Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
3

Cei trei tineri în cuptorul cu foc

31Împăratul Nebucadnețar a făcut un chip de aur; înălțimea lui era de șaizeci de coți și lățimea lui de șase coți; l‐a înălțat în câmpia Dura, în ținutul Babilonului. 2Și împăratul Nebucadnețar a trimis să adune pe satrapi, dregători și cârmuitori, judecători, vistiernici, sfetnici, legiuitori și pe toți mai marii ținuturilor, să vină la sfințirea chipului pe care‐l înălțase împăratul Nebucadnețar. 3Atunci satrapii, dregătorii și cârmuitorii, judecătorii, vistiernicii, sfetnicii, legiuitorii și toți mai marii ținuturilor s‐au adunat la sfințirea chipului pe care‐l înălțase împăratul Nebucadnețar și au stat înaintea chipului pe care‐l înălțase Nebucadnețar. 4Și crainicul a strigat tare: Popoarelor

3.4
Cap. 4.1;
, neamurilor și limbilor, vi se poruncește: 5Când veți auzi sunetul cornului, al naiului, al harfei, al alăutei, al psalteriului, al cimpoiului și orice fel de muzică, să cădeți și să vă închinați chipului de aur pe care l‐a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6Și cel ce nu va cădea și nu se va închina va fi aruncat
3.6
Ier. 29.22Ap. 13.15
în același ceas în cuptorul care arde cu foc. 7De aceea, la vremea aceea când au auzit toate popoarele sunetul cornului, al naiului, al harfei, al alăutei, al psalteriului și a tot felul de muzică, toate popoarele, neamurile și limbile au căzut și s‐au închinat chipului de aur pe care‐l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8De aceea în vremea aceea oarecare haldei s‐au apropiat
3.8
Cap. 6.12.
și au pârât pe iudei. 9Ei au răspuns și au zis împăratului Nebucadnețar: Împărate
3.9
Cap. 2.4;
, să trăiești în veac! 10Tu, împărate, ai dat hotărâre ca orice om care va auzi sunetul cornului, al naiului, al harfei, al alăutei, al psalteriului și al cimpoiului și a tot felul de muzică să cadă și să se închine chipului de aur. 11Și oricine nu va cădea și se va închina, să fie aruncat în cuptorul care arde cu foc. 12Sunt câțiva
3.12
Cap. 2.49.
bărbați iudei pe care i‐ai pus peste treburile ținutului Babilonului: Șadrac, Meșac și Abed‐Nego. Acești oameni, împărate, n‐au ținut seamă de tine; ei nu slujesc dumnezeilor tăi și nu se închină chipului de aur pe care l‐ai înălțat. 13Atunci Nebucadnețar cu mânie și urgie a poruncit să aducă pe Șadrac, Meșac și Abed‐Nego. Atunci au adus pe oamenii aceștia înaintea împăratului. 14Nebucadnețar a răspuns și le‐a zis: Oare înadins Șadrac, Meșac și Abed‐Nego nu slujiți voi dumnezeilor mei și nu vă închinați chipului de aur pe care l‐am înălțat? 15Acum, dacă sunteți gata la vremea când veți auzi sunetul cornului, al naiului, al harfei, al alăutei, al psalteriului, al cimpoiului și a tot felul de muzică, să cădeți și să vă închinați chipului pe care l‐am făcut
3.15
Ex. 32.32Lc. 13.9
, bine; iar dacă nu vă veți închina, veți fi aruncați în același ceas în cuptorul care arde cu foc; și cine
3.15
Ex. 5.22 Reg. 18.35
