Rugăciunea lui Daniel pentru poporul său
91În anul întâi
al lui Dariu, fiul lui Ahașveros, din sămânța mezilor, care a domnit peste împărăția haldeilor: 2în anul dintâi al domniei sale, eu, Daniel, am înțeles din cărți că numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către Ieremia prorocul
29.10
pentru împlinirea pustiirilor Ierusalimului era șaptezeci de ani. 3Și mi‐am îndreptat
fața către Domnul Dumnezeu ca să caut prin rugăciune și cereri cu post și sac și cenușă. 4Și m‐am rugat Domnului Dumnezeului meu și m‐am mărturisit și am zis: Vai, Doamne
9.32
Dumnezeul cel mare și înfricoșat, care păstrează legământul și îndurarea către cei ce‐l iubesc și păzesc poruncile sale! 5Noi
9.33,34Ps. 106.6Is. 61.5,6,7Ier. 14.7
am păcătuit și am făcut fărădelege și am făcut nelegiuire și ne‐am răzvrătit abătându‐ne de la poruncile tale și de la judecățile tale. 6Și n‐am ascultat
de slujitorii tăi, prorocii, care au vorbit în numele tău către împărații noștri, mai marii noștri și părinții noștri și către tot poporul țării. 7A ta, Doamne, este
dreptatea, iar nouă rușinea feței, ca în ziua aceasta, bărbaților lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și întregului Israel, de aproape și de departe, în toate țările unde i‐ai alungat pentru necredincioșia lor cu care au fost necredincioși împotriva ta. 8Doamne, nouă ne este rușinea
feței, împăraților noștri, mai marilor noștri și părinților noștri, fiindcă am păcătuit împotriva ta. 9La Domnul Dumnezeul nostru
sunt îndurări și iertări: căci ne‐am răzvrătit împotriva lui. 10Și n‐am ascultat
de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca să umblăm în legile lui pe care ni le‐a pus înainte prin slujitorii săi, prorocii. 11Da, tot Israelul
a călcat legea ta și s‐a abătut, neascultând de glasul tău. Și s‐a vărsat asupra noastră blestemul și jurământul care este scris în legea
31.1732.19Plâng. 2.17
lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu: căci am păcătuit împotriva lui. 12Și a împlinit
cuvintele sale pe care le‐a vorbit împotriva noastră și împotriva judecătorilor noștri care ne‐au judecat, aducând asupra noastră un rău mare, încât nu s‐a întâmplat
2.13Ezec. 5.9Amos 3.2
sub toate cerurile cum s‐a întâmplat asupra Ierusalimului. 13Cum
este scris în legea lui Moise, tot răul acesta a venit asupra noastră; cu toate acestea nu ne‐am rugat
5.3Osea 7.7,10
Domnului Dumnezeului nostru ca să ne întoarcem de la nelegiuirile noastre și să pricepem adevărul tău. 14De aceea Domnul a vegheat
44.27
asupra răului și l‐a adus peste noi; căci Domnul Dumnezeul nostru
este drept în toate faptele sale pe care le‐a făcut, și noi n‐am ascultat
de glasul său. 15Și acum, Doamne Dumnezeul nostru care ai scos
32.111 Reg. 8.51Neem. 1.10Ier. 32.21
poporul tău din țara Egiptului cu mână tare și ți‐ai făcut un nume
, ca în ziua aceasta, noi am păcătuit
, am lucrat nelegiuit. 16Doamne, după toate dreptățile
71.2Mica 6.4,5
tale, să se întoarcă, rogu‐te, mânia ta și furia ta de la cetatea ta, Ierusalimul, muntele
tău cel sfânt; căci pentru păcatele noastre și pentru nelegiuirile
părinților noștri Ierusalimul
și poporul tău au ajuns de ocară
79.4
tuturor celor dimprejurul nostru. 17Și acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea robului tău și cererile sale și pentru
Domnul, fă
să lucească fața ta asupra locașului său sfințit care este pustiit
80.3,7,19In. 16.24
. 18Pleacă‐ți
, Dumnezeul meu, urechea și ascultă; deschide‐ți ochii și vezi
pustiirile noastre și cetatea care se numește după numele
tău; căci noi n‐aducem rugăciunile noastre înaintea ta pentru dreptățile noastre, ci pentru multele tale îndurări. 19Doamne, ascultă! Doamne, iartă! Doamne, auzi și lucrează; nu întârzia; pentru tine
102.15,16
, Dumnezeul meu, căci cetatea ta și poporul tău se numesc după numele tău.
