Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
18

Pavel la Corint

181După acestea a plecat din Atena și a venit la Corint. 2Și a aflat pe un iudeu cu numele Acuila

18.2
Rom. 16.31 Cor. 16.192 Tim. 4.19
, de neam din Pont, venit de curând din Italia cu Priscila, nevasta lui, căci Claudiu poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. Și el a venit la ei. 3Și fiindcă era de aceeași meserie, a rămas la ei și
18.3
Cap. 20.34.
lucrau; căci erau de meserie făcători de corturi. 4Și
18.4
Cap. 17.2.
sta de vorbă în sinagogă în fiecare Sabat și căuta să înduplece pe iudei și pe greci. 5Și când au venit
18.5
Cap. 17.14, 15.
din Macedonia Sila și Timotei, Pavel era
18.5
Iov 32.18
cu totul dedat cuvântului, aducând dovezi iudeilor că Isus este Hristosul. 6Și când ei s‐au împotrivit
18.6
Cap. 13.45.
și huleau, el și‐a scuturat
18.6
Neem. 5.13Mat. 10.14
hainele și a zis către ei: Sângele
18.6
Lev. 20.9,11,122 Sam. 1.16Ezec. 18.13
33.4
vostru fie peste capul vostru; eu
18.6
Ezec. 3.18,19
33.9
sunt curat; de aici
18.6
Cap. 13.46;
înainte mă voi duce la Neamuri. 7Și a trecut de acolo și a venit în casa unuia cu numele Titu Iust, cinstitor de Dumnezeu, a cărei casă era lipită cu sinagoga. 8Și Crisp
18.8
1 Cor. 1.14
, mai marele sinagogei, a crezut pe Domnul cu toată casa lui; și mulți dintre corinteni, auzind, au crezut și au fost botezați, 9Și Domnul
18.9
Cap. 23.11.
a zis noaptea într‐o vedenie lui Pavel: Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, 10pentru că
18.10
Ier. 1.18,19Mat. 28.20
eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să‐ți facă rău, fiindcă am mult popor în această cetate. 11Și a șezut acolo un an și șase luni, învățând între ei Cuvântul lui Dumnezeu.

Răscoala iudeilor

12Dar pe când Galion era proconsul al Ahaiei, iudeii au pășit într‐un gând împotriva lui Pavel și l‐au dus la scaunul de judecată, 13zicând: Acesta înduplecă prin cuvinte amăgitoare pe oameni, ca să se închine lui Dumnezeu împotriva legii. 14Și pe când Pavel era să deschidă gura, Galion a zis către iudei: Dacă

18.14
Cap. 23.29;
ar fi vreo nedreptățire sau vreo faptă rea, iudeilor, după cuvânt v‐aș îngădui. 15Dar fiindcă sunt neînțelegeri despre un cuvânt și niște nume și despre legea voastră, vedeți voi înșivă; eu nu voiesc să fiu judecător al acestora. 16Și i‐a gonit de la scaunul de judecată. 17Și au pus mâna toți pe Sosten
18.17
1 Cor. 1.1
, mai marele sinagogei, și‐l băteau înaintea scaunului de judecată. Și lui Galion nu‐i păsa nimic de acestea.

Pavel în Ierusalim și Antiohia

18Iar Pavel, mai rămânând acolo încă destule zile, și‐a luat rămas bun de la frați și s‐a dus pe apă în Siria și cu el Priscila și Acuila, după ce și‐a tuns

18.18
Num. 6.18
capul în Chencrea
18.18
Rom. 16.1
, căci avea o juruință. 19Și au ajuns la Efes și pe ei i‐a lăsat acolo, iar el a intrat în sinagogă și a vorbit cu iudeii. 20Și când l‐au rugat ca să rămână mai multă vreme, el nu s‐a învoit, 21ci și‐a luat rămas bun de la ei, zicând: (Trebuie
18.21
Cap. 19.21;
numaidecât ca sărbătoarea următoare s‐o fac în Ierusalim.) Dar
18.21
1 Cor. 4.19Evr. 6.3Iac. 4.15
mă voi întoarce la voi, de va vrea Dumnezeu. Și a plecat pe apă de la Efes. 22Și după ce s‐a dat jos la Cesarea, s‐a suit și a urat bisericii și s‐a pogorât la Antiohia.

