Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
9

Întoarcerea lui Saul

91Iar Saul

9.1
Cap. 8.3.
, suflând încă amenințare și omor împotriva ucenicilor Domnului, a venit la marele preot 2și a cerut de la el scrisori la Damasc, către sinagogi, că dacă va găsi pe vreunii că sunt ai Căii, atât bărbați cât și femei, să‐i aducă legați la Ierusalim. 3Și pe când
9.3
Cap. 22.6;
călătorea, a fost așa: s‐a apropiat de Damasc și fără veste a strălucit împrejurul lui o lumină din cer. 4Și a căzut la pământ și a auzit un glas zicându‐i: Saule, Saule, pentru ce mă prigonești
9.4
Mat. 25.40
? 5Iar el a zis: Cine ești, Doamne? Iar el a zis: Eu sunt Isus pe care‐l prigonești; (cu greu
9.5
Cap. 5.39.
îți este să calci cu piciorul peste ghimpi. 6Și tremurând și speriat fiind, zice: Doamne, ce
9.6
Lc. 3.1016.30
voiești să fac? Și Domnul zice către el:) Ci scoală‐te și intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci. 7Iar bărbații
9.7
Dan. 10.7
care mergeau împreună cu el pe cale au stat încremeniți, auzind glasul dar nezărind pe nimeni. 8Și Saul s‐a sculat de la pământ și când i s‐au deschis ochii, nu vedea nimic; și l‐au dus de mână și l‐au adus în Damasc. 9Și a fost trei zile fără vedere și n‐a mâncat, nici n‐a băut. 10Și în Damasc era un ucenic cu numele
9.10
Cap. 22.12.
Anania. Și Domnul i‐a zis într‐o vedenie: Anania! Și el a zis: Iată‐mă, Doamne. 11Și Domnul a zis către el: Scoală‐te și du‐te pe ulița numită Dreaptă și caută în casa lui Iuda pe unul cu numele Saul din Tars
9.11
Cap. 21.39;
; căci iată se roagă. 12Și el a văzut în vedenie un bărbat cu numele Anania intrând la el și punând mâinile peste el ca să‐și capete vederea. 13Dar Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulți despre bărbatul acesta câte
9.13
Vers. 1.
rele a făcut sfinților tăi în Ierusalim. 14Și aici are împuternicire de la mai marii preoților ca să lege pe toți care
9.14
Vers. 21. Cap. 7.59;
cheamă numele tău. 15Dar Domnul i‐a zis: Du‐te, pentru că acesta
9.15
Cap. 13.2;
îmi este un vas ales, ca să poarte numele meu înaintea Neamurilor
9.15
Rom. 1.5
11.13Gal. 2.7,8
și împăraților
9.15
Cap. 25.22, 23;
și copiilor lui Israel. 16Căci eu îi
9.16
Cap. 20.23;
voi arăta câte trebuie să sufere pentru numele meu. 17Și Anania
9.17
Cap. 22.12, 13.
a plecat și a intrat în casă; și punându‐și
9.17
Cap. 8.17.
mâinile peste el, a zis: Frate Saule, Domnul Isus, care ți s‐a arătat în calea pe care veneai, m‐a trimis ca iar să‐ți capeți vederea și să
9.17
Cap. 2.4;
fii umplut de Duhul Sfânt. 18Și îndată au căzut de la ochii lui ca niște solzi și și‐a căpătat vederea și s‐a sculat și a fost botezat. 19Și a luat mâncare și s‐a întărit. Și
9.19
Cap. 26.20.
a fost câteva zile cu ucenicii care erau în Damasc. 20Și îndată a propovăduit în sinagogi pe Isus că
9.20
Cap. 8.37.
el este Fiul lui Dumnezeu. 21Și toți care‐l auzeau erau uimiți și ziceau: Nu este oare acesta
9.21
Cap. 8.3. Vers. 1.
cel ce a nimicit în Ierusalim pe cei ce chemau acest nume? Și pentru aceasta a venit aici ca să‐i ducă legați la mai marii preoților. 22Iar Saul se întărea și mai mult și punea în încurcătură
9.22
Cap. 18.28.
pe iudeii care locuiau în Damasc, întărind că acesta este Hristosul.

