Tablele cele noi
101Cioplește‐ți
două table de piatră, în vremea aceea Domnul mi‐a zis: ca cele dintâi și suie‐te la mine în munte și fă‐ți
un chivot de lemn. 2Și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele dintâi pe care le‐ai sfărâmat și să
le pui în chivot. 3Și am făcut un chivot din lemn de salcâm
37.1
și am cioplit
două table de piatră ca cele dintâi și m‐am suit pe munte cu cele două table în mâna mea. 4Și el a scris
pe table ca cea dintâi scriere cele zece cuvinte, pe care le
vorbise Domnul către voi pe munte din mijlocul focului
în ziua obștei, și Domnul mi le‐a dat mie. 5Și m‐am întors și m‐am pogorât
de pe munte și am pus
tablele în chivotul pe care‐l făcusem și sunt acolo
, cum mi‐a poruncit Domnul. 6Și copiii lui Israel au plecat de la Beerot‐Bene‐Iaacan
la Mosera; acolo
33.38
a murit Aaron și a fost înmormântat acolo; și Eleazar, fiul său, a slujit ca preot în locul lui. 7De aici
au plecat la Gudgoda și de la Gudgoda la Iotbata, țara cu pâraie de apă. 8În vremea aceea Domnul a deosebit
4.4
8.14
16.9
seminția lui Levi ca să
poarte chivotul legământului Domnului, să stea înaintea
Domnului ca să‐i slujească și să binecuvânteze în numele
lui până în ziua de astăzi. 9De aceea
Levi n‐are parte nici moștenire cu frații săi; Domnul este moștenirea lui, cum i‐a spus Domnul Dumnezeul tău. 10Și am stat
pe munte cât zilele de la început, patruzeci de zile și patruzeci de nopți; și Domnul
33.17
m‐a ascultat și în vremea aceea: Domnul n‐a voit să te piardă. 11Și Domnul mi‐a
33.1
zis: Scoală‐te, pornește înaintea poporului ca să intre și să stăpânească țara pe care am jurat părinților lor că le‐o voi da.
Ce cere Dumnezeu de la Israel
12Și acum, Israele, ce cere
Domnul Dumnezeul tău de la tine, decât să te temi
de Domnul Dumnezeul tău, să
umbli în toate căile lui și să‐l iubești
și să slujești Domnului Dumnezeului tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău, 13să păzești poruncile Domnului și așezămintele lui pe care ți le poruncesc astăzi
spre binele tău? 14Iată ale Domnului Dumnezeului tău sunt cerurile
148.4
și cerurile cerurilor, pământul
și tot ce este în el! 15Totuși Domnului i‐a plăcut de
părinții tăi să‐i iubească și a ales sămânța lor după ei, pe voi, dintre toate popoarele, ca astăzi. 16Deci tăiați împrejur prepuțul inimii
voastre și nu vă mai înțepeniți
grumazul. 17Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul
11.36
dumnezeilor și Domnul
19.16
domnilor, Dumnezeul
cel mare, cel tare și cel înfricoșat care nu
caută la față, nici nu ia plată; 18care face judecată
146.9
orfanului și văduvei și iubește pe străinul de loc ca să‐i dea pâine și veșmânt. 19Și să
iubiți pe străinul de loc, căci ați fost străini în țara Egiptului. 20Să te temi
de Domnul Dumnezeul tău, să‐i slujești și să te
alipești de el și să juri pe numele
lui. 21El
este lauda ta și el este Dumnezeul tău, care
a făcut pentru tine aceste lucruri mari și înfricoșate pe care ți le‐au văzut ochii. 22Părinții tăi s‐au pogorât în Egipt
cu șaptezeci de suflete și acum Domnul Dumnezeul tău te‐a făcut o mulțime ca
stelele cerurilor.
