Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
10

Lăcustele

101Și Domnul a zis lui Moise: Intră la Faraon, căci

10.1
Cap. 4.21;
am învârtoșat inima lui și inima robilor lui
10.1
Cap. 7.4.
ca să pun aceste semne ale mele în mijlocul lui 2și
10.2
Deut. 4.9Ps. 44.1
71.18
78.5Ioel 1.3
ca să istorisești în urechile fiului tău și ale fiului fiului tău ce am lucrat eu în Egipt și semnele mele pe care le‐am făcut în mijlocul lor: și veți cunoaște că eu sunt Domnul. 3Și Moise și Aaron au intrat la Faraon și i‐au zis: Așa zice Domnul Dumnezeul evreilor: Până când nu vei voi tu
10.3
1 Reg. 21.292 Cron. 7.14
34.27Iov 42.6Ier. 13.18Iac. 4.101 Pet. 5.6
să te smerești înaintea mea? Lasă pe poporul meu să meargă ca să‐mi slujească. 4Căci dacă nu vrei să lași pe poporul meu, iată mâine voi aduce lăcuste
10.4
Prov. 30.27Ap. 9.3
în hotarele tale. 5Și vor acoperi fața pământului și pământul nu se va putea vedea și vor mânca
10.5
Cap. 9.32.
rămășița care a scăpat, ce v‐a lăsat grindina; și vor mânca orice copac care vă crește pe câmp. 6Și
10.6
Cap. 8.3, 21.
vor umplea casele tale și casele tuturor robilor tăi și casele tuturor egiptenilor; ceea ce n‐au văzut părinții tăi, nici părinții părinților tăi, din ziua când au fost pe pământ până în ziua aceasta. Și s‐a întors și a ieșit de la Faraon. 7Și robii lui Faraon i‐au zis: Până când ne va fi acesta o cursă
10.7
Cap. 23.33.
? Lasă pe oameni să meargă și să slujească Domnului Dumnezeului lor. Tot nu știi că Egiptul este pierdut? 8Și au întors pe Moise și pe Aaron la Faraon. Și el le‐a zis: Duceți‐vă, slujiți Domnului Dumnezeului vostru! Cine și care vor merge? 9Și Moise a zis: Vom merge cu tinerii noștri și cu bătrânii noștri, vom merge cu fiii noștri și cu fetele noastre, cu turmele noastre și cu cirezile noastre; căci
10.9
Cap. 5.1.
avem o sărbătoare pentru Domnul. 10Și el le‐a zis: Așa să fie Domnul cu voi cum vă voi lăsa eu să mergeți pe voi și copiii voștri! Vedeți că răul este înaintea voastră. 11Nu așa; mergeți deci voi bărbații și slujiți Domnului, căci aceasta doriți. Și au fost goniți dinaintea feței lui Faraon. 12Și Domnul a zis lui Moise: Întinde‐ți
10.12
Cap. 7.19.
mâna peste țara Egiptului pentru lăcuste ca să se suie peste țara Egiptului și
10.12
Vers. 4.5.
să mănânce toată iarba țării, tot ce a lăsat grindina. 13Și Moise și‐a întins toiagul peste țara Egiptului și Domnul a adus peste țară un vânt de răsărit toată ziua aceea și toată noaptea. Și a venit dimineața și vântul de răsărit a adus lăcustele. 14Și lăcustele
10.14
Ps. 78.46
105.34
s‐au suit peste toată țara Egiptului și s‐au așezat în toate hotarele Egiptului foarte apăsătoare; înainte de ele
10.14
Ioel 2.2
n‐au fost astfel de lăcuste și după ele nu vor fi asemenea. 15Și au
10.15
Vers. 5.
acoperit fața întregii țări și țara s‐a întunecat și au
10.15
Ps. 105.35
mâncat toată iarba pământului și toată roada pomilor pe care o lăsase grindina și n‐a rămas nicio verdeață pe copaci, nici în iarba câmpului în toată țara Egiptului. 16Și Faraon a chemat în grabă pe Moise și pe Aaron și a zis: Am păcătuit
10.16
Cap. 9.27.
împotriva Domnului Dumnezeului vostru și împotriva voastră. 17Și acum, te rog, iartă‐mi păcatul numai de astă dată și
10.17
Cap. 9.28.
rugați‐vă Domnului Dumnezeului vostru să depărteze de peste mine moartea aceasta. 18Și a
10.18
Cap. 8.30.
ieșit de la Faraon și s‐a rugat Domnului. 19Și Domnul a întors un vânt de apus foarte puternic care a ridicat lăcustele și le‐a afundat în
10.19
Ioel 2.20
Marea Roșie. N‐a rămas o lăcustă în toate hotarele Egiptului. 20Și Domnul a
10.20
Cap. 4.21;
învârtoșat inima lui Faraon și n‐a lăsat pe copiii lui Israel să meargă.

Întuneric de trei zile

21Și Domnul a zis lui Moise: Întinde‐ți

10.21
Cap. 9.22.
mâna spre ceruri și va fi întuneric peste țara Egiptului și întunericul se va putea pipăi cu mâna. 22Și Moise și‐a întins mâna spre ceruri și a fost întuneric
10.22
Ps. 105.28
gros în toată țara Egiptului trei zile. 23Nu se vedeau unul pe altul și trei zile niciunul nu s‐a sculat din locul în care era. Dar
10.23
Cap. 8.22.
pentru toți copiii lui Israel era lumină în locuințele lor. 24Și Faraon a chemat pe Moise și a
10.24
Vers. 8.
zis: Mergeți, slujiți Domnului; numai turmele și cirezile voastre
10.24
Vers. 10.
să rămână; chiar și pruncii voștri vor merge cu voi. 25Și Moise a zis: Tu ne vei da și jertfe și arderi de tot în mâinile noastre ca să jertfim Domnului Dumnezeului nostru. 26Vitele noastre vor merge și ele cu noi, nu va rămânea o unghie, căci din ele vom lua ca să slujim Domnului Dumnezeului nostru și nu știm cum vom sluji Domnului până vom ajunge acolo. 27Și Domnul a învârtoșat
10.27
Vers. 20. Cap. 4.21;
inima lui Faraon și n‐a voit să‐i lase să meargă. 28Și Faraon i‐a zis: Pleacă de la mine; ferește‐te să‐mi mai vezi fața, căci în ziua când îmi vei vedea fața vei muri. 29Și Moise a zis: Cum ai vorbit, nu‐ți
10.29
Evr. 11.27
voi mai vedea fața.