Descoperirea despre șaptezeci de săptămâni
20Și pe când
vorbeam și mă rugam și‐mi mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu Israel și aduceam cererea mea înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu, 21da, pe când încă vorbeam în rugăciune, bărbatul Gavril
, pe care‐l văzusem în vedenie mai înainte, zburând iute, s‐a atins
de mine cam pe la ceasul
jertfei de seară. 22Și mi‐a făcut cunoscut și a vorbit cu mine și a zis: Daniele, am ieșit acum ca să‐ți dau înțelepciune și pricepere. 23La începutul cererilor tale a ieșit cuvântul și am
venit să ți‐l spun; căci tu ești foarte mult iubit
: de aceea înțelege
cuvântul și pricepe vedenia. 24Șaptezeci de săptămâni s‐au hotărât asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte pentru oprirea fărădelegii și pentru sfârșirea păcatelor
și pentru ispășirea nelegiuirii și pentru aducerea dreptății
celei veșnice și pentru pecetluirea vedeniei și a prorocului și pentru ungerea
Sfintei Sfintelor. 25Cunoaște
deci și înțelege: de la
6.1,15
7.1Neem. 2.1,3,5,6,8
ieșirea cuvântului pentru așezarea din nou și pentru zidirea Ierusalimului și până la Unsul
4.25
, Domnul
, sunt șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; ulița și șanțul vor fi zidite iarăși și în vremuri
6.15
de strâmtorare. 26Și după cele șaizeci și două de săptămâni Unsul
va fi stârpit și nu
3.18
va avea nimic: și poporul
domnului care va veni va nimici
cetatea și sfântul locaș
și sfârșitul
ei va fi cu un potop
și până la sfârșit va fi război și o hotărâre de pustiiri. 27Și el va întări un legământ
55.3Ier. 31.31Ezec. 16.60,61,62
cu mulți o săptămână; și la mijlocul săptămânii
va face să înceteze jertfa și darul de mâncare și din pricina aripei urâciunilor
, va fi un pustiitor, până ce nimicirea
28.22Lc. 21.24Rom. 11.26
și ce este hotărât se va vărsa asupra celei pustiite.
Descoperirea nouă printr‐o arătare cerească
101În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, un cuvânt a fost descoperit lui Daniel, al cărui nume
se chemă Beltșațar; și cuvântul
este adevărat, dar vremea încercării
este mare; și el a priceput cuvântul și a înțeles
vedenia. 2În zilele acelea eu, Daniel, am fost în jale trei săptămâni de zile. 3N‐am mâncat pâine plăcută și carne și vin n‐au intrat în gura mea, nici nu m‐am uns
deloc până la împlinirea celor trei săptămâni de zile. 4Și în ziua douăzeci și patru a lunii întâi, eram la malul râului celui mare, care este Hidechel
. 5Mi‐am ridicat
ochii și am văzut și iată, un om
îmbrăcat în in și coapsele sale încinse
15.6
cu aur
curat de Ufaz; 6și trupul său era ca hrisolitul
și fața sa ca înfățișarea fulgerului
și ochii
19.12
săi ca făcliile de foc și brațele sale și picioarele
sale ca privirea aramei lustruite și glasul
cuvintelor sale ca glasul unei mulțimi. 7Și numai
eu, Daniel, am văzut vedenia, ci bărbații care erau cu mine n‐au văzut vedenia, dar o mare zguduire a căzut peste ei și au fugit ca să se ascundă. 8Și am rămas singur și am văzut această mare vedenie și n‐a rămas
putere în mine: căci frumusețea mea s‐a schimbat
în sluțenie și nu mi‐a rămas putere. 9Totuși am auzit glasul cuvintelor sale
: și când am auzit glasul cuvintelor sale, am căzut într‐o mare amețeală pe fața mea, cu fața la pământ. 10Și, iată, o mână
s‐a atins de mine și m‐a pus pe genunchii mei și pe palmele mâinilor mele. 11Și el mi‐a zis: Daniele, bărbat mult iubit
, pricepe cuvintele pe care ți le voi vorbi și stai drept, căci sunt trimis acum către tine. Și când a vorbit cu mine cuvântul acesta, am stat tremurând. 12Atunci mi‐a zis: Nu te teme
, Daniele, căci din ziua întâi, de când ți‐ai îndreptat inima spre înțelegere și spre smerirea ta înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite
și eu am venit din pricina cuvintelor tale. 13Dar mai marele
împărăției Persiei mi s‐a împotrivit douăzeci și una de zile și iată, Mihail
, unul din mai marii cei mai de seamă, a venit să mă ajute și am rămas acolo cu împărații Persiei. 14Acum am venit să te fac să înțelegi ce se va întâmpla poporului tău la sfârșitul
zilelor: căci
vedenia este încă pentru multe zile. 15Și pe când vorbea el cu mine aceste cuvinte, mi‐am pus fața
la pământ și am amuțit. 16Și iată unul
după asemănarea fiilor oamenilor s‐a atins
de buzele mele: atunci mi‐am deschis gura și am vorbit și am zis celui ce sta înaintea mea: Domnul meu, din pricina vedeniei au venit dureri
asupra mea și nu mi‐a mai rămas putere. 17Și cum poate slujitorul domnului meu să vorbească cu acest domn al meu? Și cât pentru mine, de acum n‐a rămas în mine nicio putere, nici suflare n‐a rămas în mine. 18Și iarăși unul ca înfățișarea unui om s‐a atins de mine și m‐a întărit. 19Și a zis
: Nu te teme
, bărbat mult iubit; pace ție, fii tare, da, fii tare! Și pe când vorbea cu mine, am fost întărit și am zis: Să vorbească domnul meu, căci m‐ai întărit. 20Atunci a zis: Știi oare de ce am venit la tine? Și acum mă voi întoarce să mă bat cu mai marele
Persiei; și când voi ieși, iată, mai marele Greciei va veni. 21Dar îți voi da de știre ce este pus în Scriptura adevărului și nu este nimeni care să se întărească cu mine împotriva acestora decât Mihail
, mai marele vostru.
