21Și ne‐am întors și am plecat în pustie pe calea spre Marea‐Roșie, cum
îmi vorbise Domnul; și am ocolit muntele Seir multe zile. 2Și Domnul mi‐a vorbit, zicând: 3Destul
ați ocolit muntele acesta; întoarceți‐vă spre miazănoapte. 4Și poruncește poporului zicând
: Veți trece prin hotarul fraților voștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir și ei se vor teme de voi. Feriți‐vă foarte mult de ei. 5Nu vă luați la luptă cu ei; căci nu vă voi da din țara lor nici cât să puneți talpa piciorului, căci muntele Seir l‐am dat
în stăpânire lui Esau. 6Să cumpărați de la ei hrană cu argint și să mâncați și să cumpărați apă cu argint de la ei și să beți. 7Căci Domnul Dumnezeul tău te‐a binecuvântat în tot lucrul mâinii tale. El a cunoscut mersul tău prin această mare pustie. În acești patruzeci de ani
Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine; nu ți‐a lipsit nimic. 8Și ne‐am
abătut de la frații noștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir, de la calea câmpiei de la Elat
și de la Ețion‐Gheber și ne‐am întors și am trecut pe calea pustiei Moabului. 9Și Domnul mi‐a zis: Nu vă purtați ca vrăjmași cu Moab, nici nu începe lupta cu ei, căci nu‐ți voi da nicio stăpânire din țara lor; căci Arul
l‐am dat în stăpânire copiilor
lui Lot. 10Mai înainte locuiau acolo emimii
, popor mare, și mult și înalt ca
anachimii. 11Au fost socotiți și ei uriași ca anachimii, dar moabiții îi numesc emimi. 12Iar mai înainte
36.20
locuiau în Seir horiții. Și copiii lui Esau i‐au alungat și i‐au pierdut dinaintea lor și au locuit în locul lor, cum a făcut Israel în țara pe care o are în stăpânire, pe care le‐a dat‐o Domnul. 13Acum sculați‐vă și treceți pârâul
Zered. Și am trecut pârâul Zered. 14Și zilele în care am venit de la Cades‐Barnea
până am trecut pârâul Zered au fost treizeci și opt de ani, până
26.61
a pierit din mijlocul taberei tot neamul bărbaților de război, cum
le jurase Domnul. 15Chiar și mâna Domnului
106.26
a fost împotriva lor ca să‐i piardă din mijlocul taberei până au pierit. 16Și a fost așa: după ce toți bărbații de război au pierit murind din popor, 17Domnul mi‐a vorbit zicând: 18Vei trece astăzi hotarul Moabului Arul, 19și te vei apropia în fața copiilor lui Amon; să nu te porți cu ei ca vrăjmași și să nu te iei la luptă cu ei; căci nu‐ți voi da o stăpânire din țara copiilor lui Amon; căci am dat‐o în stăpânire copiilor
lui Lot. 20(Și aceasta este socotită o țară de uriași: uriașii locuiau
mai înainte în ea și amoniții îi numesc zamzumimi — 21popor
mare și mult și înalt ca anachimii; și Domnul i‐a pierdut dinaintea lor, și i‐au alungat și au locuit în locul lor; 22cum a făcut copiilor lui Esau, care
locuiesc în Seir, dinaintea cărora a pierdut pe horiți
36.20‐30
; și i‐au alungat și au locuit în locul lor până în ziua de astăzi. 23Și pe aviții
, care locuiau prin sate până la Gaza
(i‐au pierdut caftoriții
care au ieșit din Caftor și au locuit în locul lor). 24Sculați‐vă, plecați și treceți
râul Arnon! Iată, am dat în mâna ta pe Sihon amoritul, împăratul Hesbonului și țara lui; începe, stăpânește și ia‐te la luptă cu el. 25Astăzi voi începe să pun
temerea de tine și spaima de tine peste toate popoarele de sub toate cerurile, căci vor auzi vestea de tine și se vor cutremura și se vor îngrozi de tine. 26Și
