Umblarea prin pustie până la biruința asupra lui Sihon
21Și ne‐am întors și am plecat în pustie pe calea spre Marea‐Roșie, cum
îmi vorbise Domnul; și am ocolit muntele Seir multe zile. 2Și Domnul mi‐a vorbit, zicând: 3Destul
ați ocolit muntele acesta; întoarceți‐vă spre miazănoapte. 4Și poruncește poporului zicând
: Veți trece prin hotarul fraților voștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir și ei se vor teme de voi. Feriți‐vă foarte mult de ei. 5Nu vă luați la luptă cu ei; căci nu vă voi da din țara lor nici cât să puneți talpa piciorului, căci muntele Seir l‐am dat
în stăpânire lui Esau. 6Să cumpărați de la ei hrană cu argint și să mâncați și să cumpărați apă cu argint de la ei și să beți. 7Căci Domnul Dumnezeul tău te‐a binecuvântat în tot lucrul mâinii tale. El a cunoscut mersul tău prin această mare pustie. În acești patruzeci de ani
Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine; nu ți‐a lipsit nimic. 8Și ne‐am
abătut de la frații noștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir, de la calea câmpiei de la Elat
și de la Ețion‐Gheber și ne‐am întors și am trecut pe calea pustiei Moabului. 9Și Domnul mi‐a zis: Nu vă purtați ca vrăjmași cu Moab, nici nu începe lupta cu ei, căci nu‐ți voi da nicio stăpânire din țara lor; căci Arul
l‐am dat în stăpânire copiilor
lui Lot. 10Mai înainte locuiau acolo emimii
, popor mare, și mult și înalt ca
anachimii. 11Au fost socotiți și ei uriași ca anachimii, dar moabiții îi numesc emimi. 12Iar mai înainte
36.20
locuiau în Seir horiții. Și copiii lui Esau i‐au alungat și i‐au pierdut dinaintea lor și au locuit în locul lor, cum a făcut Israel în țara pe care o are în stăpânire, pe care le‐a dat‐o Domnul. 13Acum sculați‐vă și treceți pârâul
Zered. Și am trecut pârâul Zered. 14Și zilele în care am venit de la Cades‐Barnea
până am trecut pârâul Zered au fost treizeci și opt de ani, până
26.61
a pierit din mijlocul taberei tot neamul bărbaților de război, cum
le jurase Domnul. 15Chiar și mâna Domnului
106.26
a fost împotriva lor ca să‐i piardă din mijlocul taberei până au pierit. 16Și a fost așa: după ce toți bărbații de război au pierit murind din popor, 17Domnul mi‐a vorbit zicând: 18Vei trece astăzi hotarul Moabului Arul, 19și te vei apropia în fața copiilor lui Amon; să nu te porți cu ei ca vrăjmași și să nu te iei la luptă cu ei; căci nu‐ți voi da o stăpânire din țara copiilor lui Amon; căci am dat‐o în stăpânire copiilor
lui Lot. 20(Și aceasta este socotită o țară de uriași: uriașii locuiau
mai înainte în ea și amoniții îi numesc zamzumimi — 21popor
mare și mult și înalt ca anachimii; și Domnul i‐a pierdut dinaintea lor, și i‐au alungat și au locuit în locul lor; 22cum a făcut copiilor lui Esau, care
locuiesc în Seir, dinaintea cărora a pierdut pe horiți
36.20‐30
; și i‐au alungat și au locuit în locul lor până în ziua de astăzi. 23Și pe aviții
, care locuiau prin sate până la Gaza
(i‐au pierdut caftoriții
care au ieșit din Caftor și au locuit în locul lor). 24Sculați‐vă, plecați și treceți
râul Arnon! Iată, am dat în mâna ta pe Sihon amoritul, împăratul Hesbonului și țara lui; începe, stăpânește și ia‐te la luptă cu el. 25Astăzi voi începe să pun
temerea de tine și spaima de tine peste toate popoarele de sub toate cerurile, căci vor auzi vestea de tine și se vor cutremura și se vor îngrozi de tine. 26Și
au trimis soli din pustia Chedemot la Sihon, împăratul Hesbonului, cu cuvinte de pace, zicând: 27Lasă‐mă
să trec prin țara ta: voi merge numai pe drumul mare; nu mă voi abate nici la dreapta nici la stânga. 28Să‐mi vinzi bucate pe argint ca să mănânc; și să‐mi dai apă pe argint ca să beau; numai voi trece
cu picioarele, 29cum mi‐au făcut
copiii lui Esau care locuiesc în Seir, și moabiții care locuiesc în Ar, până voi trece Iordanul înțara pe care ni‐o dă Domnul Dumnezeul nostru. 30Dar Sihon
, împăratul Hesbonului, n‐a voit să ne lase să trecem pe la al; căci Domnul
Dumnezeul tău i‐a învârtoșat
duhul și i‐a îndărătnicit inima ca să‐l dea în mâna ta, ca astăzi. 31Și Domnul mi‐a zis: Iată, am început să dau
înaintea ta pe Sihon și țara lui; începe, ia în stăpânire țara ca s‐o stăpânești. 32Și Sihon
a ieșit împotriva noastră la luptă, el și tot poporul său, la Iahaț. 33Și Domnul
Dumnezeul nostru l‐a dat înaintea noastră; și l‐am
bătut pe el și pe fiii săi și pe tot poporul său. 34Și în vremea aceea am luat toate cetățile lui, am pierdut
cu desăvârșire toate cetățile, pe bărbați și femei și copii: n‐am lăsat pe nimeni să scape. 35Numai dobitoacele am răpit pentru noi și prada cetăților pe care le‐am luat. 36De la Aroer
, care este pe malul râului Arnon și cetatea care este în vale, până la Galaad, n‐a fost nicio cetate prea înaltă pentru noi, Domnul Dumnezeul nostru ni le‐a dat pe toate
înaintea noastră. 37Numai de țara copiilor lui Amon nu te‐ai apropiat, de tot malul râului Iaboc
, nici de cetățile de pe munte, și tot
ce ne‐a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.