A treia călătorie. Apolo

23Și după ce a stat câtăva vreme acolo, a ieșit și a trecut prin Galatia

18.23
Gal. 1.2
4.14
și Frigia, întărind
18.23
Cap. 14.22;
pe toți ucenicii. 24Iar un
18.24
1 Cor. 1.12
3.5,6
4.6Tit 3.13
iudeu cu numele Apolo, de neam din Alexandria, bărbat învățat, a venit la Efes și era tare în scripturi. 25Acesta fusese învățat prin viu graiu în calea Domnului; și fierbând
18.25
Rom. 12.11
cu duhul, vorbea și‐i învăța cu de‐amănuntul cele despre Isus, deși cunoștea
18.25
Cap. 19.3.
numai botezul lui Ioan. 26Și el a început a vorbi cu îndrăzneală în sinagogă. Și când l‐au auzit Priscila și Acuila, l‐au luat la ei și l‐au învățat mai cu de‐amănuntul calea lui Dumnezeu. 27Și când și‐a pus în gând să treacă în Ahaia, frații l‐au îmbărbătat și au scris către ucenici ca să‐l primească. Și când a venit, a
18.27
1 Cor. 3.6
ajutat mult prin har celor care crezuseră. 28Căci înfunda cu putere pe iudei înaintea lumii, arătând
18.28
Cap. 9.22;
prin scripturi că Isus este Hristosul.

19

Ucenicii lui Ioan se fac creștini

191Și a fost așa: pe când era Apolo

19.1
1 Cor. 1.12
3.5,6
în Corint, Pavel trecând prin părțile de sus, a venit la Efes și a găsit pe unii ucenici. 2Și le‐a zis: Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut? Iar ei i‐au zis: Dar nici n‐am
19.2
1 Sam. 3.7
auzit dacă este Duhul Sfânt. 3Și a zis: Pentru ce botez ați fost dar botezați? Și ei au zis: Pentru
19.3
Cap. 18.25.
botezul lui Ioan. 4Și Pavel a zis: Ioan
19.4
Mat. 3.11In. 1.15,27,3011.16
13.24,25
a botezat cu botezul pocăinței, zicând poporului ca să creadă în cel ce vine după el, adică în Isus. 5Și când au auzit, au fost botezați pentru
19.5
Cap. 8.16.
numele Domnului Isus. 6Și după ce
19.6
Cap. 6.6;
a pus Pavel mâinile asupra lor, Duhul Sfânt a venit peste ei și vorbeau
19.6
Cap. 2.4;
în limbi și proroceau. 7Și toți erau ca la doisprezece bărbați.

Pavel învață pe popor la Efes

8Și

19.8
Cap. 17.2;
a intrat în sinagogă și vorbea cu îndrăzneală vreme de trei luni, vorbind cu ei și înduplecându‐i cu privire la cele despre
19.8
Cap. 1.3;
Împărăția lui Dumnezeu. 9Și deoarece
19.9
2 Tim. 1.152 Pet. 2.2Iuda 10
unii erau învârtoșați și nu se înduplecau, vorbind de rău
19.9
Cap. 9.2;
Calea înaintea mulțimii, el s‐a despărțit de ei și a deosebit pe ucenici vorbind în fiecare zi în școala lui Tiran. 10Și aceasta
19.10
Cap. 20.31.
s‐a făcut vreme de doi ani, încât toți cei ce locuiesc în Asia au auzit Cuvântul Domnului, atât iudei cât și greci. 11Și Dumnezeu făcea
19.11
Mc. 16.20
puteri nemaipomenite prin mâinile lui Pavel, 12încât
19.12
2 Reg. 4.29
pe bolnavi erau aduse de la trupul lui și ștergare sau mahrame și bolile se depărtau de la ei și duhurile rele ieșeau afară.

