241Când cineva își ia o nevastă și se însoară cu ea va fi așa: dacă ea nu află har înaintea ochilor lui fiindcă a găsit în ea ceva urâcios
19.7Mc. 10.4
, să‐i scrie o carte de despărțenie și să i‐o dea în mână și s‐o dea afară din casa lui. 2Și ea să plece din casa lui și să se ducă și poate să fie a altui bărbat. 3Și dacă al doilea bărbat o va urî și‐i va scrie o carte de despărțenie și i‐o va da în mână și o va da afară din casa lui sau dacă va muri al doilea bărbat care și‐a luat‐o de nevastă, 4
bărbatul ei cel dintâi care a lăsat‐o nu va putea s‐o ia ca să‐i fie iarăși nevastă după ce ea s‐a întinat; căci este o urâciune înaintea Domnului și să nu faci să păcătuiască țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire.
5
Când va lua cineva o nevastă de curând, să nu meargă la oaste și să nu i se pună nicio sarcină; să fie scutit acasă un an de zile și să‐și
înveselească nevasta pe care și‐a luat‐o. 6Niciun om să nu ia zălog râșnița sau piatra de deasupra râșniței, căci ar lua zălog viața. 7
Dacă se va afla cineva care să fi furat vreun suflet dintre frații săi, din copiii lui Israel și‐l
întrebuințează ca rob sau îl vinde: atunci hoțul acela să moară; și să curăți răul din mijlocul tău. 8În
14.2
rana leprei ia seama să păzești și să faci tot ce te învață preoții leviții; să luați seama să faceți așa cum le‐am poruncit. 9Adu‐ți aminte ce a făcut Domnul Dumnezeul tău
Mariei pe
cale, după ce ați ieșit din Egipt.
10Când vei împrumuta ceva aproapelui tău să nu intri în casa lui ca să‐i iei zălog. 11Să stai afară și omul căruia i‐ai împrumutat să aducă zălogul la tine afară. 12Și dacă omul va fi sărac, să nu te culci pe zălogul lui. 13Să‐i
înapoiezi zălogul la apusul soarelui ca să doarmă în veșmântul său de deasupra și să te
31.202 Cor. 9.132 Tim. 1.18
binecuvânteze; și aceasta
va fi pentru tine dreptate înaintea Domnului Dumnezeului tău. 14Să nu
asuprești pe simbriașul care este sărac și nevoiaș din frații tăi sau din străinii tăi de loc care sunt în țara ta, înăuntrul porților tale. 15La ziua lui
să‐i dai plata și să n‐apună soarele peste ea; căci este sărac și sufletul său dorește după ea
: ca să nu strige împotriva ta către Domnul și să fie un păcat asupra ta. 16
Părinții să nu fie omorâți pentru copii, nici copiii să nu fie omorâți pentru părinți: fiecare să fie omorât pentru păcatul său. 17
22.3Ezec. 22.29Zah. 7.10Mal. 3.5
Să nu sucești judecata străinului de loc sau a orfanului; și să
nu iei zălog haina văduvei. 18Și
să‐ți aduci aminte că ai fost rob în Egipt și Domnul Dumnezeul tău te‐a răscumpărat de acolo; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.
19
23.22
Când îți vei secera câmpul și vei uita un snop în câmp, să nu te întorci să‐l iei: să fie al străinului de loc, al orfanului și al văduvei
ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale. 20Când îți vei bate măslinul să nu culegi ce a rămas în ramuri după tine: să fie ale străinului de loc, ale orfanului și ale văduvei. 21Când îți vei culege via să nu culegi ce rămâne în urma ta; să fie ale străinului de loc, ale orfanului și ale văduvei. 22Și
să‐ți aduci aminte că ai fost rob în țara Egiptului; pentru aceea îți poruncesc lucrul acesta.
251Dacă va fi o
neînțelegere între oameni și vin la judecată și judecătorii îi judecă, atunci
să îndreptățească pe cel drept și să osândească pe cel rău. 2Și va fi așa: dacă omul cel rău va fi vrednic de bătaie
, judecătorul să poruncească să fie pus jos și să fie bătut cu număr înaintea
feței lui, după răutatea lui, 3să‐l bată cu patruzeci
de lovituri; să nu întreacă, pentru ca nu cumva, dacă‐l vor bate cu multe lovituri peste acestea, fratele tău să fie
disprețuit în ochii tăi. 4Să
nu legi gura boului când treeră.
5Când
frații vor locui împreună și unul din ei va muri și nu va avea fiu, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un om străin: cumnatul ei să intre la ea și să și‐o ia de nevastă și să împlinească față de ea datoria de cumnat. 6Și va fi așa: întâiul născut pe care‐l va naște ea să stea în numele fratelui
său mort ca să nu i se șteargă
numele din Israel. 7Și dacă omului nu‐i va plăcea să ia pe cumnata sa, atunci cumnata sa să se suie
la poartă la bătrâni și să zică: Cumnatul meu nu voiește să ridice nume fratelui său în Israel; nu voiește să împlinească cu mine datoria de cumnat. 8Și bătrânii cetății sale să‐l cheme și să‐i vorbească; și dacă el stă și zice: Nu‐mi
place s‐o iau! 9atunci cumnata sa să se apropie de el înaintea ochilor bătrânilor și să‐i scoată
încălțămintea din picior, să‐l scuipe
în față și să răspundă și să zică: Așa să se facă bărbatului care nu voiește a zidi casa fratelui său. 10Și numele lui să se cheme în Israel: Casa celui descălțat. 11Dacă doi bărbați se vor certa între ei, un bărbat cu fratele său, și nevasta unuia se va apropia ca să scape pe bărbatul ei din mâna celui ce‐l bate și își întinde mâna și‐l apucă de părțile rușinoase, 12atunci să‐i tai mâna ei: ochiul tău
să n‐o cruțe.
