Cele zece porunci
51Și Moise a chemat pe tot Israelul și le‐a zis: Ascultă, Israele, așezămintele și judecățile pe care le vorbesc astăzi în urechile voastre, învățați‐le și țineți‐le ca să le faceți. 2Domnul
Dumnezeul nostru a făcut cu noi un legământ în Horeb. 3Nu
cu părinții noștri a făcut Domnul acest legământ, ci cu noi, cu noi aceștia care suntem aici toți vii astăzi. 4Domnul v‐a vorbit față
20.2234.10
în față pe munte din mijlocul focului: 5(Eu stăteam
în vremea aceea între Domnul și între voi ca să vă spun cuvântul Domnului; căci
20.18
24.2
vă temeați din pricina focului, și nu v‐ați suit pe munte,) zicând: 6Eu sunt
Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din țara Egiptului, din casa de robie. 7Să
nu ai alți dumnezei afară de mine. 8Să nu‐ți faci
chip cioplit, nici asemănare a ceea ce este în ceruri sus sau ce este pe pământ jos sau ce este în ape sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor nici să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care
cercetez nelegiuirea părinților în copii și în al treilea și al patrulea neam al celor ce mă urăsc 10și care mă îndur
până într‐al miilea al celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 11Să nu
iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele lui. 12Păzește ziua
sabatului ca s‐o sfințești, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13Șase zile
35.2Ezec. 20.12
vei lucra și‐ți vei face toată lucrarea 14dar ziua a șaptea este sabatul
pentru Domnul Dumnezeul tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreuna din dobitoacele tale, nici străinul tău de loc care este înăuntrul porților tale, ca să se odihnească robul tău și roaba ta ca și tine. 15Și adu‐ți
aminte că ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te‐a scos de acolo cu
mână tare și cu braț întins; pentru aceea ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sabatului. 16Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ți se lungească
zilele și ca să‐ți fie bine în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 17Și să nu
ucizi. 18Și să nu
preacurvești. 19Și să nu
furi. 20Și să
nu mărturisești o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 21Și să
13.9
nu poftești nevasta aproapelui tău și să nu poftești casa aproapelui tău, țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, boul lui, măgarul lui, nici nimic din ce este al aproapelui tău. 22Domnul a vorbit aceste cuvinte către toată obștea voastră pe munte din mijlocul focului, din nor și din negură cu glas tare; și n‐a mai adăugat nimic, și le‐a scris
31.18
pe două table de piatră și mi le‐a dat mie. 23Și a fost așa: când ați auzit
glasul din mijlocul întunericului, și muntele ardea cu foc, v‐ați apropiat spre mine toți capii semințiilor voastre și bătrânii voștri 24și ați zis: Iată Domnul Dumnezeul nostru ne‐a arătat slava sa și mărimea sa și i‐am auzit glasul
din mijlocul focului: am văzut astăzi că Dumnezeu vorbește cu omul și
trăiește. 25Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui. Dacă vom
mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26Căci care
ființă din orice carne a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului ca noi, și să fi trăit? 27Apropie‐te
tu și auzi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru și vorbește‐ne tu tot ce‐ți va vorbi Domnul Dumnezeul nostru și vom auzi și vom face. 28Și Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre când mi‐ați vorbit și Domnul mi‐a zis: Am auzit glasul cuvintelor acestui popor pe care le‐a vorbit către tine; bine au vorbit tot ce au
vorbit. 29O, de
ar fi în ei o astfel de inimă ca să se teamă de mine și să păzească toate poruncile
mele în toate zilele ca să
le fie bine lor și fiilor lor în veci! 30Mergi, spune‐le: Întoarceți‐vă la corturile voastre. 31Dar tu, rămâi aici la mine și‐ți voi spune
toată porunca și așezămintele și judecățile, în care să‐i înveți să le facă în țara pe care le‐o dau s‐o stăpânească. 32Luați dar aminte să faceți cum v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru: să nu
vă abateți la dreapta sau la stânga. 33Să umblați în toată calea
pe care v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să trăiți și să vă fie bine și să
vă lungiți zilele în țara pe care o veți stăpâni.