Cionire între Persia și Grecia, între împărățiile de miazănoapte și miazăzi
111Și în anul
întâi al lui Dariu
Medul am stat ca să‐l întăresc și să‐l împuternicesc. 2Și acum îți voi spune adevărul. Iată, încă trei împărați se vor ridica în Persia și al patrulea se va îmbogăți cu mari bogății, mai mult decât toți; și după ce se va întări prin bogățiile sale, va ridica pe toți împotriva împărăției Greciei. 3Și se va ridica un împărat viteaz
și va domni cu putere mare și va face
după voia sa. 4Și când se va ridica, împărăția
sa se va îmbucătăți și se va împărți în cele patru vânturi ale cerurilor, dar nu pentru urmașii săi, nici după domnia
cu care a domnit el, căci împărăția sa va fi smulsă pentru alții afară de aceștia. 5Și împăratul de la miazăzi, care este unul din mai marii săi, se va întări și un altul va fi mai tare decât el și va domni; domnia sa va fi o domnie mare. 6Și după câțiva ani vor face legătură de rudenie și fiica împăratului de la miazăzi va veni la împăratul de la miazănoapte ca să facă o învoire; dar ea nu va păstra puterea brațului ei și nici el nu va sta, nici brațul lui; dar ea va fi dată, și cei ce au adus‐o, și cel ce a născut‐o, și cel ce o întărea în acele vremuri. 7Dar un vlăstar din rădăcinile ei se va ridica în locul lui și va veni împotriva oștirii și va năvăli în cetățuia împăratului de la miazănoapte și‐i va bate și‐i va birui. 8Și va duce prinși în Egipt pe dumnezeii lor cu unșii lor și vasele lor de preț de argint și de aur și va rămâne mai mulți ani decât împăratul de la miazănoapte. 9Și acesta va intra în împărăția împăratului de la miazăzi, dar se va întoarce în țara sa. 10Și fiii lui vor fi stârniți și vor aduna o mulțime de oști mari și unul va veni și va potopi și se va revărsa
și se va întoarce și va duce războiul până
la cetățuia lui. 11Și împăratul de la miazăzi se va înfuria și va ieși și se va bate cu el, adică cu împăratul de la miazănoapte care va ridica o mulțime mare, dar mulțimea va fi dată în mâna lui. 12Și după ce va lua mulțimea, inima i se va semeți și va doborî zeci de mii, dar nu va birui. 13Căci împăratul de la miazănoapte se va întoarce și va ridica o mulțime mai mare decât cea dintâi și va veni la sfârșitul vremurilor de ani cu o oaste mare și cu bogății mari. 14Și în acele vremuri mulți se vor scula împotriva împăratului de la miazăzi și fiii aprigi ai poporului tău se vor ridica să întărească vedenia, dar vor cădea. 15Și împăratul de la miazănoapte va veni și va ridica îngrădiri și va lua cetatea întărită: și oștile celui de miazăzi nu se vor împotrivi, nici poporul său ales, căci nu va fi putere de împotrivire. 16Și cel ce vine împotriva lui va face
după voia sa și nu va fi cine
să stea înaintea lui și va sta în țara frumuseții și în mâinile sale va fi nimicire. 17Și își va îndrepta fața
ca să vină cu puterea întregii sale împărății și cei drepți cu el și va lucra după plac: și‐i va da fala femeilor, ca s‐o strice, dar ea nu va sta, nici nu va
fi pentru el. 18Apoi își va întoarce fața către ostroave și va cuprinde multe, dar o căpetenie va face pentru el să înceteze ocara adusă de el; da, va face să se întoarcă ocara lui asupra lui. 19Atunci își va întoarce fața către cetățuile țării sale și se vor poticni și va cădea și nu
se va mai afla. 20Și în locul său se va ridica unul care va face să treacă un strângător de dări prin slava împărăției, dar în puține zile va fi nimicit, nu în urgie, nici în război. 21Și în locul său se va ridica
un om de dispreț căruia nu‐i vor da cinstea împărăției, dar va veni în vreme de pace și va căpăta împărăția prin măguliri. 22Și oștile
cotropitoare vor fi cotropite dinaintea sa și vor fi frânte, chiar și domnul
legământului. 23Și după legătura făcută cu el va întrebuința
