Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
4

Visul despre copacul cel mare

41Nebucadnețar, împăratul tuturor

4.1
Cap. 3.4;
popoarelor, neamurilor și limbilor care locuiesc pe tot pământul: pacea să vi se înmulțească. 2Mi‐a plăcut să vă arăt semnele și minunile pe care
4.2
Cap. 3.26.
le‐a făcut Dumnezeul Cel Preaînalt față de mine. 3Cât
4.3
Cap. 6.27.
sunt de mari semnele lui! Și cât de puternice sunt minunile lui! Împărăția lui este o împărăție
4.3
Vers. 34. Cap. 2.44;
veșnică și domnia lui din neam în neam. 4Eu, Nebucadnețar, eram liniștit în casa mea și înfloream în palatul meu. 5Am văzut un vis care m‐a înfricoșat; și gândurile în patul meu și vedeniile
4.5
Cap. 2.28, 29.
capului meu m‐au
4.5
Cap. 2.1.
tulburat. 6De aceea am dat o hotărâre să se aducă înaintea mea toți înțelepții Babilonului ca să‐mi facă cunoscut tălmăcirea visului. 7Atunci au intrat
4.7
Cap. 2.2.
cărturarii, descântătorii, haldeii și fermecătorii și am spus visul înaintea lor, dar nu mi‐au arătat tălmăcirea lui. 8Dar la urmă a intrat înaintea mea Daniel, al cărui nume
4.8
Cap. 1.7.
este Beltșațar, după numele dumnezeului meu, și în care
4.8
Is. 63.115.11,14
este duhul dumnezeilor celor sfinți; și am pus înaintea lui visul zicând: 9Beltșațare, capul
4.9
Cap. 2.48;
cărturarilor, fiindcă știu că duhul dumnezeilor sfinți este în tine și nicio taină nu‐ți este prea grea, spune‐mi vedeniile visului meu pe care l‐am văzut și tălmăcirea lui. 10Iată vedeniile capului meu pe patul meu: Priveam și iată un
4.10
Ezec. 31.3
copac în mijlocul pământului și înălțimea lui era mare. 11Copacul a crescut și s‐a întărit și înălțimea lui ajungea până la ceruri și se vedea până la marginile întregului pământ. 12Frunzele lui erau frumoase și roadele lui îmbelșugate și în el era mâncare pentru toți; fiarele
4.12
Ezec. 17.23
31.6Plâng. 4.20
câmpului găseau umbră sub el și păsările cerurilor locuiau în ramurile lui și toată carnea se hrănea din el. 13Am văzut în vedeniile capului meu pe patul meu și iată un veghetor
4.13
Ps. 103.20
și un sfânt
4.13
Deut. 33.2Zah. 14.5Iuda 14
s‐a coborât din ceruri. 14A strigat tare și a zis: Tăiați
4.14
Mat. 3.10
copacul și smulgeți‐i ramurile, scuturați‐i frunzele și risipiți‐i roadele; să fugă fiarele
4.14
Ezec. 31.12
de sub el și păsările de pe ramurile lui. 15Dar lăsați tulpina cu rădăcinile ei în pământ cu o legătură de fier și de aramă în iarba verde a câmpului și să fie udat cu roua cerurilor și partea lui să fie cu fiarele în iarba pământului. 16Inima să i se schimbe din inimă de om și să i se dea o inimă de fiară, și să treacă șapte vremuri
4.16
Cap. 11.13;
peste el. 17Hotărârea aceasta este din porunca veghetorilor și cererea este prin cuvântul sfinților, ca să cunoască
4.17
Ps. 9.16
cei vii că
4.17
Cap. 2.21;
Cel Preaînalt domnește asupra împărăției oamenilor și o dă oricui vrea și ridică peste ea pe cel mai de jos din oameni. 18Acest vis l‐am văzut eu, Nebucadnețar, împăratul; și tu, Beltșațare, spune tălmăcirea lui, căci
4.18
Gen. 41.8,15
toți înțelepții împărăției mele nu sunt în stare să‐mi arăte tălmăcirea, dar tu ești în stare, căci duhul
4.18
Vers. 8.
dumnezeilor sfinți este în tine. 19Atunci Daniel, al cărui nume
4.19
Vers. 8.
este Beltșațar, s‐a îngrozit un ceas și gândurile lui l‐au tulburat. Împăratul a răspuns și a zis: Beltșațare, să nu te tulbure visul și tălmăcirea lui. Beltșațar a răspuns și a zis: Domnul meu, visul
4.19
2 Sam. 18.32Ier. 29.7
să fie pentru cei ce te urăsc și tălmăcirea lui pentru vrăjmașii tăi. 20Copacul
4.20
Vers. 10, 11, 12.
pe care l‐ai văzut crescând și întărindu‐se, a cărui înălțime ajungea până la ceruri și se vedea peste tot pământul, 21ale cărui frunze erau frumoase și roadele lui îmbelșugate și în care era hrană pentru toți, sub care locuiau fiarele câmpului și pe ramurile căruia își aveau locuința păsările cerurilor, 22ești tu