Ținerea poruncilor Domnului
61Și aceasta este
porunca, așezămintele și judecățile pe care a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să vă învăț, ca să le faceți în țara în care treceți ca s‐o stăpâniți, 2ca
128.1Ecl. 12.13
să te temi de Domnul Dumnezeul tău, ca să păzești toate așezămintele lui și poruncile lui pe care ți le poruncesc, tu și fiul tău și fiul fiului tău în toate zilele vieții tale și ca să ți se lungească
zilele. 3Ascultă dar, Israele, și ia seama să le faci ca să‐ți fie bine și să vă înmulțiți foarte mult în țara
22.17
unde curge lapte și miere, după cum
ți‐a spus Domnul Dumnezeul părinților tăi. 4Ascultă
, Israele: Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn. 5Și să iubești
pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima
ta și cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. 6Și aceste
cuvinte pe care ți le poruncesc astăzi să fie pe inima ta. 7Și să le întipărești
în fiii tăi și să vorbești despre ele când șezi în casa ta și când mergi pe cale și când te culci și când te scoli. 8Și să le legi
6.21
7.3
ca semn pe mâna ta și să‐ți fie ca fruntarii între ochi. 9Și să le
scrii pe ușiorii casei tale și pe porțile tale.
Despre dragostea de Dumnezeu
10Și va fi așa: după ce Domnul Dumnezeul tău te va aduce în țara pe care a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, că ți‐o va da: cetăți mari și frumoase, pe care nu tu le‐ai
zidit, 11și case pline de toate bunătățile pe care nu tu le‐ai umplut, și puțuri săpate, pe care nu tu le‐ai săpat, vii și măslini pe care nu tu le‐ai sădit, și vei mânca și te vei
sătura: 12ferește‐te să nu uiți pe Domnul care te‐a scos din țara Egiptului, din casa de robie. 13Să te temi
de Domnul Dumnezeul tău și să‐i slujești și să juri pe numele lui. 14Să nu
65.16Ier. 4.2
5.7
12.16
umblați după
alți dumnezei
dintre dumnezeii popoarelor, care sunt împrejurul vostru. 15Căci Domnul
Dumnezeul tău este un Dumnezeu gelos în mijlocul tău; ca nu cumva
să se aprindă mânia Domnului Dumnezeului tău împotriva ta și să te piardă de pe fața pământului. 16Să
nu ispitiți pe Domnul Dumnezeul vostru cum
21.4,51 Cor. 10.9
ați ispitit la Masa. 17Să
păziți cu tot dinadinsul poruncile Domnului Dumnezeului vostru și mărturiile lui și așezămintele lui, pe care ți le‐a poruncit. 18Și să faci
ce este drept și bun în ochii Domnului, ca să‐ți fie bine și să intri și să stăpânești acea țară bună pe care Domnul a jurat părinților tăi, 19că va
izgoni pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta cum a vorbit Domnul. 20Când te va întreba fiul
tău în viitor, zicând: Ce sunt mărturiile și așezămintele și judecățile pe care vi le‐a poruncit Domnul Dumnezeul nostru? 21Atunci să zici fiului tău: Eram robi lui Faraon în Egipt și Domnul ne‐a scos din Egipt cu mână
13.3
tare. 22Și Domnul
a săvârșit semne și minuni mari și rele, asupra Egiptului, asupra lui Faraon și asupra întregii lui case înaintea ochilor noștri, 23și ne‐a scos de acolo ca să ne aducă aici să ne dea țara pe care a jurat‐o părinților noștri. 24Și Domnul ne‐a poruncit să facem toate aceste așezăminte, să ne temem
de Domnul Dumnezeul nostru, spre
binele nostru în toate zilele, ca să ne
țină în viață ca astăzi. 25Și aceasta va fi dreptatea
noastră dacă vom lua seama să facem toată această poruncă înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cum ne‐a poruncit.
Nimicirea cananiților
71Când te
va aduce Domnul Dumnezeul tău în țara în care intri ca s‐o stăpânești, și va smulge dinaintea ta multe neamuri: pe hetit
, și pe ghirgasit, și pe amorit, și pe cananit, și pe ferezit, și pe hevit, și pe iebusit, șapte neamuri mai mari
și mai tari decât tine, 2și când ți le va da Domnul Dumnezeul tău înaintea
ta și le vei bate, atunci să
8.24
9.24
10.28,40
11.11,12
le pierzi cu desăvârșire: să nu faci legământ
34.12,15,16Jud. 2.2Ios. 2.14
9.18Jud. 1.24
cu ele și să nu te înduri de ele. 3Și să
nu te încuscrești cu ele; să nu dai pe fata ta fiului său, și să nu iei pe fata lui pentru fiul tău; 4căci ele ar abate pe fiul tău de la urmarea mea și ar sluji altor dumnezei și mânia Domnului s‐ar aprinde
împotriva voastră și te‐ar pierde îndată. 5Ci să le faceți așa: să le surpați altarele
34.13
și să le sfărâmați stâlpii și să le tăiați Astarteele și să le ardeți cu foc chipurile cioplite.
