Unirea credinței
41Vă îndemn deci eu
, cel întemnițat în Domnul, ca să umblați
într‐un chip vrednic de chemarea cu care ați fost chemați, 2cu
toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu‐vă unii pe alții în iubire, 3sârguindu‐vă să păstrați unirea Duhului în legătura păcii.
4Este un singur
trup și un singur
Duh, după cum ați și fost chemați pentru o singură nădejde
a chemării voastre; 5un singur
8.6
12.52 Cor. 11.4
Domn, o singură
credință, un singur botez
; 6un singur
12.6
Dumnezeu și Tată al tuturor
, care este peste toți și prin toți și în toți. 7Iar fiecăruia
dintre noi i s‐a dat harul după măsura darului lui Hristos. 8De aceea zice: Suindu‐se
la înălțime a
adus roabă robimea și a dat daruri oamenilor. 9(Iar
6.33,62
acest: „S‐a suit”, ce este decât că s‐a și pogorât în părțile mai de jos ale pământului? 10Cel ce s‐a pogorât este același care s‐a
7.26
8.1
9.24
suit mai presus de toate cerurile ca
să umple toate). 11Și el
însuși a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști
, pe alții păstori
și învățători
, 12spre
desăvârșirea sfinților, pentru lucrul de slujire, pentru
zidirea trupului
lui Hristos, 13până când toți vom ajunge la unirea credinței și
a cunoștinței depline a Fiului lui Dumnezeu, la un bărbat desăvârșit
, la măsura de vârstă a plinătății lui Hristos, 14ca să nu mai fim prunci
, bătuți
de valuri și duși încoace și încolo de orice vânt
al învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin viclenia lor, în
uneltirea rătăcirii; 15ci, spunând
adevărul în iubire, să
creștem în toate până la el
, care este capul, Hristos, 16din
care tot trupul bine împreunat și bine închegat împreună prin fiecare încheietură de provizie, face potrivit lucrării fiecărei părți, în măsura sa, creșterea trupului spre zidirea sa însuși în iubire.
Sfințenia creștină
17Zic deci aceasta și mărturisesc în Domnul ca să
nu mai umblați cum umblă Neamurile în
deșertăciunea minții lor, 18fiind întunecați
în gândul lor, înstrăinați
de viața lui Dumnezeu, prin neștiința care este în ei, prin învârtoșarea
inimii lor, 19ca
unii care fiind lipsiți de simțire s‐au
dat pe ei înșiși destrăbălării, ca să lucreze orice necurățenie. 20Dar voi n‐ați învățat astfel pe Hristos, 21dacă
într‐adevăr l‐ați auzit și ați fost învățați în el, după cum este adevărul în Isus: 22că
3.8,9Evr. 12.11 Pet. 2.1
ați lepădat în ce privește purtarea vieții de mai înainte pe omul
cel vechi, care este supus putrezirii potrivit
poftelor înșelăciunii, 23și sunteți înoiți
în duhul minții voastre, 24și
v‐ați îmbrăcat în omul cel nou, care este zidit
după Dumnezeu în dreptatea și sfințenia adevărului. 25De aceea, fiindcă ați lepădat minciuna, vorbiți
adevărul fiecare cu aproapele său, pentru că suntem
mădulare unii ai altora. 26Mâniați‐vă
37.8
și nu păcătuiți; să n‐apună soarele peste întărâtarea voastră, 27nici nu dați
loc diavolului. 28Cel ce fura să nu mai fure: ci mai degrabă să muncească lucrând
cu chiar mâinile sale ce este bine, ca să aibă să dea celui ce
are trebuință. 29Nici un
cuvânt stricat să nu iasă din gura voastră, ci dacă este vreunul
bun, pentru
zidire, după trebuință, ca să dea har celor ce‐l aud. 30Și
63.10Ezec. 16.431 Tes. 5.19
nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin
care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.
31Orice
amărăciune și aprindere și mânie și strigare și defăimare
să fie înlăturată de la voi împreună cu orice
răutate. 32Și fiți
buni unii către alții, îndurători, iertători
unii altora după cum și Dumnezeu v‐a iertat în Hristos.
51Fiți deci următori
ai lui Dumnezeu, ca niște copii iubiți, 2și umblați
15.121 Tes. 4.91 In. 3.11,23
4.21
în iubire, cum
2.20Evr. 7.27
9.14,26
10.10,121 In. 3.16
și Hristos v‐a iubit și s‐a dat lui Dumnezeu pe sine însuși pentru noi, ca dar și jertfă spre miros
de bună mireasmă.
Rodul luminii
3Iar curvie
și orice necurățenie sau lăcomie de bani nici
să nu se numească între voi, cum se cuvine unor sfinți, 4nici
murdărie, nici vorbire neroadă, nici glumă proastă, care
nu se cad
, ci mai degrabă mulțumire. 5Căci știți aceasta, că oricare curvar sau necurat sau lacom de bani, care este un închinător la idoli
, n‐are
moștenire în împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6Nimeni
să nu vă amăgească cu vorbe goale; căci pentru acestea vine
mânia lui Dumnezeu peste
fiii neascultării. 7Deci nu vă faceți împreună părtași cu ei. 8Căci altădată erați
întuneric, iar acum lumină în Domnul; umblați
12.462 Cor. 3.18
4.61 Tes. 5.51 In. 2.9
ca niște copii
ai luminii, 9(căci rodul
luminii stă în orice bunătate și în dreptate și în adevăr), 10cercând
ce este bineplăcut Domnului. 11Și nu
10.202 Cor. 6.142 Tes. 3.6,14
fiți părtași la faptele
13.12Gal. 6.8
neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă mustrați‐le
. 12Căci
cele făcute în ascuns de ei, este rușinos a le și spune. 13Dar toate
dacă sunt mustrate, sunt arătate de lumină, căci tot ce este arătat este lumină. 14De aceea zice: Deșteaptă‐te
, tu care dormi și scoală‐te
din morți și Hristos va luci peste tine.