au trimis soli din pustia Chedemot la Sihon, împăratul Hesbonului, cu cuvinte de pace, zicând: 27Lasă‐mă
să trec prin țara ta: voi merge numai pe drumul mare; nu mă voi abate nici la dreapta nici la stânga. 28Să‐mi vinzi bucate pe argint ca să mănânc; și să‐mi dai apă pe argint ca să beau; numai voi trece
cu picioarele, 29cum mi‐au făcut
copiii lui Esau care locuiesc în Seir, și moabiții care locuiesc în Ar, până voi trece Iordanul înțara pe care ni‐o dă Domnul Dumnezeul nostru. 30Dar Sihon
, împăratul Hesbonului, n‐a voit să ne lase să trecem pe la al; căci Domnul
Dumnezeul tău i‐a învârtoșat
duhul și i‐a îndărătnicit inima ca să‐l dea în mâna ta, ca astăzi. 31Și Domnul mi‐a zis: Iată, am început să dau
înaintea ta pe Sihon și țara lui; începe, ia în stăpânire țara ca s‐o stăpânești. 32Și Sihon
a ieșit împotriva noastră la luptă, el și tot poporul său, la Iahaț. 33Și Domnul
Dumnezeul nostru l‐a dat înaintea noastră; și l‐am
bătut pe el și pe fiii săi și pe tot poporul său. 34Și în vremea aceea am luat toate cetățile lui, am pierdut
cu desăvârșire toate cetățile, pe bărbați și femei și copii: n‐am lăsat pe nimeni să scape. 35Numai dobitoacele am răpit pentru noi și prada cetăților pe care le‐am luat. 36De la Aroer
, care este pe malul râului Arnon și cetatea care este în vale, până la Galaad, n‐a fost nicio cetate prea înaltă pentru noi, Domnul Dumnezeul nostru ni le‐a dat pe toate
înaintea noastră. 37Numai de țara copiilor lui Amon nu te‐ai apropiat, de tot malul râului Iaboc
, nici de cetățile de pe munte, și tot
ce ne‐a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.
31Și ne‐am întors și ne‐am suit pe calea către Basan; și Og
, împăratul Basanului, a ieșit împotriva noastră la luptă, el și tot poporul său la
Edrei. 2Și Domnul mi‐a zis: Nu te teme de el; căci l‐am dat în mâna ta pe el și tot poporul său și țara sa și să faci cu el cum ai făcut cu Sihon
, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon. 3Și Domnul Dumnezeul nostru ne‐a dat în mână și pe Og, împăratul Basanului, și tot poporul său
și l‐am bătut până nu i‐a rămas niciunul. 4Și în vremea aceea am luat toate cetățile lui; n‐a fost cetate pe care să n‐o fi luat de la ei: șaizeci de cetăți, tot ținutul
Argobului, împărăția lui Og în Basan. 5Toate aceste cetăți erau întărite cu ziduri înalte, porți și zăvoare, afară de cetățile fără ziduri, foarte multe. 6Și le‐am pierdut cu desăvârșire, cum am făcut lui Sihon, împăratul Hesbonului
, pierzând cu desăvârșire toate cetățile, pe bărbați, pe femei și pe copii. 7Și am răpit pentru noi toate dobitoacele și prada cetăților. 8Și în vremea aceea am luat din mâna celor doi împărați ai amoriților, țara care era dincoace de Iordan de la râul Arnon până la muntele Hermon. 9(Sidoniții numesc Hermonul
Sirion, iar amoriții îl numesc Senir)
: 10toate cetățile de pe
podiș și tot Galaadul și tot Basanul
13.11
până la Salca și Edrei, cetăți ale împărăției lui Og în Basan. 11(Căci numai
Og, împăratul Basanului, rămăsese din rămășița
uriașilor: iată, patul său, pat de fier, nu este el oare în Raba
copiilor lui Amon? Lungimea lui este de nouă coți și lărgimea lui de patru coți, după cotul unui om).