Amintirea minunilor făcute
111Deci să iubești
pe Domnul Dumnezeul tău și să păzești
cele de păzit ale lui, și așezămintele lui, și judecățile lui și poruncile lui în toate zilele. 2Și să cunoașteți astăzi: căci nu vorbesc cu copiii voștri care n‐au cunoscut și n‐au văzut certarea
Domnului Dumnezeului vostru, mărimea
sa, mâna
sa cea tare și brațul său cel întins 3și semnele
135.9
sale și faptele sale pe care le‐a făcut în mijlocul Egiptului lui Faraon, împăratul Egiptului, și la toată țara lui; 4și ce a făcut oastei Egiptului, cailor lor și carelor lor, cum
15.9,10Ps. 106.11
a făcut să curgă apele Mării‐Roșii peste ei când v‐au urmărit și Domnul i‐a pierdut până în ziua de astăzi; 5și ce v‐a făcut în pustie până când ați venit în locul acesta; 6și ce a făcut
27.3Ps. 106.17
lui Datan și lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul și‐a deschis gura și i‐a înghițit cu familiile lor și cu corturile lor și cu toată averea lor vie, care era la picioarele lor în mijlocul întregului Israel. 7Căci ochii
voștri au văzut toată lucrarea cea mare a Domnului pe care a făcut‐o.
Binecuvântarea și blestemul
8Păziți deci toată porunca pe care v‐o poruncesc astăzi ca să
fiți tari și să intrați și să stăpâniți țara în care treceți ca s‐o stăpâniți; 9și
ca să vă lungiți zilele în țara pe care
Domnul a jurat părinților voștri s‐o dea lor și seminței lor, țara
unde curge lapte și miere. 10Căci țara în care intri, ca s‐o stăpânești, nu este ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde
îți semănai sămânță și o udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavaturi. 11Ci țara
în care treceți ca s‐o stăpâniți este o țară cu munți și văi care se adapă din ploaia cerurilor; 12țară pe care o caută
Domnul Dumnezeul tău; ochii Domnului Dumnezeului tău sunt neîncetat asupra ei de la începutul anului până la sfârșitul anului. 13Și va fi așa: dacă veți asculta
cu tot dinadinsul de poruncile mele pe care vi le poruncesc astăzi, ca să iubiți
pe Domnul Dumnezeul vostru și să‐i slujiți cu toată inima voastră și cu tot sufletul vostru, 14eu
voi da țării voastre ploaie la vremea sa, ploaia
timpurie și ploaia târzie; și îți vei strânge grâul și mustul și untdelemnul. 15Și voi da
iarbă pe câmpul tău pentru dobitoacele tale și vei mânca
și te vei sătura. 16Feriți‐vă ca nu cumva să vi se amăgească inima
și să vă abateți și să slujiți
altor dumnezei și să vă închinați lor, 17și să se aprindă
mânia Domnului împotriva voastră și să închidă cerurile
7.13
ca să nu fie ploaie, și ca ogorul să nu‐și dea venitul și să fiți pierduți
repede din țara bună pe care v‐o dă Domnul.