viclenie și se va sui și va birui cu puțin popor. 24În vreme de pace va năvăli asupra locurilor celor mai grase ale ținutului și va face ce n‐au făcut părinții săi, nici părinții părinților săi: va risipi între ei prada și răpirea și averea: da, va unelti uneltirile sale împotriva locurilor întărite pentru o vreme. 25Și își va trezi puterea și curajul împotriva împăratului de la miazăzi cu o oaste mare; și împăratul de la miazăzi se va ridica la război cu o oaste foarte mare și tare, dar nu va sta, căci vor unelti uneltiri împotriva lui. 26Da, cei ce mănâncă mâncărurile lui alese îl vor frânge, și oastea sa va fi cotropită
și mulți vor cădea uciși. 27Și inimile acestor doi împărați vor cugeta rău și vor vorbi minciuni la aceeași masă, dar aceasta nu va izbuti, căci sfârșitul
va fi încă la vremea hotărâtă. 28Atunci se va întoarce în țara sa cu mari bogății și inima
sa va fi împotriva sfântului legământ și va lucra după plac, și se va întoarce în țara sa. 29La vremea hotărâtă se va întoarce și va veni spre miazăzi, dar această vreme
din urmă nu va fi ca cea dintâi
. 30Căci corăbiile
Chitimului vor veni împotriva lui și va fi deznădăjduit și se va întoarce și se va înfuria împotriva sfântului
legământ și va lucra după plac: el se va întoarce chiar și își va îndrepta luarea aminte la cei ce au părăsit legământul cel sfânt. 31Și oști vor sta de partea lui și vor pângări
locașul sfânt, cetățuia, și vor desființa jertfa necurmată și vor așeza urâciunea pustiirii. 32Și pe cei ce se poartă rău împotriva legământului îi va strica cu măguliri, dar poporul care cunoaște pe Dumnezeul său va fi tare și va face isprăvi. 33Și cei ce sunt înțelepți
în popor vor învăța pe mulți: totuși vor cădea de sabie
și de flacără, de robie și de răpire, multe zile. 34Și când vor cădea, vor fi ajutați cu puțin ajutor, dar mulți se vor uni cu ei cu lingușiri. 35Și dintre înțelepți vor cădea unii, ca să fie încercați
și curățiți și înălbiți până la vremea sfârșitului
, căci aceasta
va fi încă pentru vremea hotărâtă. 36Și împăratul va face
după voia sa și se va înălța
și se va semeți mai presus de orice dumnezeu și va vorbi lucruri groaznice împotriva
Dumnezeului dumnezeilor și va izbuti până ce se va
împlini urgia; căci ce este hotărât se va face. 37Și nu va ține seamă de dumnezeii părinților săi, nici de dorința
femeilor, nici nu va ține seamă
de vreun dumnezeu oarecare: căci se va semeți mai presus de toți. 38Dar va cinsti în locul său pe dumnezeul cetățuilor, și un dumnezeu pe care părinții săi nu l‐au cunoscut, îl va cinsti cu aur și argint și cu pietre scumpe și cu lucruri plăcute. 39Și va lucra împotriva întăriturilor cetățuilor cu ajutorul unui dumnezeu străin: pe cine îl va recunoaște îl va mări cu slava și‐i va face să domnească peste mulți și le va împărți țara drept răsplată. 40Și la vremea sfârșitului
împăratul de la miazăzi se va împunge cu el: și împăratul de la miazănoapte va veni împotriva lui ca un vârtej
, cu care și călăreți
și cu multe corăbii; și va năvăli în țări și va potopi
și se va vărsa. 41Și va năvăli și în țara frumuseții și multe țări vor fi răsturnate, dar acestea vor scăpa din mâna sa: Edomul
și Moabul și fruntașii copiilor lui Amon. 42El își va întinde mâna și peste țări și țara Egiptului nu va scăpa. 43Și va avea putere peste comorile de aur și de argint și peste toate lucrurile de preț ale Egiptului: și libienii și etiopienii vor fi pe pașii săi
. 44Dar știri de la răsărit și de la miazănoapte îl vor tulbura: și va ieși cu mânie mare ca să nimicească și să piardă pe mulți. 45Și își va întinde corturile palatului său între mări și muntele
de frumusețe sfântă, totuși va ajunge
la sfârșitul său și nu va fi cine să‐l ajute.