13Să
n‐ai la tine în sacul tău două feluri de pietre de cumpănă, una mare și una mică. 14Să n‐ai în casa ta două feluri de efe, una mare și una mică. 15Să ai o greutate
plină și dreaptă; și să ai o efă plină și dreaptă ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 16Căci oricine
face nedreptate este o urâciune Domnului Dumnezeului tău.
17
Adu‐ți aminte de ce ți‐a făcut amalec pe cale când ați ieșit din Egipt; 18cum te‐a întâmpinat pe cale și a ucis
coada oștirii tale, pe toți cei ce erau slabi dinapoia ta când erai obosit și trudit, și nu s‐a temut de Dumnezeu. 19Și va fi așa:
când Domnul Dumnezeul tău îți va da odihnă din partea tuturor vrăjmașilor tăi de jur împrejur în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire s‐o stăpânești, să ștergi
amintirea lui amalec de sub ceruri, să nu uiți!
261Și va fi așa: când vei intra în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire și o vei stăpâni și vei locui în ea; 2să iei
34.26Num. 18.13Prov. 3.9
din cele dintâi din toate roadele ogorului, pe care le vei strânge din țara ta pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău și să le pui într‐un coș și să te
duci la locul pe care și‐l va alege Domnul Dumnezeul tău ca să facă să locuiască acolo numele lui 3și să vii la preotul care va fi în zilele acelea și să‐i zici: Mărturisesc astăzi Domnului Dumnezeului tău ca am intrat în țara pe care a jurat Domnul părinților noștri că ne‐o va da. 4Și preotul să ia coșul din mâna ta și să‐l pună jos înaintea altarului Domnului Dumnezeului tău. 5Și să vorbești și să zici înaintea Domnului Dumnezeului tău: Tatăl meu era
un arameu gata să fie pierdut și
s‐a pogorât în Egipt
cu puțini, și a stat vremelnic acolo, și acolo a ajuns un neam mare, tare și mult. 6Și egiptenii
ne‐au asuprit și ne‐au amărât și au pus robie grea peste noi. 7Și noi
3.9
4.31
am strigat către Domnul Dumnezeul părinților noștri și Domnul a auzit glasul nostru și a văzut amărăciunea noastră și munca noastră și apăsarea noastră. 8Și
13.3,14,16
Domnul ne‐a scos din Egipt
cu mână tare și cu braț întins și cu spaimă mare și cu semne și cu minuni; 9și ne‐a adus în locul acesta și ne‐a dat țara aceasta, țară
în care curge lapte și miere! 10Și acum iată, am adus pârga roadelor țării, pe care mi‐ai dat‐o, Doamne. Și să le pui jos înaintea Domnului Dumnezeului tău și să te închini înaintea Domnului Dumnezeului tău. 11Și
să te bucuri de tot binele pe care ți l‐a dat Domnul Dumnezeul tău ție și casei tale, tu și levitul și străinul de loc care este în mijlocul tău.
12Când vei sfârși
de dijmuit toate zeciuielile din venitul tău în anul al treilea, anul
zeciuielii, atunci să le dai levitului, străinului de loc, orfanului și văduvei ca să mănânce în porțile tale și să se sature. 13Și să zici înaintea Domnului Dumnezeului tău: Am scos din casă lucrurile sfinte și le‐am și dat levitului și străinului de loc, orfanului și văduvei, după toată porunca ta pe care mi‐ai poruncit‐o; n‐am călcat și
n‐am uitat niciuna din poruncile tale. 14
21.1,11Osea 9.4
N‐am mâncat din ele în durerea mea și n‐am dat din ele în necurățenie, nici n‐am dat din ele pentru vreun mort; am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului meu; am făcut după toate cele ce mi‐ai poruncit. 15
Privește în jos din locuința ta cea sfântă, din ceruri, și binecuvântează pe poporul tău Israel și țara pe care ne‐ai dat‐o cum ai jurat părinților noștri, țara în care curge lapte și miere.
16Astăzi Domnul Dumnezeul tău îți poruncește să faci aceste așezăminte și judecăți; și să le păzești și să le faci cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 17
Tu ai mărturisit astăzi că Domnul este Dumnezeul tău, și că vei umbla în căile lui și că vei păzi așezămintele lui și poruncile lui și judecățile lui și vei asculta de glasul lui. 18Și Domnul a mărturisit astăzi că tu vei fi un popor deosebit
19.514.2
28.9
al lui, după cum ți‐a spus, și că vei păzi toate poruncile lui 19și că te va
înălța în laudă și în nume și în cinste mai pe sus de toate neamurile
pe care le‐a făcut el; și că vei fi un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău, cum a spus el.