Îndemn la păzirea poruncilor
18Să vă puneți
deci acese cuvinte ale mele în inimă și în suflet și să le legați
ca semn pe mâna voastră, și să vă fie ca fruntarii între ochii voștri. 19Și să învățați
în ele pe copiii voștri, vorbind despre ele, când șezi în casă și când mergi pe cale și când te culci și când te scoli. 20Și să le
scrii pe ușiorii casei tale și pe porțile tale: 21
ca să se înmulțească zilele voastre și zilele copiilor voștri în țara, pe care a jurat‐o Domnul părinților voștri că le‐o va da
89.29
, cât zilele cerurilor deasupra pământului. 22Căci
dacă veți păzi cu tot dinadinsul toată această poruncă pe care v‐o poruncesc s‐o faceți: să iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblați în toate căile lui și
să vă alipiți de el, 23atunci Domnul
va izgoni toate aceste neamuri dinaintea voastră și veți
stăpâni neamuri mai mari și mai tari decât voi. 24
14.9
Orice loc pe unde va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru; hotarul vostru va fi
de la pustie până la Liban, de la râu, râul Eufrat, până la marea dinspre apus. 25Nimeni
nu va putea sta înaintea voastră: Domnul Dumnezeul vostru va pune
frica de voi și groaza de voi peste toată țara pe care o veți călca
, după cum v‐a spus. 26Iată
vă pun înainte astăzi binecuvântarea și blestemul: 27Binecuvântarea
, dacă veți asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le poruncesc astăzi: 28și
blestemul, dacă nu veți asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ci vă veți abate de la calea pe care v‐o poruncesc astăzi, umblând după alți dumnezei, pe care nu i‐ați cunoscut. 29Și va fi așa: după ce Domnul Dumnezeul tău te va aduce în țara în care intri ca s‐o stăpânești, vei pune
binecuvântarea pe muntele Garizim și blestemul pe muntele Ebal. 30Nu sunt ei oare dincolo de Iordan, dinapoia căii dinspre apusul soarelui, în țara Cananiților care locuiesc în câmpie în dreptul Ghilgalului, lângă stejarii
More? 31Căci veți
trece Iordanul ca să intrați să stăpâniți țara, pe care v‐o dă Domnul Dumnezeul vostru și o veți stăpâni și veți locui în ea. 32Și să luați seama
să faceți toate așezămintele și judecățile, pe care vi le pun înainte astăzi.
Stârpirea închinării la idoli
121Acestea sunt
așezămintele și judecățile, pe care să luați seama să le faceți în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul părinților tăi, ca s‐o stăpânești în toate zilele cât
veți trăi pe pământ. 2Să
pierdeți cu desăvârșire toate locurile unde au slujit dumnezeilor lor neamurile, pe care le veți alunga, pe munții
17.10Ier. 3.6
cei înalți, și pe dealuri și pe sub orice copac verde. 3Și să le surpați
altarele și să le sfărămați stâlpii și să le ardeți cu foc Astarteele și să le tăiați chipurile dumnezeilor și să le pierdeți numele din acel loc. 4Voi să nu
faceți așa Domnului Dumnezeului vostru! 5Ci să căutați locuința sa la locul pe care‐l va
alege Domnul Dumnezeul vostru din toate semințiile voastre, ca să‐și pună numele acolo, și să vii acolo; 6și să aduceți acolo
arderile voastre de tot și jertfele voastre și zeciuielile
voastre și darurile ridicate ale mâinii voastre, și juruințele voastre și darurile voastre de bunăvoie și întâii născuți ai vacilor voastre și ai oilor voastre. 7Și acolo
să mâncați înaintea Domnului Dumnezeului vostru și să vă
bucurați voi și familiile voastre de tot lucrul mâinii voastre, cu care te‐a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău. 8Să nu faceți întocmai cum facem noi aici astăzi, fiecare tot
21.25
ce este drept în ochii săi. 9Căci încă n‐ați ajuns la odihna și la moștenirea pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 10Dar când veți trece
Iordanul și veți locui în țara pe care vă face Domnul Dumnezeul vostru s‐o moșteniți și când vă va da odihnă din partea tuturor vrăjmașilor voștri, de jur împrejur și veți locui în liniște, 11atunci va fi un loc