este dumnezeul acela care vă va scăpa din mâinile mele? 16Șadrac, Meșac și Abed‐Nego au răspuns și au zis împăratului: O, Nebucadnețar, noi
3.16
Mat. 10.19
n‐avem nevoie să‐ți răspundem asupra acestui lucru. 17Dacă este așa, Dumnezeul nostru căruia îi slujim poate să ne scape din cuptorul care arde cu foc și ne va scăpa din mâna ta, împărate! 18Și dacă nu, știut să‐ți fie, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi și nu ne vom închina chipului de aur pe care l‐ai înălțat. 19Atunci Nebucadnețar s‐a umplut de mânie și i s‐a schimbat chipul feței împotriva lui Șadrac, Meșac și Abed‐Nego: de aceea a vorbit și a poruncit să înfierbânte cuptorul înșeptit mai mult decât se obișnuia să fie înfierbântat. 20Și a poruncit celor mai puternici care erau în oastea sa să lege pe Șadrac, Meșac și Abed‐Nego și să‐i arunce în cuptorul care ardea cu foc. 21Atunci bărbații aceștia au fost legați cu pulpanele lor, tunicile lor și mantalele lor și cu veșmintele lor și au fost aruncați în cuptorul care ardea cu foc. 22Și fiindcă porunca împăratului fusese aspră și cuptorul se înfierbântase foarte mult, para focului a omorât pe bărbații aceia care ridicaseră pe Șadrac, Meșac și Abed‐Nego. 23Și acești trei bărbați, Șadrac, Meșac și Abed‐Nego, au căzut legați în mijlocul cuptorului care ardea cu foc. 24Atunci împăratul Nebucadnețar s‐a uimit și s‐a sculat în grabă, a vorbit și a zis sfetnicilor săi: Oare n‐am aruncat noi în foc trei bărbați legați? Ei au răspuns și au zis împăratului: Adevărat, împărate! 25El a răspuns și a zis: Iată, văd patru bărbați dezlegați umblând
3.25
Is. 43.2
în mijlocul focului și n‐au nicio vătămare: și înfățișarea celui de‐al patrulea este ca a unui fiu
3.25
Iov 1.6
38.7Ps. 34.7
de dumnezei. 26Atunci Nebucadnețar s‐a apropiat de gura cuptorului care ardea cu foc, a vorbit și a zis: Șadrac, Meșac și Abed‐Nego, slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt, ieșiți și veniți. Atunci Șadrac, Meșac și Abed‐Nego au ieșit din mijlocul focului. 27Și satrapii, dregătorii și cârmuitorii și sfetnicii împăratului s‐au adunat și au văzut pe bărbații aceștia peste
3.27
Evr. 11.34
trupurile cărora focul n‐avusese nicio putere și niciun păr din capul lor nu se pârlise și pulpanele lor nu se schimbaseră, nici miros de foc nu trecuse peste ei. 28Nebucadnețar a vorbit și a zis: Binecuvântat fie Dumnezeul lui Șadrac, al lui Meșac și al lui Abed‐Nego, care a trimis pe îngerul său și a scăpat pe slujitorii săi care s‐au încrezut
3.28
Ps. 34.7,8Ier. 17.7
în el și au schimbat cuvântul împăratului și și‐au dat trupurile ca să nu slujească și nici să se închine vreunui dumnezeu decât Dumnezeului lor. 29De aceea
3.29
Cap. 6.26.
hotărăsc ca în orice popor, neam și limbă, cel ce va vorbi rău împotriva Dumnezeului lui Șadrac, al lui Meșac și al lui Abed‐Nego să se
3.29
Cap. 2.5.
facă bucăți și casa lui să fie făcută o grămadă de gunoi
3.29
Cap. 6.27.
, căci nu este un alt Dumnezeu care să poată scăpa astfel. 30Atunci împăratul a înaintat pe Șadrac, Meșac și Abed‐Nego în ținutul Babilonului.

