Ietro la Moise
181Și Ietro
, preotul Madianului, socrul lui Moise, a auzit tot ce făcuse
77.14,15
78.4
105.5,43
106.2,8
Dumnezeu lui Moise și lui Israel, poporul său, că Domnul scosese pe Israel din Egipt. 2Și Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, după ce o trimisese el înapoi, 3și pe cei doi
fii ai ei, din care numele
unuia era Gherșom, căci zisese: Am stat vremelnic într‐o țară străină. 4Și numele celuilalt Eliezer: căci Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu și m‐a izbăvit de sabia lui Faraon. 5Și Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise la acesta în pustia unde era tăbărât, la muntele lui Dumnezeu
; 6și a trimis să spună lui Moise: Eu Ietro, socrul tău, am venit la tine, și nevasta ta și cei doi fii ai ei cu ea. 7Și Moise a ieșit
18.2
19.11 Reg. 2.19
să întâmpine pe socru‐său și s‐a plecat și l‐a sărutat
33.4
și s‐au întrebat unul pe altul de sănătate și au intrat în cort. 8Și Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul lui Faraon și egiptenilor pentru Israel, toată truda care i‐a ajuns pe cale și cum i‐a izbăvit
81.7
106.10
107.2
Domnul. 9Și Ietro s‐a bucurat de tot binele pe care‐l făcuse Domnul lui Israel că‐l izbăvise din mâna egiptenilor. 10Și Ietro a zis: Binecuvântat
să fie Domnul care v‐a izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, care a izbăvit poporul de sub mâna egiptenilor! 11Acum cunosc că Domnul este mai mare
97.9
135.5
decât toți dumnezeii, căci
în lucrul în care au lucrat cu semeție
119.21Lc. 1.51
, el a fost împotriva lor. 12Și Ietro, socrul lui Moise, a luat o ardere de tot și jertfe pentru Dumnezeu. Și Aaron și toți bătrânii lui Israel au venit să mănânce pâine cu socrul lui Moise înaintea
lui Dumnezeu.
Judecătorii
13Și a fost așa: a doua zi Moise a șezut să jude ce poporul și poporul stătea înaintea lui Moise de dimineața până seara. 14Și socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el cu poporul și a zis: Ce este lucrul acesta pe care‐l faci cu poporul? Pentru ce șezi singur și tot poporul stă lângă tine de dimineața până seara? 15Și Moise a zis socrului său: Pentru că
poporul vine la mine să întrebe pe Dumnezeu. 16Când au o
pricină ei vin la mine și eu judec între unul și altul și le fac cunoscut
27.636.6,7,8,9
așezămintele lui Dumnezeu și legile sale. 17Și socrul lui Moise i‐a zis: Nu este bine lucrul pe care‐l faci. 18Vei fi sleit de tot, tu și tot poporul care este cu tine, căci lucrul este prea greu pentru tine
, nu‐l poți face singur. 19Acum ascultă glasul meu; te voi sfătui și
Dumnezeu va fi cu tine. Fii
pentru popor înaintea lui Dumnezeu și adu
pricinile la Dumnezeu. 20Și
5.1
6.1,2
7.11
învață‐i așezămintele și legile și arată‐le calea
pe care trebuie să umble și lucrarea
pe care trebuie s‐o facă. 21Și alege din tot poporul oameni destoinici
, temători de Dumnezeu
, oameni ai adevărului
, care
să urască un câștig necinstit și pune‐i peste ei mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece. 22Și ei să jude ce poporul în toată vremea
. Și va fi așa: ei vor aduce la tine
27.2
36.1Deut. 1.17
17.8
orice pricină mare și vor judeca orice pricină mică și vor ușura ce este asupra ta și vor purta sarcina împreună
cu tine. 23Dacă vei face lucrul acesta și Dumnezeu îți va porunci, vei putea sta
și tot poporul acesta va ajunge și el la
30.252 Sam. 19.39
locul său în pace. 24Și Moise a ascultat de glasul socrului său și a făcut tot ce zisese el. 25Și
Moise a ales din tot Israelul bărbați destoinici și i‐a pus mai mari peste popor, mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece. 26Și au judecat
pe popor în toată vremea: pricinile
grele le aduceau lui Moise, iar orice pricină mică o judecau ei. 27Și Moise a lăsat
pe socrul său să plece și el s‐a dus în țara sa.