4.22
Cap. 2.38.
, împărate, care ai crescut și te‐ai întărit; căci mărimea ta s‐a înălțat și ajunge până la ceruri și domnia
4.22
Ier. 27.6,7,8
ta până la capătul pământului. 23Și că împăratul
4.23
Vers. 13.
a văzut un veghetor și un sfânt coborându‐se din ceruri și zicând: Tăiați copacul și dărâmați‐l, totuși lăsați‐i tulpina rădăcinilor în pământ, cu legături de fier și de aramă în iarba verde a câmpului și să fie scăldat în roua cerurilor și partea sa să fie cu fiarele
4.23
Cap. 5.21.
câmpului până vor trece peste el șapte vremuri; 24aceasta este tălmăcirea, o, împărate, și aceasta este hotărârea Celui Preaînalt care vine peste domnul meu împăratul. 25Te vor alunga
4.25
Vers. 32. Cap. 5.21, etc.
dintre oameni și locuința ta va fi cu fiarele câmpului și te vor face să mânânci iarba
4.25
Ps. 106.20
ca boii și te vor scălda cu roua cerurilor și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei
4.25
Ps. 83.18
cunoaște că Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și o dă
4.25
Ier. 27.6
oricui vrea. 26Și că s‐a poruncit să se lase tulpina rădăcinelor copacului: împărăția ta îți va rămâne ție după ce vei cunoaște că cerurile
4.26
Mat. 21.25Lc. 15.18,21
domnesc. 27De aceea, împărate, placă‐ți sfatul meu și rupe‐o
4.27
1 Pet. 4.8
cu păcatele tale prin dreptate și cu nelegiuirile tale prin îndurare către cei săraci; poate
4.27
Ps. 41.1
că aceasta îți va lungi
4.27
1 Reg. 21.29
pacea. 28Toate acestea au venit asupra împăratului Nebucadnețar. 29După trecere de douăsprezece luni, umbla încoace și încolo pe palatul domnesc al Babilonului. 30Împăratul
4.30
Prov. 16.18
a vorbit și a zis: Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l‐am zidit eu pentru casa împărăției prin tăria puterii mele și spre slava împărăției mele? 31Cuvântul
4.31
Cap. 5.5.
era încă în gura împăratului și a căzut un glas
4.31
Vers. 24.
din ceruri zicând: Ți se spune, împărate Nebucadnețar: împărăția s‐a depărtat de la tine. 32Și te vor alunga
4.32
Vers. 25.
dintre oameni și locuința ta va fi cu fiarele câmpului; te vor face să mănânci iarbă ca boii și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaște că Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și o dă oricui vrea. 33Și în același ceas s‐a împlinit cuvântul asupra lui Nebucadnețar: și a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă cu boii și i s‐a scăldat trupul cu roua cerurilor, până i‐au crescut perii ca penele de vultur și unghiile ca ghiarele păsărilor. 34Și la sfârșitul
4.34
Vers. 26.
zilelor eu, Nebucadnețar, mi‐am ridicat ochii către ceruri și priceperea mea s‐a întors la mine și am binecuvântat pe Cel Preaînalt și am lăudat și am cinstit pe Cel ce trăiește
4.34
Cap. 12.7.
în veac, a cărui domnie
4.34
Ps. 10.167.14Mica 4.7Lc. 1
este o domnie veșnică și a cărui împărăție este din neam în neam. 35Și toți
4.35
Is. 40.15,17
locuitorii pământului sunt socotiți ca o nimica și el face toate după voința
4.35
Ps. 115.3
135.6
sa în oștirea cerurilor și între locuitorii pământului; și nimeni
4.35
Iov 34.29
nu poate să‐i oprească mâna sau să‐i zică: Ce
4.35
Iov 9.12Is. 45.9Rom. 9.20
faci? 36În vremea aceea cunoștința mea s‐a întors la mine; și spre slava
4.36
Vers. 26.
împărăției mele, strălucirea mea și măreția mea s‐au întors la mine și sfetnicii mei și cei mai mari ai mei m‐au căutat și am fost pus în împărăția mea și mi s‐a adus o mărire foarte mare
4.36
Iov 42.12,13Prov. 22.4Mat. 6.33
. 37Și acum eu, Nebucadnețar, laud și înalț și cinstesc pe Împăratul cerurilor ale cărui fapte toate
4.37
Ps. 33.4Ap. 15.3
16.7
sunt adevăr și ale cărui căi sunt judecată, și el poate
4.37
Ex. 18.11
coborî pe cei ce umblă în mândrie.