4

Visul despre copacul cel mare

41Nebucadnețar, împăratul tuturor

4.1
Cap. 3.4;
popoarelor, neamurilor și limbilor care locuiesc pe tot pământul: pacea să vi se înmulțească. 2Mi‐a plăcut să vă arăt semnele și minunile pe care
4.2
Cap. 3.26.
le‐a făcut Dumnezeul Cel Preaînalt față de mine. 3Cât
4.3
Cap. 6.27.
sunt de mari semnele lui! Și cât de puternice sunt minunile lui! Împărăția lui este o împărăție
4.3
Vers. 34. Cap. 2.44;
veșnică și domnia lui din neam în neam. 4Eu, Nebucadnețar, eram liniștit în casa mea și înfloream în palatul meu. 5Am văzut un vis care m‐a înfricoșat; și gândurile în patul meu și vedeniile
4.5
Cap. 2.28, 29.
capului meu m‐au
4.5
Cap. 2.1.
tulburat. 6De aceea am dat o hotărâre să se aducă înaintea mea toți înțelepții Babilonului ca să‐mi facă cunoscut tălmăcirea visului. 7Atunci au intrat
4.7
Cap. 2.2.
cărturarii, descântătorii, haldeii și fermecătorii și am spus visul înaintea lor, dar nu mi‐au arătat tălmăcirea lui. 8Dar la urmă a intrat înaintea mea Daniel, al cărui nume
4.8
Cap. 1.7.
este Beltșațar, după numele dumnezeului meu, și în care
4.8
Is. 63.115.11,14
este duhul dumnezeilor celor sfinți; și am pus înaintea lui visul zicând: 9Beltșațare, capul
4.9
Cap. 2.48;
cărturarilor, fiindcă știu că duhul dumnezeilor sfinți este în tine și nicio taină nu‐ți este prea grea, spune‐mi vedeniile visului meu pe care l‐am văzut și tălmăcirea lui. 10Iată vedeniile capului meu pe patul meu: Priveam și iată un
4.10
Ezec. 31.3
copac în mijlocul pământului și înălțimea lui era mare. 11Copacul a crescut și s‐a întărit și înălțimea lui ajungea până la ceruri și se vedea până la marginile întregului pământ. 12Frunzele lui erau frumoase și roadele lui îmbelșugate și în el era mâncare pentru toți; fiarele
4.12
Ezec. 17.23
31.6Plâng. 4.20
câmpului găseau umbră sub el și păsările cerurilor locuiau în ramurile lui și toată carnea se hrănea din el. 13Am văzut în vedeniile capului meu pe patul meu și iată un veghetor
4.13
Ps. 103.20
și un sfânt
4.13
Deut. 33.2Zah. 14.5Iuda 14
s‐a coborât din ceruri. 14A strigat tare și a zis: Tăiați
4.14
Mat. 3.10
copacul și smulgeți‐i ramurile, scuturați‐i frunzele și risipiți‐i roadele; să fugă fiarele
4.14
Ezec. 31.12
de sub el și păsările de pe ramurile lui. 15Dar lăsați tulpina cu rădăcinile ei în pământ cu o legătură de fier și de aramă în iarba verde a câmpului și să fie udat cu roua cerurilor și partea lui să fie cu fiarele în iarba pământului. 16Inima să i se schimbe din inimă de om și să i se dea o inimă de fiară, și să treacă șapte vremuri
4.16
Cap. 11.13;
peste el. 17Hotărârea aceasta este din porunca veghetorilor și cererea este prin cuvântul sfinților, ca să cunoască
4.17
Ps. 9.16
cei vii că
4.17
Cap. 2.21;
Cel Preaînalt domnește asupra împărăției oamenilor și o dă oricui vrea și ridică peste ea pe cel mai de jos din oameni. 18Acest vis l‐am văzut eu, Nebucadnețar, împăratul; și tu, Beltșațare, spune tălmăcirea lui, căci
4.18
Gen. 41.8,15
toți înțelepții împărăției mele nu sunt în stare să‐mi arăte tălmăcirea, dar tu ești în stare, căci duhul
4.18
Vers. 8.
dumnezeilor sfinți este în tine. 19Atunci Daniel, al cărui nume
4.19
Vers. 8.
este Beltșațar, s‐a îngrozit un ceas și gândurile lui l‐au tulburat. Împăratul a răspuns și a zis: Beltșațare, să nu te tulbure visul și tălmăcirea lui. Beltșațar a răspuns și a zis: Domnul meu, visul
4.19
2 Sam. 18.32Ier. 29.7
să fie pentru cei ce te urăsc și tălmăcirea lui pentru vrăjmașii tăi. 20Copacul
4.20
Vers. 10, 11, 12.
pe care l‐ai văzut crescând și întărindu‐se, a cărui înălțime ajungea până la ceruri și se vedea peste tot pământul, 21ale cărui frunze erau frumoase și roadele lui îmbelșugate și în care era hrană pentru toți, sub care locuiau fiarele câmpului și pe ramurile căruia își aveau locuința păsările cerurilor, 22ești tu