Israel la Sinai
191În luna a treia după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, în aceeași zi, au venit
în pustia Sinai. 2Au plecat de la Refidim
și au venit în pustia Sinai și au tăbărât în pustie. Și Israel a tăbărât acolo în dreptul muntelui
. 3Și Moise
s‐a suit la Dumnezeu și Domnul l‐a chemat
din munte zicând: Așa să zici casei lui Iacov și să spui copiilor lui Israel: 4Ați văzut
ce am făcut Egiptului și cum v‐am purtat
pe aripi de vultur și v‐am adus la mine. 5Și acum
, dacă veți asculta de glasul meu cu adevărat și veți păzi legământul meu, veți fi
7.6
14.2,21
26.18
32.8,91 Reg. 8.53Ps. 135.4Cânt. 8.12Is. 41.8
43.1Ier. 10.16Mal. 3.17Tit 2.14
comoara mea dintre toate popoarele, căci
tot pământul este al meu. 6Și îmi veți fi o împărăție
5.10
20.6
de preoți și un neam
26.19
28.9Is. 62.121 Cor. 3.171 Tes. 5.27
sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei vorbi copiilor lui Israel. 7Și Moise a venit și a chemat pe bătrânii poporului și le‐a pus înainte toate aceste cuvinte pe care i le poruncise Domnul. 8Și
tot poporul a răspuns împreună și a zis: Tot ce a zis Domnul vom face. Și Moise a dus înapoi Domnului cuvintele poporului. 9Și Domnul a zis lui Moise: Iată, voi veni la tine în întunericul gros al norului
ca
poporul să audă când voi vorbi cu tine și să
te creadă și pe tine în veac. Și Moise a adus înapoi Domnului cuvintele poporului.
Pregătirea pentru primirea Legii
10Și Domnul a zis lui Moise: Mergi la popor și
sfințește‐i astăzi și mâine și să‐și spele
hainele. 11Și să fie gata pentru a treia zi, căci a treia zi Domnul se va coborî
înaintea ochilor întregului popor pe muntele Sinai. 12Și vei pune poporului îngrădiri de jur împrejur zicând: Feriți‐vă să vă suiți pe munte și să vă atingeți de marginea lui. Orice
se va atinge de munte va fi omorât negreșit. 13Mâna nu se va atinge de el fără să fie ucisă negreșit cu pietre sau străpunsă cu săgeata: dobitoc sau om, nu vor trăi. Când trâmbița
va suna lung, se vor sui pe munte. 14Și Moise s‐a pogorât de pe munte la popor și a sfințit
poporul și și‐au spălat hainele. 15Și a zis poporului: Fiți
gata pentru ziua a treia
; nu vă apropiați de femeie. 16Și a fost așa: a treia zi când a venit dimineața, au fost tunete
8.5
11.19
și fulgere și un nor
gros pe munte și un sunet
4.1
de trâmbiță foarte tare; și tot poporul care era în tabără s‐a cutremurat
. 17Și
Moise a scos pe popor din tabără ca să întâmpine pe Dumnezeu și au stătut la poalele muntelui. 18Și
33.2Jud. 5.5Ps. 68.7,8Is. 6.4Hab. 3.3
tot muntele Sinai fumega pentru că Domnul se pogorâse pe el în foc
; și
fumul lui se suia ca fumul unui cuptor și
77.18
114.7Ier. 4.24Evr. 12.26
tot muntele se cutremura cu putere. 19Și
sunetul trâmbiței creștea și se făcea foarte tare și
Moise a vorbit și Dumnezeu
i‐a răspuns cu glas. 20Și Domnul s‐a pogorât pe muntele Sinai, pe vârful muntelui; și Domnul a chemat pe Moise în vârful muntelui și Moise s‐a suit. 21Și Domnul a zis lui Moise: Pogoară‐te, poruncește poporului să nu năvălească la Domnul ca să vadă
și mulți din ei să cadă. 22Chiar și preoții care se apropie de Domnul să se sfințească
pentru ca nu cumva Domnul să facă o spărtură
în ei. 23Și Moise a zis Domnului: Poporul nu se va putea sui pe muntele Sinai, căci ne‐ai poruncit stăruitor, zicând: Pune
îngrădiri împrejurul muntelui și sfințește‐l. 24Și Domnul i‐a zis: Mergi, pogoară‐te; și te vei sui tu și Aaron cu tine, dar preoții și poporul să nu năvălească să se suie la Domnul, ca să nu facă o spărtură în ei. 25Și Moise s‐a pogorât la popor și le‐a spus.