Paza creștinului
15Luați aminte
deci cu de‐amănuntul cum umblați, nu ca neînțelepți, ci ca înțelepți, 16cumpărându‐vă
bine vremea nimerită, căci
12
1In. 12.35
zilele sunt rele. 17De aceea
nu fiți fără minte, ci înțelegeți
care
5.18
este voia Domnului. 18Și nu
23.20,30Is. 5.11,22Lc. 21.34
vă îmbătați de vin în care este desfrânare, ci fiți plini de Duhul; 19vorbind între voi cu
psalmi și cântări de laudă și cântări duhovnicești, lăudând și cântând în inima voastră Domnului; 20mulțumind
totdeauna pentru toate lui Dumnezeu și Tatăl, în
4.11
numele Domnului nostru Isus Hristos, 21fiind supuși
unii altora în frica lui Hristos.
Datoriile soților între ei
22Nevestelor
fiți supuse bărbaților voștri ca
Domnului, 23pentru că bărbatul
este capul nevestei, după cum și Hristos
este capul bisericii, fiind el însuși mântuitorul trupului. 24Ci după cum biserica este supusă lui Hristos, așa și nevestele sunt supuse bărbaților în
orice. 25Bărbaților
, iubiți‐vă nevestele, după cum și Hristos a iubit biserica și s‐a
2.20
dat pe sine însuși pentru ea, 26ca s‐o sfințească după ce a curățit‐o prin
spălarea de apă prin cuvânt
17.17
, 27ca
să‐și înfățișeze biserica slăvită, neavând pată
sau încrețitură sau ceva de felul acestora, ci
să fie sfântă și fără cusur. 28Astfel sunt datori și bărbații să‐și iubească nevestele ca înseși trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși; 29căci nimeni nu și‐a urât vreodată carnea sa însăși, ci o hrănește și dezmiardă, ca și Hristosul biserica, 30fiindcă
12.27
suntem mădulare ale trupului său, din carnea lui și din oasele lui. 31Pentru aceea
va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi
vor fi o singură carne. 32Taina aceasta este mare: dar eu zic cu privire la Hristos și cu privire la biserică. 33Însă și
voi, fiecare astfel să‐și iubească nevasta ca pe sine însuși, iar nevasta să
se teamă de bărbat.
Datoriile copiilor către părinți
61Copiilor, ascultați
pe părinții voștri în Domnul; căci aceasta este drept. 2Cinstește
27.16Ier. 35.18Ezec. 22.7Mal. 1.6Mat. 15.4Mc. 7.10
pe tatăl tău și pe mama ta, (este întâia poruncă cu făgăduință), 3ca să‐ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământ. 4Și voi, taților
nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți‐i
6.7,20
11.19Ps. 78.4Prov. 19.18
22.6
29.17
în mustrarea și cumințirea Domnului.
Datoriile robilor și stăpânilor
5Robilor
, ascultați pe domnii voștri după carne, cu
temere și tremur în
curățenia inimii voastre, ca pe Hristos, 6nu
în slujire de ochi, ca unii care plac oamenilor, ci ca robi ai lui Hristos făcând voia lui Dumnezeu din suflet, 7slujind cu bunăvoință ca Domnului și nu oamenilor, 8știind
că fiecare, dacă va face ceva bun, îl va lua cu sine de la Domnul, fie
rob, fie slobod. 9Și voi, domnilor
, faceți aceleași față de ei, încetând cu amenințarea
, știind că Domnul lor și al
vostru este în ceruri și
la el nu este căutare la față.
Armele creștinului
10Încolo, fiți puternici în Domnul și în
tăria puterii lui. 11Îmbrăcați‐vă
cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului. 12Pentru că n‐avem luptă împotriva sângelui și cărnii
, ci împotriva căpeteniilor
, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor
14.30Col. 1.13
lumii întunericului acestuia, împotriva celor duhovnicești ale răutății în locurile cerești. 13Pentru aceea
luați toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotrivă în
ziua cea rea și, după ce veți fi desființat toate, să stați în picioare. 14De aceea stați în picioare, după ce v‐ați încins
mijlocul cu adevăr și v‐ați îmbrăcat
cu platoșa dreptății, 15și v‐ați încălțat
picioarele cu pregătirea evangheliei păcii. 16În toate mai luând cu voi scutul
credinței, prin care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău, 17și luați
coiful mântuirii și sabia
2.16
19.15
Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu: 18rugându‐vă cu orice rugăciune
și cerere prin Duhul în orice vreme potrivită, și veghind
la aceasta cu orice stăruință
și cerere pentru toți sfinții, 19și pentru
mine, ca să‐mi fie dat cuvânt la deschiderea gurii mele, ca să fac cunoscut cu
îndrăzneală taina evangheliei, 20pentru care sunt
un împuternicit în
28.20Fil. 1.7,13,142 Tim. 1.16
2.9Flm. 10
lanț, ca să vorbesc cu
îndrăzneală în ea, cum trebuie să vorbesc.
Trimiterea epistolei prin Tihic
21Iar ca
să știți și voi cele ale mele, ce fac, toate vi le va face cunoscut Tihic
, iubitul frate și credincios slujitor în Domnul, 22pe care l‐am
trimis la voi chiar pentru aceasta, ca să cunoașteți cele despre noi și să vă mângâie inimile. 23Pace,
fraților, și iubire cu credință de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul Isus Hristos. 24Harul să fie cu toți cei ce iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos
în curăție.