4.22
Cap. 2.38.
, împărate, care ai crescut și te‐ai întărit; căci mărimea ta s‐a înălțat și ajunge până la ceruri și domnia
4.22
Ier. 27.6,7,8
ta până la capătul pământului. 23Și că împăratul
4.23
Vers. 13.
a văzut un veghetor și un sfânt coborându‐se din ceruri și zicând: Tăiați copacul și dărâmați‐l, totuși lăsați‐i tulpina rădăcinilor în pământ, cu legături de fier și de aramă în iarba verde a câmpului și să fie scăldat în roua cerurilor și partea sa să fie cu fiarele
4.23
Cap. 5.21.
câmpului până vor trece peste el șapte vremuri; 24aceasta este tălmăcirea, o, împărate, și aceasta este hotărârea Celui Preaînalt care vine peste domnul meu împăratul. 25Te vor alunga
4.25
Vers. 32. Cap. 5.21, etc.
dintre oameni și locuința ta va fi cu fiarele câmpului și te vor face să mânânci iarba
4.25
Ps. 106.20
ca boii și te vor scălda cu roua cerurilor și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei
4.25
Ps. 83.18
cunoaște că Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și o dă
4.25
Ier. 27.6
oricui vrea. 26Și că s‐a poruncit să se lase tulpina rădăcinelor copacului: împărăția ta îți va rămâne ție după ce vei cunoaște că cerurile
4.26
Mat. 21.25Lc. 15.18,21
domnesc. 27De aceea, împărate, placă‐ți sfatul meu și rupe‐o
4.27
1 Pet. 4.8
cu păcatele tale prin dreptate și cu nelegiuirile tale prin îndurare către cei săraci; poate
4.27
Ps. 41.1
că aceasta îți va lungi
4.27
1 Reg. 21.29
pacea. 28Toate acestea au venit asupra împăratului Nebucadnețar. 29După trecere de douăsprezece luni, umbla încoace și încolo pe palatul domnesc al Babilonului. 30Împăratul
4.30
Prov. 16.18
a vorbit și a zis: Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l‐am zidit eu pentru casa împărăției prin tăria puterii mele și spre slava împărăției mele? 31Cuvântul
4.31
Cap. 5.5.
era încă în gura împăratului și a căzut un glas
4.31
Vers. 24.
din ceruri zicând: Ți se spune, împărate Nebucadnețar: împărăția s‐a depărtat de la tine. 32Și te vor alunga
4.32
Vers. 25.
dintre oameni și locuința ta va fi cu fiarele câmpului; te vor face să mănânci iarbă ca boii și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaște că Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și o dă oricui vrea. 33Și în același ceas s‐a împlinit cuvântul asupra lui Nebucadnețar: și a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă cu boii și i s‐a scăldat trupul cu roua cerurilor, până i‐au crescut perii ca penele de vultur și unghiile ca ghiarele păsărilor. 34Și la sfârșitul
4.34
Vers. 26.
zilelor eu, Nebucadnețar, mi‐am ridicat ochii către ceruri și priceperea mea s‐a întors la mine și am binecuvântat pe Cel Preaînalt și am lăudat și am cinstit pe Cel ce trăiește
4.34
Cap. 12.7.
în veac, a cărui domnie
4.34
Ps. 10.167.14Mica 4.7Lc. 1
este o domnie veșnică și a cărui împărăție este din neam în neam. 35Și toți
4.35
Is. 40.15,17
locuitorii pământului sunt socotiți ca o nimica și el face toate după voința
4.35
Ps. 115.3
135.6
sa în oștirea cerurilor și între locuitorii pământului; și nimeni
4.35
Iov 34.29
nu poate să‐i oprească mâna sau să‐i zică: Ce
4.35
Iov 9.12Is. 45.9Rom. 9.20
faci? 36În vremea aceea cunoștința mea s‐a întors la mine; și spre slava
4.36
Vers. 26.
împărăției mele, strălucirea mea și măreția mea s‐au întors la mine și sfetnicii mei și cei mai mari ai mei m‐au căutat și am fost pus în împărăția mea și mi s‐a adus o mărire foarte mare
4.36
Iov 42.12,13Prov. 22.4Mat. 6.33
. 37Și acum eu, Nebucadnețar, laud și înalț și cinstesc pe Împăratul cerurilor ale cărui fapte toate
4.37
Ps. 33.4Ap. 15.3
16.7
sunt adevăr și ale cărui căi sunt judecată, și el poate
4.37
Ex. 18.11
coborî pe cei ce umblă în mândrie.

