Cele zece porunci
51Și Moise a chemat pe tot Israelul și le‐a zis: Ascultă, Israele, așezămintele și judecățile pe care le vorbesc astăzi în urechile voastre, învățați‐le și țineți‐le ca să le faceți. 2Domnul
Dumnezeul nostru a făcut cu noi un legământ în Horeb. 3Nu
cu părinții noștri a făcut Domnul acest legământ, ci cu noi, cu noi aceștia care suntem aici toți vii astăzi. 4Domnul v‐a vorbit față
20.2234.10
în față pe munte din mijlocul focului: 5(Eu stăteam
în vremea aceea între Domnul și între voi ca să vă spun cuvântul Domnului; căci
20.18
24.2
vă temeați din pricina focului, și nu v‐ați suit pe munte,) zicând: 6Eu sunt
Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din țara Egiptului, din casa de robie. 7Să
nu ai alți dumnezei afară de mine. 8Să nu‐ți faci
chip cioplit, nici asemănare a ceea ce este în ceruri sus sau ce este pe pământ jos sau ce este în ape sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor nici să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care
cercetez nelegiuirea părinților în copii și în al treilea și al patrulea neam al celor ce mă urăsc 10și care mă îndur
până într‐al miilea al celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 11Să nu
iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele lui. 12Păzește ziua
sabatului ca s‐o sfințești, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13Șase zile
35.2Ezec. 20.12
vei lucra și‐ți vei face toată lucrarea 14dar ziua a șaptea este sabatul
pentru Domnul Dumnezeul tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreuna din dobitoacele tale, nici străinul tău de loc care este înăuntrul porților tale, ca să se odihnească robul tău și roaba ta ca și tine. 15Și adu‐ți
aminte că ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te‐a scos de acolo cu
mână tare și cu braț întins; pentru aceea ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sabatului. 16Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ți se lungească
zilele și ca să‐ți fie bine în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 17Și să nu
ucizi. 18Și să nu
preacurvești. 19Și să nu
furi. 20Și să
nu mărturisești o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 21Și să
13.9
nu poftești nevasta aproapelui tău și să nu poftești casa aproapelui tău, țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, boul lui, măgarul lui, nici nimic din ce este al aproapelui tău. 22Domnul a vorbit aceste cuvinte către toată obștea voastră pe munte din mijlocul focului, din nor și din negură cu glas tare; și n‐a mai adăugat nimic, și le‐a scris
31.18
pe două table de piatră și mi le‐a dat mie. 23Și a fost așa: când ați auzit
glasul din mijlocul întunericului, și muntele ardea cu foc, v‐ați apropiat spre mine toți capii semințiilor voastre și bătrânii voștri 24și ați zis: Iată Domnul Dumnezeul nostru ne‐a arătat slava sa și mărimea sa și i‐am auzit glasul
din mijlocul focului: am văzut astăzi că Dumnezeu vorbește cu omul și
trăiește. 25Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui. Dacă vom
mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26Căci care
ființă din orice carne a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului ca noi, și să fi trăit? 27Apropie‐te
tu și auzi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru și vorbește‐ne tu tot ce‐ți va vorbi Domnul Dumnezeul nostru și vom auzi și vom face. 28Și Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre când mi‐ați vorbit și Domnul mi‐a zis: Am auzit glasul cuvintelor acestui popor pe care le‐a vorbit către tine; bine au vorbit tot ce au
vorbit. 29O, de
ar fi în ei o astfel de inimă ca să se teamă de mine și să păzească toate poruncile
mele în toate zilele ca să
le fie bine lor și fiilor lor în veci! 30Mergi, spune‐le: Întoarceți‐vă la corturile voastre. 31Dar tu, rămâi aici la mine și‐ți voi spune
toată porunca și așezămintele și judecățile, în care să‐i înveți să le facă în țara pe care le‐o dau s‐o stăpânească. 32Luați dar aminte să faceți cum v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru: să nu
vă abateți la dreapta sau la stânga. 33Să umblați în toată calea
pe care v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să trăiți și să vă fie bine și să
vă lungiți zilele în țara pe care o veți stăpâni.