12Și în vremea aceea am luat în stăpânire țara aceasta. De la Aroer
, care este lângă râul Arnon, și jumătatea muntelui Galaad și cetățile lui
13.8
le‐am dat rubeniților și gadiților. 13Și rămășița din Galaad și tot Basanul, împărăția lui Og, le‐am dat la jumătatea
seminției lui Manase. Tot ținutul Argobului, tot Basanul se numea țara uriașilor. 14Iair
, fiul lui Manase, a luat tot ținutul Argobului până la
16.6
hotarul gheșuriților și maacatiților și a numit Basanul după numele său: Habot‐Iair până în ziua de
astăzi). 15Și lui Machir i‐am dat
Galaadul, 16iar rubeniților și gadiților le‐am dat din Galaad până la râul Arnon, mijlocul văii și hotarul ei până la râul Iaboc, care este hotarul
copiilor lui Amon; 17și câmpia și Iordanul și hotarul de la Chineret
până la marea
câmpiei, Marea‐Sărată
, la poalele muntelui Pisga, spre răsărit. 18Și în vremea aceea v‐am poruncit, zicând: Domnul Dumnezeul vostru v‐a dat țara aceasta ca s‐o stăpâniți: treceți înarmați înaintea fraților voștri, copiii lui Israel
, toți bărbații viteji. 19Dar nevestele voastre și copiii voștri și vitele voastre, știu că aveți multe vite, să rămână în cetățile voastre pe care vi le‐am dat, 20până ce Domnul va da odihnă fraților voștri ca și vouă și vor lua și ei în stăpânire țara pe care le‐o dă Domnul Dumnezeul vostru dincolo de Iordan; apoi vă veți întoarce
fiecare la stăpânirea lui pe care v‐am dat‐o. 21Și am poruncit lui Iosua
în vremea aceea, zicând: Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru acestor doi împărați: așa va face Domnul tuturor împărățiilor la care treci. 22Să nu vă temeți de ei; căci Domnul
Dumnezeul vostru se va lupta pentru voi.
23Și în vremea aceea m‐am rugat
Domnului, zicând: 24Doamne Dumnezeule, tu ai început să arăți robului tău mărimea
ta și mâna ta cea tare. Căci ce Dumnezeu
86.8
89.6,8
este în ceruri sau pe pământ care să poată face ca lucrările tale și după puterea ta? 25Lasă‐mă, te rog, să trec și să văd
țara aceea bună care e dincolo de Iordan, acel munte bun, și Libanul! 26Dar Domnul
27.1431.234.4Ps. 106.32
s‐a mâniat pe mine pentru voi și nu m‐a ascultat; și Domnul mi‐a zis: Ți‐ajunge atâta! Nu‐mi mai vorbi despre lucrul acesta! 27Suie‐te
pe vârful muntelui Pisga, și ridică‐ți ochii spre apus și spre miazănoapte și spre miazăzi și spre răsărit, și vezi‐o cu ochii tăi: căci nu vei trece Iordanul acesta. 28Și
poruncește lui Iosua și îmbărbătează‐l și întărește‐l; căci el va trece înaintea acestui popor și el îi va pune în stăpânirea țării pe care o vei vedea. 29Și noi am locuit în
valea din dreptul Bet‐Peorului.