5

Ospățul lui Belșațar; scrierea minunată

51Împăratul Belșațar a făcut

5.1
Est. 1.3
un ospăț mare mai marilor săi, o mie, și a băut vin înaintea celor o mie. 2Și când gusta vin, Belșațar a poruncit să se aducă vasele de aur și de argint pe care
5.2
Cap. 1.2.
le luase Nebucadnețar, tatăl său, din templul care era la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai marii săi, nevestele sale și țiitoarele sale. 3Atunci au adus vasele de aur care fuseseră luate din templul casei lui Dumnezeu care era în Ierusalim; și împăratul și mai marii săi, nevestele sale și țiitoarele sale au băut cu ele. 4Au băut vin și au lăudat
5.4
Ap. 9.20
pe dumnezeii de aur și de argint, de aramă, de fier, de lemn și de piatră. 5În același ceas
5.5
Cap. 4.31.
au ieșit niște degete de mână de om și au scris în fața sfeșnicului pe tencuiala zidului palatului împăratului: și împăratul a văzut partea mâinii care scria. 6Atunci fața împăratului s‐a schimbat și gândurile sale l‐au tulburat și încheieturile coapselor sale s‐au desfăcut și genunchii
5.6
Naum 2.10
săi s‐au lovit unul de altul. 7Împăratul a strigat
5.7
Cap. 2.2;
tare ca să aducă pe cărturari, pe haldei și pe cititorii
5.7
Is. 47.13
în stele. Împăratul a vorbit și a zis înțelepților Babilonului: Oricine va citi scrierea aceasta și‐mi va arăta tălmăcirea ei va fi îmbrăcat cu purpură și va fi un lanț de aur pe grumazul său și va fi
5.7
Cap. 6.2.
al treilea domn în împărăție. 8Atunci au intrat toți înțelepții împăratului, dar n‐au putut
5.8
Cap. 2.27;
să citească scrierea, nici să facă cunoscut împăratului tălmăcirea ei. 9Atunci împăratul Belșațar s‐a tulburat
5.9
Cap. 2.1.
mult și fața i s‐a schimbat în el și mai marii săi au încremenit. 10Și împărăteasa, la cuvintele împăratului și ale mai marilor săi, a intrat în casa ospățului și împărăteasa a vorbit și a zis: Împărate
5.10
Cap. 2.4;
, să trăiești în veac! Să nu te tulbure gândurile tale și să nu ți se schimbe fața. 11Este
5.11
Cap. 2.48;
un om în împărăția ta în care este duhul dumnezeilor sfinți și în zilele tatălui tău s‐a găsit în el lumină și pricepere și înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor; și împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l‐a pus mai mare
5.11
Cap. 4.9.
peste cărturari, descântători, haldei și cititori în stele. 12Căci
5.12
Cap. 6.3.
un duh ales și cunoștință și pricepere, tălmăcire de visuri și spunerea celor ascunse și dezlegarea nodurilor s‐au aflat în acel Daniel pe care împăratul
5.12
Cap. 1.7.
l‐a numit Beltșațar. Acum să fie chemat Daniel și‐ți va arăta tălmăcirea. 13Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a vorbit și a zis lui Daniel: Tu ești acel Daniel dintre copiii robiei lui Iuda pe care i‐a adus împăratul, tatăl meu, din Iudeea? 14Și am auzit de tine că duhul
5.14
Vers. 11, 12.
dumnezeilor este în tine și lumină și pricepere și înțelepciune aleasă s‐a găsit în tine. 15Și acum înțelepții