Exorciștii iudei

13Și unii

19.13
Mat. 12.27
dintre iudeii exorciști care umblă din loc în loc s‐au
19.13
Mc. 9.38Lc. 9.49
apucat să numească peste cei ce au duhuri rele numele Domnului Isus zicând: Vă jur pe Isus pe care‐l propovăduiește Pavel. 14Și erau șapte fii ai unuia Sceva, iudeu, mai mare preot, care făceau aceasta. 15Și duhul rău a răspuns și le‐a zis: Pe Isus îl cunosc și pe Pavel îl știu; dar voi cine sunteți? 16Și omul în care era duhul rău a sărit asupra lor și i‐a biruit pe amândoi și a avut putere împotriva lor încât au fugit din casa aceea goi și răniți. 17Și aceasta a ajuns cunoscut tuturor, iudei și greci, care locuiesc în Efes; și
19.17
Lc. 1.65
7.165.5,11
a căzut temere peste ei toți și numele Domnului Isus era mărit. 18Și mulți dintre cei ce crezuseră veneau, mărturisindu‐și
19.18
Mat. 3.6
și vestindu‐și faptele. 19Și destui din cei ce făceau meșteșuguri ciudate au adus cărțile și le ardeau înaintea tuturor și au socotit prețurile lor împreună și au găsit cincizeci de mii de arginți. 20Așa
19.20
Cap. 6.7;
de puternic sporea și se întărea Cuvântul Domnului.

Răscoala argintarului Dimitrie

21Și după ce

19.21
Rom. 15.25Gal. 2.1
s‐au împlinit acestea, Pavel și‐a
19.21
Cap. 20.22.
pus în duh ca, după ce va trece prin Macedonia și Ahaia să se ducă la Ierusalim, zicând: După ce voi fi acolo, trebuie
19.21
Cap. 18.21;
să văd și Roma. 22Și trimițând în Macedonia pe doi dintre
19.22
Cap. 13.5.
cei ce‐i slujeau, pe Timotei și Erast
19.22
Rom. 16.232 Tim. 4.20
, el însuși a stat o vreme în Asia. 23Și cam pe vremea aceea
19.23
2 Cor. 1.8
s‐a făcut nu puțină tulburare despre Cale
19.23
Cap. 9.2.
. 24Căci un oarecare cu numele Dimitrie, un argintar, care făcea temple mici de argint ale Dianei, aducea meșterilor nu puțin
19.24
Cap. 16.16, 19.
câștig. 25Și i‐a adunat pe aceștia și pe lucrătorii care se îndeletniceau cu unele ca acestea și a zis: Bărbați, știți că din acest câștig ne este traiul. 26Și vedeți și auziți că nu numai la Efes, ci mai în toată Asia, Pavel acesta a înduplecat și a abătut gloată destulă, zicând că nu
19.26
Ps. 115.4Is. 44.10‐20Ier. 10.3
sunt dumnezei aceia care sunt făcuți de mâini. 27Și nu numai această parte ne este în primejdie ca să cadă în dispreț, ci și Templul marii zeițe Diana să fie socotit o nimica și are să fie chiar dată jos din măreția ei, ea pe care toată Asia și tot pământul locuit o cinstește. 28Și când au auzit ei, s‐au umplut de mânie și strigau zicând: Mare este Diana efesenilor. 29Și cetatea s‐a umplut de învălmășeală și s‐au năpustit într‐un gând la teatru, răpind cu ei pe Gaiu
19.29
Rom. 16.231 Cor. 1.14
și Aristarh
19.29
Cap. 20.4;
, macedoneni, împreună călători ai lui Pavel. 30Și când Pavel și‐a pus în gând să intre în popor, ucenicii nu l‐au lăsat. 31Și unii dintre căpeteniile Asiei, fiindu‐i prieteni, au trimis la el și‐l rugau să nu se ducă la teatru. 32Deci unii strigau una, alții altceva; căci adunarea era învălmășită și cei mai mulți nu știau pentru ce se adunaseră laolaltă. 33Și au făcut pe Alexandru să iasă din gloată, împingându‐l iudeii înainte. Și Alexandru
19.33
1 Tim. 1.202 Tim. 4.14
a făcut
19.33
Cap. 12.17.
semn cu mâna și voia să se apere înaintea poporului. 34Dar când au cunoscut că este iudeu, s‐a făcut un glas din partea tuturor strigând cam două ceasuri: Mare este Diana efesenilor. 35Și după ce logofătul a potolit gloata, zice: Bărbați efeseni, cine este oare dintre oameni care nu cunoaște că cetatea efesenilor este păzitoarea Templului marii Diane și a chipului căzut de la Jupiter? 36Deci fiindcă acestea sunt fără cuvânt de împotrivire, se cuvine să fiți liniștiți și să nu faceți nimic în pripă. 37Căci ați adus aici pe bărbații aceștia care nu sunt nici hoți de cele sfinte, nici hulitori ai zeiței noastre. 38Deci dacă Dimitrie și meșterii care sunt cu el au cuvânt împotriva cuiva, se țin adunări pentru judecare și sunt proconsuli: să se învinuiască unii pe alții. 39Iar dacă cereți ceva despre altele, se va lămuri în adunarea legiuită. 40Căci suntem în primejdie să fim învinuiți pentru răscoala de astăzi; și în privința ei nu vom putea da socoteală de îmbulzeala aceasta. 41Și după ce a zis acestea, a dat drumul adunării.