Iudeii caută să omoare pe Saul

23Și când s‐au împlinit destule zile, iudeii s‐au

9.23
Cap. 23.12;
sfătuit împreună ca să‐l omoare. 24Dar sfatul
9.24
2 Cor. 11.32
lor a fost adus la cunoștința lui Saul. Și ei păzeau porțile zi și noapte ca să‐l omoare. 25Iar ucenicii l‐au luat noaptea și l‐au
9.25
Ios. 2.151 Sam. 19.12
pogorât prin zid, lăsându‐l jos într‐o coșniță. 26Și când a fost
9.26
Cap. 22.17.
la Ierusalim, cerca să se lipească de ucenici; și toți se temeau de el, necrezând că este ucenic. 27Dar
9.27
Cap. 4.36;
Barnaba l‐a luat cu sine și l‐a dus la apostoli și le‐a istorisit cum pe cale a văzut pe Domnul și că i‐a vorbit și cum
9.27
Vers. 20, 22.
în Damasc a propovăduit pe față în numele lui Isus. 28Și era împreună cu ei în Ierusalim, intrând
9.28
Gal. 1.18
și ieșind, 29și propovăduind pe față în numele Domnului. Și vorbea și se întreba cu eleniștii
9.29
Cap. 6.1;
; dar
9.29
Vers. 23.
ei umblau ca să‐l omoare. 30Și când au știut frații, l‐au dus în jos la Cesarea și l‐au trimis la Tars.

Vindecarea lui Enea

31Deci Biserica

9.31
Cap. 8.1.
prin toată Iudeea și Galileea și Samaria avea pace, zidindu‐se și înaintând în frica Domnului, și prin mângâierea Sfântului Duh se înmulțea. 32Și a fost așa: pe când trecea Petru prin
9.32
Cap. 8.14.
toate părțile, s‐a pogorât la sfinții care locuiesc în Lida. 33Și a găsit acolo pe un om, cu numele Enea, de opt ani zăcând în pat, care era slăbănog. 34Și Petru i‐a zis: Enea, Isus Hristos te
9.34
Cap. 3.6, 16;
vindecă; scoală și fă‐ți patul. Și îndată s‐a sculat. 35Și toți locuitorii din Lida și Sarona
9.35
1 Cron. 5.16
l‐au văzut și s‐au
9.35
Cap. 11.21.
întors la Domnul.

Învierea Tabitei

36Și în Iope era o ucenică cu numele Tabita, care tălmăcit se zice Dorca. Aceasta era plină de

9.36
1 Tim. 2.10Tit 3.8
fapte bune și de milostenii pe care le făcea. 37Și a fost așa: în acele zile ea s‐a îmbolnăvit și a murit; și după ce au scăldat‐o, au pus‐o în odaia de sus
9.37
Cap. 1.13.
. 38Și fiindcă Lida era aproape de Iope, ucenicii când au auzit că Petru este în ea, au trimis doi bărbați la el rugându‐l: Nu pregeta să vii până la noi. 39Și Petru s‐a sculat și a venit cu ei; și când a sosit, l‐au dus în odaia de sus și i s‐au înfățișat toate văduvele plângând și arătând cămășile și hainele câte le făcea Dorca, pe când era cu ele. 40Dar Petru i‐a scos
9.40
Mat. 9.25
pe toți afară și a îngenuncheat
9.40
Cap. 7.60.
și s‐a rugat; și întorcându‐se spre trup, a
9.40
Mc. 5.41,42In. 11.43
zis: Tabita, scoală‐te. Și ea și‐a deschis ochii și când a văzut pe Petru, s‐a ridicat în sus. 41Și el i‐a dat mâna și a sculat‐o în sus; și chemând pe sfinți și pe văduve, le‐a înfățișat‐o vie. 42Și s‐a făcut cunoscut prin toată Iope și
9.42
In. 11.45
12.11
mulți au crezut în Domnul. 43Și a fost așa: el a rămas destule zile în Iope la un oarecare Simon
9.43
Cap. 10.6.
, un tăbăcar.