Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
23

231Și Pavel uitându‐se țintă la sinedriu, a zis: Bărbați frați, eu

23.1
Cap. 24.16.
m‐am purtat cu tot cugetul bun înaintea lui Dumnezeu până în această zi… 2Iar marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el ca să‐l
23.2
1 Reg. 22.24Ier. 20.2In. 18.22
bată peste gură. 3Atunci Pavel i‐a zis: Te va bate Dumnezeu, perete văruit: chiar tu șezi să mă judeci după lege și călcând legea poruncești
23.3
Lev. 19.35Deut. 25.1,2In. 7.51
să fiu bătut? 4Iar cei ce stăteau de față au zis: Pe marele preot al lui Dumnezeu îl înfrunți tu? 5Și Pavel a zis: Nu
23.5
Cap. 24.17.
știam, fraților, că este mare preot; căci este scris: Nu vorbi de rău pe
23.5
Ex. 22.28Ecl. 10.202 Pet. 2.10Iuda 8
mai marele poporului tău. 6Și când a cunoscut Pavel că o parte este de saduchei iar alta de farisei, striga în sinedriu: Bărbați frați, eu
23.6
Cap. 26.5.
sunt fariseu, fiu de farisei; sunt judecat pentru nădejdea
23.6
Cap. 24.15, 21;
și învierea morților. 7Și după ce a vorbit aceasta, s‐a făcut neînțelegere între farisei și saduchei și mulțimea s‐a dezbinat. 8Căci
23.8
Mat. 22.23Mc. 12.18Lc. 20.27
saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh; iar fariseii le mărturisesc pe amândouă. 9Și s‐a făcut un strigăt mare și unii dintre cărturarii din partea fariseilor s‐au sculat și se certau zicând: Nu găsim
23.9
Cap. 25.25;
niciun rău în omul acesta; dar dacă
23.9
Cap. 22.7, 17, 18.
i‐a vorbit un duh sau un înger?…
23.9
Cap. 5.39.
10Și când s‐a făcut mare neînțelegere, căpitanul temându‐se ca Pavel să nu fie sfâșiat de ei, a poruncit să se pogoare oștirea și să‐l răpească din mijlocul lor și să‐l ducă în cetățuie. 11Iar în
23.11
Cap. 18.9;
noaptea următoare, Domnul a stat lângă el și a zis: Îndrăznește; căci după cum ai mărturisit cele despre mine la Ierusalim, astfel trebuie să mărturisești și la Roma.

Pavel este dus la Cesarea

12Și când s‐a făcut ziuă, iudeii după ce s‐au

23.12
Vers. 21, 30. Cap. 25.3.
strâns în ceată, s‐au blestemat zicând că nici să nu mănânce nici să nu bea până când nu omoară pe Pavel. 13Și erau mai mulți de patruzeci cei ce au făcut acest jurământ împreună. 14Și au venit la mai marii preoților și la bătrâni și au zis: Ne‐am blestemat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu omorâm pe Pavel. 15Acum dar voi împreună cu sinedriul faceți cunoscut căpitanului ca să‐l aducă jos la voi, ca și cum ați avea de gând să judecați mai cu de‐amănuntul cele despre el; iar noi mai înainte de a se apropia el, suntem gata să‐l răpunem. 16Dar fiul sorei lui Pavel a auzit de pândirea lor și a venit și a intrat în cetățuie și a spus lui Pavel. 17Și Pavel a chemat la sine pe unul din sutași și a zis: Du pe acest tânăr la căpitan, căci are să‐i spună ceva. 18Deci l‐a luat și l‐a dus la căpitan și a zis: Pavel cel închis m‐a chemat la el și m‐a rugat să aduc la tine pe acest tânăr căci are să‐ți vorbească ceva. 19Și căpitanul l‐a luat de mână și l‐a dus la o parte și a întrebat: Ce este ce ai să‐mi spui? 20Și el a zis: iudeii
23.20
Vers. 12.
s‐au înțeles să te roage ca mâine să aduci jos la sinedriu pe Pavel ca și cum ai avea de gând să judeci mai cu de‐amănuntul despre el. 21Tu deci nu asculta de ei: căci îl pândesc mai mult de patruzeci de bărbați dintre ei, care s‐au blestemat ca nici să nu mănânce nici să nu bea până când nu‐l vor răpune; și acum ei sunt gata așteptând făgăduința de la tine. 22Deci căpitanul a dat drumul tânărului poruncindu‐i: Nu spune la nimeni că mi‐ai făcut cunoscut acestea. 23Și a chemat la sine pe doi dintre sutași și a zis: De la al treilea ceas din noapte aveți gata două sute de ostași să meargă până la Cesarea și șaptezeci de călăreți și două sute de sulițași 24și le‐a poruncit să aducă dobitoace de povară ca să pună deasupra pe Pavel și să‐l ducă bine la Felix dregătorul. 25Și a scris o scrisoare care avea acest cuprins: 26Claudius Lisias, prea alesului dregător Felix, sănătate. 27Pe bărbatul acesta
23.27
Cap. 21.33;
care a fost prins de iudei și era să fie omorât de ei, când am venit peste ei cu oștire, l‐am scăpat, aflând că este roman. 28Și voind
23.28
Cap. 22.30.
să cunosc bine vina pentru care‐l pârau, l‐am adus jos la sinedriul lor 29și l‐am găsit pârât pentru
23.29
Cap. 18.15;
întrebări de ale legii lor dar
23.29
Cap. 26.31.
neavând nicio vină vrednică de moarte sau de legături. 30Și când mi s‐a adus
23.30
Vers. 20.
la cunoștință că va fi o pândă din partea iudeilor împotriva bărbatului, îndată l‐am trimis la tine, poruncind
23.30
Cap. 24.8;
și pârâșilor săi să spună înaintea ta cele ce au împotriva lui. Fii sănătos. 31Deci ostașii au luat pe Pavel, după cum le fusese poruncit, și l‐au dus noaptea la Antipatrida. 32Și a doua zi au lăsat pe călăreți să se ducă cu el și s‐au întors în cetățuie; 33și când au intrat în Cesarea și au dat dregătorului scrisoarea, i‐au înfățișat și pe Pavel. 34Și după ce a citit‐o, a întrebat din care ținut este și când a înțeles că este din Cilicia
23.34
Cap. 21.39.
: 35Te voi
23.35
Cap. 24.1, 10;
asculta cu de‐amănuntul, a zis el, când vor veni și pârâșii tăi. Și a poruncit ca să fie păzit în palatul
23.35
Mat. 27.27
lui Irod.