20

Pavel în Macedonia

201Și după ce a încetat tulburarea, Pavel trimițând după ucenici și îndemnându‐i, și‐a luat rămas bun de la ei și a

20.1
1 Cor. 16.51 Tim. 1.3
ieșit să se ducă în Macedonia. 2Și după ce a trecut prin părțile acelea și i‐a îndemnat cu mult cuvânt, a venit în Grecia. 3Și după ce a stat trei luni acolo și făcându‐se o pândă împotriva lui de către
20.3
Cap. 9.23;
iudei, când era să se ducă pe apă în Siria, a fost de părere să se întoarcă prin Macedonia. 4Și Sopater din Berea, al lui Pir, l‐a însoțit până în Asia; iar dintre tesaloniceni Aristarh
20.4
Cap. 19.29;
și Secund și Gaiu
20.4
Cap. 19.29.
din Derbe și Timotei
20.4
Cap. 16.1.
; iar dintre cei din Asia Tihic
20.4
Ef. 6.21Col. 4.72 Tim. 4.12Tit 3.12
și Trofim
20.4
Cap. 21.29.
. 5Și aceștia s‐au dus înainte și ne‐au așteptat în Troa. 6Și după zilele
20.6
Ex. 12.14,15
23.15
azimilor noi am plecat pe apă de la Filipi și în cinci zile am venit la ei în
20.6
Cap. 16.8.
Troa, unde am zăbovit șapte zile.

Învierea lui Eutih

7Și în ziua întâi

20.7
1 Cor. 16.2Ap. 1.10
a săptămânii când ne‐am adunat ca să
20.7
Cap. 2.42, 46.
frângem pâinea, Pavel a stat de vorbă cu ei având de gând să plece a doua zi; și a întins cuvântul până la miezul nopții. 8Și erau destule felinare în
20.8
Cap. 1.13.
odaia de sus, unde eram adunați. 9Și un tânăr cu numele Eutih ședea pe fereastră cufundat într‐un somn adânc; și pe când Pavel sta de vorbă cu ei mereu înainte, fiind doborât de somn, a căzut jos din al treilea cat și a fost ridicat mort. 10Iar Pavel s‐a
20.10
1 Reg. 17.212 Reg. 4.34
pogorât și a căzut peste el și luându‐l în brațe a zis: Nu
20.10
Mat. 9.24
vă speriați căci sufletul lui este în el. 11Și după ce s‐a suit și a frânt pâinea și a gustat și a vorbit cu ei destul, până în zori, astfel a plecat. 12Iar ei au adus pe băiat viu și s‐au mângâiat nu cu măsură.

Pavel la Milet

13Și noi plecând înainte la corabie ne‐am dus pe apă la Asos, având de gând să luăm de acolo pe Pavel cu noi; căci astfel rânduise, deoarece el avea să meargă pe jos. 14Iar când ne‐a întâlnit la Asos, l‐am luat cu noi și am venit la Mitilene. 15Și de acolo plecând pe apă, am ajuns a doua zi în dreptul Chiosului și în ziua următoare ne‐am atins de Samos și rămânând în Troghilion am venit a doua zi la Milet. 16Căci Pavel a judecat să treacă pe apă pe lângă Efes, ca să nu i se întâmple să întârzie în Asia; căci

20.16
Cap. 18.21;
se grăbea, dacă i‐ar fi cu putință, să
20.16
Cap. 24.17.
fie la Ierusalim în ziua
20.16
Cap. 2.1.
Cincizecimii.

