalți mai presus de cei ce se ridică împotriva mea. Tu mă scapi de omul
asupritor. 50De aceea te voi lăuda, Doamne, între
neamuri și voi cânta laude numelui tău. 51El dă
mare mântuire împăratului său și arată îndurare unsului
său, lui David și seminței
Ps. 89.29
lui în veac.