Israel este un popor sfânt
6Căci
tu ești un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău: Domnul Dumnezeul tău te‐a ales
ca să‐i fii un popor deosebit al său din toate popoarele care sunt pe fața pământului. 7Nu pentru că ați fi mai mulți decât toate popoarele s‐a alipit Domnul de voi și v‐a ales, căci sunteți cel mai
mic dintre toate popoarele: 8Ci pentru că
Domnul v‐a iubit și pentru că el
ține jurământul pe care l‐a jurat părinților voștri, de aceea
v‐a scos Domnul cu mână tare și v‐a răscumpărat din casa de robie, din mâna lui Faraon, împăratul Egiptului. 9Cunoaște dar că Domnul Dumnezeul tău, el este Dumnezeu, Dumnezeul cel credincios
10.132 Cor. 1.181 Tes. 5.242 Tes. 3.32 Tim. 2.13Evr. 11.111 In. 1.9
, care ține
legământul și îndurarea până la o mie de neamuri cu aceia care‐l iubesc și păzesc poruncile lui 10și care răsplătește
în față celor ce‐l urăsc spre a‐i pierde. El nu zăbovește
cu acela care‐l urăște, el îi va răsplăti în față. 11Deci păzește porunca și așezămintele și judecățile pe care ți le poruncesc astăzi să le faci. 12Și va fi așa: dacă
veți asculta aceste judecăți și le veți păzi și le veți face, Domnul Dumnezeul tău va ține legământul
și îndurarea cu care a jurat părinților tăi 13și te va iubi
și te va binecuvânta și te va înmulți și va binecuvânta
rodul pântecelui tău și rodul ogorului tău, grâul tău și mustul tău și untdelemnul tău, fătul vacii tale și înmulțirea oilor tale în țara pe care a jurat părinților tăi că ți‐o va da. 14Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele; nu va
fi la tine și la dobitoacele tale sterp, nici stearpă. 15Și Domnul va depărta de la tine orice boală și nu va pune peste tine niciuna din molimele
15.26
rele ale Egiptului pe care le cunoști, ci le va pune peste toți cei ce te urăsc. 16Și să nimicești
toate popoarele pe care ți le va da Domnul Dumnezeul tău; ochiul tău
să nu le cruțe și să nu slujești dumnezeilor lor, căci aceasta ar fi cursă
pentru tine. 17Dacă vei zice în inima ta: Aceste neamuri sunt mai mari decât mine, cum voi putea să le alung? 18Nu
te teme de ele; adu‐ți
aminte de ce a făcut Domnul Dumnezeul tău lui Faraon și la tot Egiptul; 19și de încercările
cele mari pe care ți le‐au văzut ochii și semnele și minunile și mâna cea tare și brațul cel întins cu care te‐a scos Domnul Dumnezeul tău; așa va face Domnul Dumnezeul tău tuturor popoarelor de care te temi. 20Și Domnul Dumnezeul tău va trimite și viespea
bondărească împotriva lor, până se vor pierde cei ce au rămas și cei ce se ascund dinaintea ta. 21Să nu te spăimânți de ei; căci Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul
14.9,14,42
16.3Ios. 3.10
tău un Dumnezeu
mare și înfricoșat. 22Și Domnul
Dumnezeul tău va alunga aceste neamuri dinaintea ta încetul cu încetul; nu le vei putea stârpi deodată ca să nu se înmulțească viețuitoarele câmpului împotriva ta. 23Dar Domnul Dumnezeul tău le va da înaintea ta și le va îngrozi cu groază mare până se vor pierde. 24Și va da pe împărații
12.1
lor în mâna ta și să faci să li se piardă numele de sub
29.20
ceruri. Nimeni
nu va putea sta înaintea ta până‐i vei pierde. 25Să ardeți
în foc chipurile cioplite ale dumnezeilor lor; să
nu poftești aurul și argintul care este pe ele, nici să nu‐l iei pentru tine ca nu cumva să te prinzi în cursă
prin ele, căci este o urâciune
înaintea Domnului Dumnezeului tău. 26Și să nu aduci urâciunea în casa ta; ca să nu te faci și tu blestemat ca ea; s‐o urăști cu totul și să‐ți fie scârbă de ea, căci este
7.1
un blestem.