pe care‐l va alege Domnul Dumnezeul vostru ca să facă să locuiască numele său acolo; acolo să aduceți tot ce vă poruncesc: arderile voastre de tot și jertfele voastre, zeciuielile voastre și darul ridicat al mâinii voastre și toate juruințele voastre alese, pe care le veți jurui Domnului. 12Și să vă
bucurați înaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi și fiii voștri și fetele voastre și robii și roabele vostre și levitul care este înăuntrul porților voastre, căci el n‐are
parte nici moștenire cu voi. 13Ferește‐te să
nu aduci arderile tale de tot în orice loc pe care‐l vei vedea. 14Ci în
locul pe care‐l va alege Domnul într‐una din semințiile tale, acolo să aduci arderile tale de tot și acolo să faci tot ce‐ți poruncesc. 15Totuși, poți să junghii și să mănânci carne după toată pofta sufletului tău în toate porțile tale
, după binecuvântarea Domnului Dumnezeului tău pe care ți‐a dat‐o
: cel necurat și cel curat pot să mănânce din ea
, ca din căprioară și din cerb. 16Numai
17.10
să nu mâncați sângele; să‐l vărsați pe pământ ca apa. 17Nu poți să mănânci înăuntrul porților tale zeciuiala grâului tău sau a mustului tău sau a untdelemnului tău, sau întâii‐născuți ai vacilor tale și ai oilor tale, nici vreuna din juruințele pe care le juruești, nici darurile tale de bunăvoie nici darul ridicat al mâinii tale. 18Ci
să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care‐l va alege Domnul Dumnezeul tău, tu și fiul tău și fiica ta și robul tău și roaba ta, și levitul care este înăuntrul porților tale; și să
te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău de tot pe ce vei fi pus mâna. 19Ferește‐te
să nu părăsești pe levit în toate zilele cât vei fi în țara ta. 20Când Domnul Dumnezeul
28.14Ex. 34.2419.8
tău îți va lărgi hotarul cum ți‐a făgăduit, și vei zice: Vreau să mănânc carne! fiindcă sufletul tău dorește să mănânce carne, poți să mănânci carne după toată pofta sufletului tău. 21Dacă locul pe care‐l va alege Domnul Dumnezeul tău ca să‐și pună numele acolo, va fi prea departe de tine, atunci să junghii din boii tăi și din oile tale pe care ți le‐a dat Domnul, cum ți‐am poruncit, și să mănânci în porțile tale după toată pofta sufletului tău. 22Cum
se mănâncă și căprioara și cerbul așa să mănânci din ele: cel necurat și cel curat de asemenea pot mânca din ele. 23Numai
ferește‐te să nu mănânci sângele; căci
sângele este sufletul și să nu mănânci sufletul cu carnea. 24Să nu‐l mănânci; să‐l torni pe pământ ca apa. 25Să nu‐l mănânci
; ca să‐ți fie bine ție și copiilor tăi după tine, dacă
vei face ce este drept în ochii Domnului. 26Dar să ridici cele
18.19
sfinte ale tale pe care le ai și
juruințele tale și să mergi la locul pe care‐l va alege Domnul, 27și
17.11
să jertfești arderile de tot ale tale, carnea și sângele, pe altarul Domnului Dumnezeului tău; și sângele jertfelor tale să fie vărsat pe altarul Domnului Dumnezeului tău, iar carnea s‐o mănânci. 28Ferește‐te și ascultă toate aceste cuvinte pe care ți le poruncesc
, ca să‐ți fie bine ție și copiilor tăi după tine în veci, dacă vei face ce e bun și drept în ochii Domnului Dumnezeului tău. 29După ce
Domnul Dumnezeul tău va stârpi dinaintea ta neamurile la care mergi să le stăpânești și le vei alunga și vei locui în țara lor, 30ferește‐te
să nu fii prins în cursă după ele, după ce vor fi stârpite dinaintea ta și să nu întrebi după dumnezeii lor, zicând: Cum au slujit neamurile acestea dumnezeilor lor? Așa voi face și eu. 31
Tu să nu faci așa Domnului Dumnezeului tău, căci ei au făcut dumnezeilor lor tot ce este urâciune Domnului, ce urăște el, căci chiar au ars
20.2Ier. 32.35Ezec. 23.37
în foc și pe fiii lor și pe fetele lor pentru dumnezeii lor. 32Orice cuvânt ce vă poruncesc să luați seama să‐l faceți
; să nu adaugi la el și să nu scazi din el.