Cuvântarea de rămas bun

17Și de la Milet a trimis la Efes și a chemat la el pe prezbiterii bisericii. 18Și când au venit la el, le‐a zis: Voi știți cum am fost cu voi toată vremea, din

20.18
Cap. 18.19;
ziua întâi de când am călcat în Asia, 19slujind Domnului cu toată smerenia și cu lacrimi și încercări
20.19
Vers. 3.
, care mi s‐au întâmplat în pândirile iudeilor; 20cum nu m‐am
20.20
Vers. 27.
ferit de nimic din cele de folos ca să nu vă vestesc și să vă învăț în fața tuturor și în case, 21mărturisind
20.21
Cap. 18.5.
atât iudeilor cât și grecilor pocăința
20.21
Mc. 1.15Lc. 24.47
față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos. 22Și acum iată, legat
20.22
Cap. 19.21.
în duhul mă duc la Ierusalim, neștiind cele ce au să mi se întâmple acolo, 23decât numai că Duhul Sfânt
20.23
Cap. 21.4, 11.
îmi mărturisește în fiecare cetate zicând că mă așteaptă legături și necazuri. 24Dar nu
20.24
Cap. 21.13.
țin nicio socoteală de viața mea, ca scumpă mie însumi
20.24
2 Tim. 4.7
, numai să‐mi săvârșesc calea și
20.24
Cap. 1.17.
slujba pe
20.24
Gal. 1.1Tit 1.3
care am luat‐o de la Domnul Isus, spre a mărturisi evanghelia harului lui Dumnezeu. 25Și acum iată știu
20.25
Vers. 38.
că nu‐mi veți mai vedea fața voi toți, printre care am trecut propovăduind Împărăția. 26De aceea vă mărturisesc în ziua de astăzi că sunt curat de sângele
20.26
Cap. 18.6.
tuturor. 27Căci
20.27
Vers. 20.
nu m‐am ferit să vă vestesc tot sfatul
20.27
Lc. 7.30In. 15.15Ef. 1.11
lui Dumnezeu. 28Luați aminte
20.28
1 Tim. 4.161 Pet. 5.2
la voi înșivă și la toată turma în care v‐a
20.28
1 Cor. 12.28
pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriți biserica Domnului, pe care
20.28
Ef. 1.7,14Col. 1.14Evr. 9.121 Pet. 1.19Ap. 5.9
și‐a dobândit‐o prin
20.28
Evr. 9.14
însuși sângele său. 29Știu că după plecarea mea vor intra
20.29
Mat. 7.152 Pet. 2.1
între voi lupi grozavi, necruțând turma, 30și dintre
20.30
1 Tim. 1.201 In. 2.19
voi înșivă se vor ridica bărbați vorbind lucruri sucite ca să tragă pe ucenici după ei. 31Drept aceea vegheați, aducându‐vă aminte că trei
20.31
Cap. 19.10.
ani, noapte și zi, n‐am încetat sfătuind cu lacrimi pe fiecare. 32Și acum vă încredințez Domnului și cuvântului
20.32
Evr. 13.9
harului său, care poate să vă
20.32
Cap. 9.31.
zidească și să vă dea moștenirea
20.32
Cap. 26.18.
între toți cei sfințiți. 33N‐am poftit argint
20.33
1 Sam. 12.31 Cor. 9.122 Cor. 7.2
11.9
12.17
sau aur sau îmbrăcăminte de la nimeni. 34Voi înșivă cunoașteți că
20.34
Cap. 18.3.
aceste mâini au slujit pentru cele trebuincioase mie și celor ce erau cu mine. 35În toate v‐am dat pildă că
20.35
Rom. 15.11 Cor. 9.122 Cor. 11.9,12
12.13Ef. 4.281 Tes. 4.11
5.142 Tes. 3.8
ostenindu‐vă astfel trebuie să sprijiniți pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus că el însuși a zis: Ferice este mai mult a da decât a lua. 36Și când a zis acestea, a îngenuncheat
20.36
Cap. 7.60;
și s‐a rugat cu ei toți. 37Și a fost destul plâns al tuturor și au căzut
20.37
Gen. 45.14
46.29
pe grumazul lui Pavel și‐l sărutau mult, 38întristându‐se mai ales pentru cuvântul pe
20.38
Vers. 25.
care‐l zisese că n‐au să‐i mai vadă fața. Și l‐au petrecut până la corabie.