5.15
Vers. 7, 8.
și descântătorii au fost aduși înaintea mea ca să citească scrierea aceasta și să‐mi facă cunoscut tălmăcirea ei, dar n‐au putut să arate tălmăcirea lucrului. 16Și am auzit de tine că poți să tălmăcești și să dezlegi nodurile. Și acum
5.16
Vers. 7.
, dacă poți să citești scrierea și să‐mi faci cunoscut tălmăcirea ei, vei fi îmbrăcat cu purpură și un lanț de aur va fi pe grumazul tău și vei fi al treilea domn în împărăție. 17Atunci Daniel a răspuns și a zis înaintea împăratului: Darurile tale să fie ale tale și dă altuia răsplătirile tale; dar eu voi citi împăratului scrierea și‐i voi face cunoscut tălmăcirea. 18Tu, împărate! Dumnezeul
5.18
Cap. 2.37, 38;
cel Preaînalt a dat lui Nebucadnețar, tatăl tău, împărăție și mărime și slavă și măreție. 19Și de mărimea ce i‐a dat, toate
5.19
Ier. 27.7
popoarele, neamurile și limbile tremurau și se temeau înaintea lui; omora pe cine voia și lăsa să trăiască pe cine voia și înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20Dar când
5.20
Cap. 4.30, 37.
i s‐a înălțat inima și i s‐a împietrit duhul spre mândrie, a fost aruncat din scaunul de domnie al împărăției sale și i‐au luat slava de la el. 21Și a fost
5.21
Cap. 4.32, etc.
alungat dintre copiii oamenilor și inima lui s‐a făcut ca a fiarelor și locuința lui era cu măgarii sălbatici; îl hrăneau cu iarbă ca boii și trupul său era scăldat cu roua cerurilor până ce a cunoscut
5.21
Cap. 4.17, 25.
că Dumnezeul Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și pune peste ea pe cine vrea. 22Și tu, fiul său, Belșațar, nu ți‐ai
5.22
2 Cron. 33.23
36.12
smerit inima, deși ai știut toate acestea; 23ci te‐ai
5.23
Vers. 3, 4.
înălțat împotriva Domnului cerurilor; și au adus vasele casei sale înaintea ta și ați băut vin din ele, tu și mai marii tăi, nevestele tale și țiitoarele tale, și ai lăudat pe dumnezeii de argint și de aur, de aramă, de fier, de lemn și de piatră, care
5.23
Ps. 115.5,6
nu văd, nici n‐aud, nici nu cunosc, iar pe Dumnezeu, în mâna
5.23
Ier. 10.23
căruia este suflarea ta și ale căruia sunt toate căile tale, nu l‐ai slăvit. 24Atunci s‐a trimis dinaintea lui partea de mână și s‐a scris scrierea aceasta. 25Și aceasta este scrierea care s‐a scris: Mene, Mene, Techel, Ufarsin. 26Aceasta este tălmăcirea lucrului: Mene: Dumnezeu a numărat împărăția ta și i‐a pus sfârșit; 27Techel
5.27
Iov 31.6Ps. 62.2Ier. 6.30
: ești cumpănit în cumpănă și aflat prea ușor; 28Peres: împărăția ta s‐a împărțit și s‐a dat mezilor
5.28
Is. 21.2
și perșilor
5.28
Cap. 6.28.
. 29Atunci Belșațar a poruncit și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură și au pus un lanț de aur pe grumazul său și s‐a făcut vestire despre el că va fi al treilea
5.29
Vers. 7.
domn în împărăție. 30În noaptea
5.30
Ier. 51.31,39,57
aceea Belșațar, împăratul haldeilor, a fost ucis. 31Și Dariu
5.31
Cap. 9.1.
Medul, a primit împărăția fiind cam de șaizeci și doi de ani.