41Și acum, Israele, ascultă de
20.8
22.318.1Ezec. 20.11Rom. 10.5
așezămintele și de judecățile pe care vă învăț, să le faceți ca să trăiți și să intrați și să stăpâniți țara pe care v‐o dă Domnul Dumnezeul părinților voștri. 2Să
nu adăugați la cuvântul pe care vi‐l poruncesc eu și să nu scădeți din el, ca să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le poruncesc. 3Ochii voștri au văzut ce a făcut Domnul din pricina lui Baal‐Peor
; Domnul Dumnezeul tău a pierdut din mijlocul tău pe toți bărbații care au urmat pe Baal‐Peor. 4Dar voi care v‐ați lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteți toți vii astăzi. 5Iată, v‐am învățat așezăminte și judecăți, cum mi‐a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca așa să faceți în mijlocul țării în care intrați ca s‐o stăpâniți! 6Deci, păziți‐le și faceți‐le, căci aceasta
111.10Prov. 1.7
va fi înțelepciunea voastră și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor, care vor auzi toate aceste așezăminte și vor zice: Cu adevărat acest neam mare este un popor înțelept și înțelegător! 7Căci ce neam
mare are pe dumnezeu
145.18
148.14Is. 55.6
aproape de el cum este Domnul Dumnezeul nostru ori în ce îl chemăm? 8Și ce neam mare are așezăminte și judecăți drepte ca toată această lege pe care o pun astăzi înaintea voastră? 9Numai păzește‐te și ferește‐ți
sufletul bine
4.21
, să nu uiți lucrurile pe care ți le‐au văzut ochii și să nu‐ți iasă din inimă în toate zilele vieții tale, ci să le
faci cunoscut fiilor tăi și fiilor fiilor tăi. 10În ziua
20.18Evr. 12.18,19
când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău în Horeb, când Domnul mi‐a zis: Adună‐mi poporul ca să‐l fac să audă cuvintele mele ca să le învețe, și să se teamă de mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ și să facă pe copiii lor să le învețe. 11Și v‐ați apropiat și ați stătut sub poalele muntelui și muntele
ardea cu foc până în inima cerurilor cu întuneric, nori și negură. 12Și Domnul
v‐a vorbit din mijlocul focului: ați auzit glasul
cuvintelor, dar n‐ați văzut nicio înfățișare, ați auzit numai
un glas. 13Și v‐a vestit
legământul său pe care v‐a poruncit să‐l faceți, cele zece
cuvinte, și le‐a scris pe
31.18
două table de piatră. 14Și Domnul mi‐a poruncit
în vremea aceea să vă învăț așezăminte și judecăți ca să le faceți în țara în care treceți ca s‐o stăpâniți. 15Și feriți‐vă
foarte mult sufletele, căci n‐ați văzut nicio înfățișare
în ziua când v‐a vorbit Domnul în Horeb din mijlocul focului, 16ca să nu vă
stricați și să vă faceți
vreun chip cioplit, vreo înfățișare a vreunui chip
, asemănare de bărbat sau femeie, 17asemănare a vreunui dobitoc de pe pământ, asemănare de vreo pasăre înaripată care zboară în ceruri, 18asemănare de vreo târâtoare de pe pământ, asemănare de orice pește care este în ape sub pământ; 19și ca nu cumva să‐ți ridici
ochii spre ceruri și să vezi soarele și luna și stelele, toată oștirea
21.3
cerurilor, și să fii amăgit și să te pleci
înaintea lor și să le slujești lor, pe care Domnul Dumnezeul tău le‐a împărțit tuturor popoarelor de sub toate cerurile. 20Dar pe voi Domnul v‐a luat și v‐a scos
din cuptorul de fier, din Egipt, ca
să‐i fiți un popor moștenitor ca astăzi. 21Și Domnul s‐a mâniat
pe mine din pricina voastră și a jurat că eu să nu trec Iordanul și să nu intru în țara aceea bună, pe care Domnul Dumnezeul tău ți‐o dă de moștenire. 22Căci eu
am să mor în țara aceasta, nu
voi trece dincolo de Iordan, dar voi veți trece dincolo și veți stăpâni această țară
bună. 23Feriți‐vă
să nu uitați legământul Domnului Dumnezeului vostru pe care l‐a făcut cu voi și să
nu vă faceți chip cioplit, nici înfățișare a ceva ce ți‐a oprit Domnul Dumnezeul tău. 24Căci Domnul
Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un
Dumnezeu gelos. 25Când vei naște fii
