Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
12

Petru izbăvit din temniță

121Și pe vremea aceea Irod împăratul și‐a întins mâinile ca să facă rău la unii din ai bisericii. 2Și a omorât cu sabia pe Iacov, fratele

12.2
Mat. 4.21
20.23
lui Ioan. 3Și când a văzut că place iudeilor, a mai adaus să prindă și pe Petru. Și erau zilele
12.3
Ex. 12.14,15
23.15
azimilor. 4Și după ce l‐a prins
12.4
In. 21.18
l‐a pus în temniță și l‐a dat la patru străji de câte patru ostași, ca să‐l păzească, fiind hotărât ca după Paști să‐l aducă sus înaintea poporului. 5Deci Petru era păzit în temniță și se făcea stăruitor rugăciune către Dumnezeu pentru el din partea bisericii. 6Și când avea de gând Irod să‐l aducă înainte, în noaptea aceea Petru era culcat între doi ostași, legat cu două lanțuri și păzitorii lângă ușă păzeau temnița. 7Și iată un înger al Domnului a stat lângă el și o lumină a strălucit în chilie; și el
12.7
Cap. 5.19.
a lovit coasta lui Petru și l‐a deșteptat zicând: Scoală‐te degrabă. Și i‐au căzut jos cătușele din mâini. 8Și îngerul i‐a zis: Încinge‐te și pune‐ți sandalele în picioare. Și el a făcut așa. Și i‐a zis: Aruncă‐ți haina pe tine și urmează‐mă. 9Și a ieșit și‐l urma și
12.9
Ps. 126.1
nu știa că este adevărat ce se face prin înger, ci i se părea că vede
12.9
Cap. 10.3, 17;
o vedenie. 10Și după ce au trecut cea dintâi strajă și pe a doua, au venit la poarta de fier care duce în cetate, care
12.10
Cap. 16.26.
li s‐a deschis de la sine și au ieșit și au trecut înainte printr‐o uliță. Și îndată îngerul s‐a depărtat de la el. 11Și Petru când și‐a venit în sine, a zis: Acum știu cu adevărat că Domnul a
12.11
Ps. 34.7Dan. 3.28
6.22Evr. 1.14
trimis pe îngerul său și m‐a
12.11
Iov 5.19Ps. 33.18,19
34.22
41.2
97.102 Cor. 1.102 Pet. 2.9
scăpat din mâna lui Irod și din toată așteptarea poporului iudeilor. 12Și când și‐a dat bine seama, a
12.12
Cap. 4.23.
venit la casa Mariei, mama lui
12.12
Cap. 15.37.
Ioan, care se numește și Marcu, unde erau destui adunați și se rugau
12.12
Vers. 5.
. 13Și când a bătut la ușa porții, a venit o slujnică cu numele Roda să asculte. 14Și când a cunoscut glasul lui Petru, de bucurie n‐a deschis poarta, ci a alergat înăuntru și a vestit că Petru stă înaintea porții. 15Iar ei au zis către ea: Ești nebună. Dar ea întărea cu stăruință că așa este. Și ei ziceau: Este
12.15
Gen. 48.16Mat. 18.10
îngerul lui. 16Dar Petru stăruia bătând. Și când au deschis, l‐au văzut și au rămas uimiți. 17Dar el, făcându‐le
12.17
Cap. 13.16;
semn cu mâna ca să tacă, le‐a istorisit cum Domnul l‐a scos din temniță și a zis: Vestiți acestea lui Iacov și fraților. Și a ieșit și s‐a dus într‐alt loc. 18Și când s‐a făcut ziuă, era nu puțină tulburare între ostași ce s‐a făcut oare Petru. 19Și Irod, după ce l‐a căutat cu stăruință și nu l‐a găsit, a cercetat cu de‐amănuntul pe păzitori și a poruncit să fie duși la moarte. Și s‐a pogorât din Iudeea la Cesarea și a zăbovit acolo.

Moartea lui Irod

20Și Irod era în mare vrăjmășie cu tirienii și sidonienii. Dar ei au venit într‐un gând la el și înduplecând pe Blast, care era peste odaia de culcat a împăratului, cereau pace pentru că țara

12.20
1 Reg. 5.9,11Ezec. 27.17
lor se hrănea din cea împărătească. 21Și într‐o zi hotărâtă, Irod s‐a îmbrăcat în veșmântul împărătesc și a șezut pe scaunul de judecată și cuvânta către ei. 22Și poporul striga: Glas de Dumnezeu și nu de om. 23Și îndată l‐a
12.23
1 Sam. 25.382 Sam. 24.17
lovit un înger al Domnului pentru că
12.23
Ps. 115.1
n‐a dat slavă lui Dumnezeu; și a fost mâncat de viermi și și‐a dat sufletul. 24Iar cuvântul
12.24
Is. 55.1119.20Col. 1.6
lui Dumnezeu sporea și se înmulțea. 25Și Barnaba și Saul, după ce și‐au împlinit slujba, s‐au întors din Ierusalim luând
12.25
Cap. 13.5, 13;
cu ei și pe Ioan
12.25
Vers. 12.
care era numit și Marcu.