și fii de fii și veți rămânea mult în țară și vă veți strica, și vă veți face chip cioplit, înfățișare a ceva și veți face
rău în ochii Domnului Dumnezeului tău, ca să‐l mânii, 26iau astăzi cerurile și pământul mărturie
împotriva voastră că vă veți pierde în curând cu desăvârșire din țara în care treceți Iordanul ca s‐o stăpâniți: nu vă veți lungi zilele în ea, ci veți fi prăpădiți de tot. 27Și Domnul vă va împrăștia
între popoare și veți rămânea oameni de numărat între neamurile la care vă va duce Domnul. 28Și acolo
veți sluji unor dumnezei, lucru de mâini omenești, lemn și piatră
135.15,16Is. 44.9
46.7
, care nu văd, nici n‐aud, nici nu mănâncă, nici nu miroase. 29Și de acolo
veți căuta pe Domnul Dumnezeul tău, și‐l vei afla dacă‐l vei căuta cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 30În strâmtorarea ta și când te vor ajunge toate lucrurile acestea
la sfârșitul zilelor, te vei întoarce
la Domnul Dumnezeul tău și vei asculta glasul lui. 31Căci Domnul Dumnezeul tău
este un Dumnezeu milos, nu te va lăsa, nici nu te va pierde de tot și nu va uita legământul părinților tăi pe care l‐a jurat lor. 32Căci întreabă
acum zilele care au trecut, care au fost înainte de tine din ziua în care a făcut Dumnezeu pe om pe pământ și de la o margine
a cerurilor până la cealaltă margine a cerurilor, dacă a mai fost ca acest lucru mare și dacă s‐a mai auzit ca el? 33Oare
33.20
a auzit vreun popor glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum ai auzit tu, și totuși trăiești? 34Sau a încercat Dumnezeu să vină să‐și ia un neam din mijlocul unui neam, prin încercări
, prin semne
și prin minuni și prin război și cu mână
tare și cu braț
întins și cu înfricoșări
mari, ca toate cele ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru pentru voi în Egipt înaintea ochilor tăi? 35Ție ți s‐a arătat ca să cunoști că Domnul este Dumnezeu și nu este altul
afară de el. 36Din ceruri
20.18,22
24.16Evr. 12.18
te‐a făcut să auzi glasul său, ca să te învețe, și pe pământ ți‐a arătat focul său cel mare și ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului. 37Și fiindcă a
iubit pe părinții tăi și a ales sămânța lor după ei te‐a scos
din Egipt prin fața lui, cu puterea lui cea mare, 38ca
să alunge dinaintea ta neamuri mai mari și mai tari decât tine, ca să te ducă pe tine înăuntru, să‐ți dea țara lor de moștenire, ca astăzi. 39Cunoaște dar astăzi și pune la inimă, că Domnul
este Dumnezeu în ceruri sus și pe pământ jos: nu este altul. 40Și păzește
așezămintele lui și poruncile lui pe care ți le poruncesc astăzi, ca
să‐ți fie bine ție și fiilor tăi și a ales sămânța lor după ei, în pământul pe care ți‐l dă Domnul Dumnezeul tău pentru toate zilele.
41Atunci Moise a despărțit
trei cetăți dincoace de Iordan spre soare‐răsare, 42ca
să fugă acolo ucigașul care ar omorî pe aproapele său fără voie și nu l‐a urât mai înainte, ca să fugă într‐una din aceste cetăți și să trăiască: 43Bețerul
în pustie, în ținutul podișului, pentru rubeniți și Ramotul în Galaad pentru gadiți și Golanul în Basan pentru manasiți. 44Și aceasta este legea pe care a pus‐o Moise înaintea copiilor lui Israel. 45Acestea sunt mărturiile și așezămintele și judecățile pe care le‐a vorbit Moise copiilor lui Israel, când au ieșit din Egipt, 46dincoace de Iordan în vale
, în dreptul Bet‐Peorului, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia în Hesbon pe care l‐au bătut
Moise și copiii lui Israel când au ieșit din Egipt 47și au stăpânit țara lui și țara lui
Og, împăratul Basanului, doi împărați ai amoriților, care erau dincoace de Iordan, spre soare‐răsare, 48de la Aroer
care este pe malul râului Arnon, până la muntele Sion, adică
Hermon, 49și toată câmpia de dincoace de Iordan, spre soare‐răsare și până la marea câmpie sub poalele
muntelui Pisga.