Cele zece porunci
201Și Dumnezeu a vorbit toate
aceste cuvinte zicând: 2Eu
sunt Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din
țara Egiptului, din casa de robi. 3Să
6.142 Reg. 17.35Ier. 25.6
35.15
n‐ai alți dumnezei înaintea feței mele. 4Să
5.8
27.15Ps. 97.7
nu‐ți faci chip cioplit, nicio asemănare a ceea ce este în ceruri sus și a ceea ce este pe pământ jos și a ceea ce este în apele de sub pământ. 5Să
nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos
, care
cercetez nelegiuirea părinților în copii, în neamul al treilea și al patrulea al celor ce mă urăsc; 6și
care arăt îndurare față de miile celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 7Să
nu iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău. Căci Domnul
nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele său. 8Adu‐ți aminte
de ziua Sabatului ca s‐o sfințești. 9Șase
zile vei lucra și‐ți vei face lucrul. 10Dar
ziua a șaptea este sabatul Domnului Dumnezeului tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici dobitocul tău, nici
străinul de loc al tău care este înăuntrul porților tale. 11Căci
în șase zile Domnul a făcut cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele, și în ziua a șaptea s‐a odihnit; pentru aceea Domnul a binecuvântat ziua Sabatului și a sfințit‐o. 12Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 13Să
nu ucizi 14Să
nu preacurvești. 15Să
nu furi. 16Să
nu mărturisești mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 17Să
13.9Ef. 5.3,5Evr. 13.5
nu poftești casa aproapelui tău; să
nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici ceva din ce este al aproapelui tău.
Spaima poporului. Legea altarului
18Și
tot poporul a văzut
tunetele și flacările și sunetul trâmbiței și muntele fumegând
. Și poporul a văzut; și s‐au cutremurat și au stat departe. 19Și au zis lui Moise: Vorbește
18.16Gal. 3.19,20Evr. 12.10
tu cu noi și vom asculta dar
să nu vorbească Dumnezeu cu noi ca să nu murim. 20Și Moise a zis poporului: Nu
vă temeți, căci
Dumnezeu a venit ca să vă cerce și ca temerea
6.2
10.12
17.13,19
19.20
28.58Prov. 3.7
16.6Is. 8.13
lui să fie înaintea fețelor voastre ca să nu păcătuiți. 21Și poporul a stat departe și Moise s‐a apropiat de negura
în care era Dumnezeu. 22Și Domnul a zis lui Moise: Așa vei zice copiilor lui Israel: Ați văzut că am vorbit cu voi din ceruri
. 23Să nu vă faceți dumnezei de argint alături de mine
și să nu vă faceți dumnezei de aur. 24Să‐mi faci un altar de pământ și pe el să jertfești arderile tale de tot și jertfele tale de pace, oile
tale și boii tăi. În orice loc
14.23
16.6,11
26.21 Reg. 8.43
9.32 Cron. 6.6
7.16
12.13Ezra 6.12Neem. 1.9Ps. 74.7Ier. 7.10,12
unde voi pune amintirea numelui meu voi veni la tine și te voi binecuvânta
. 25Și
dacă‐mi vei face un altar de piatră, să nu‐l zidești din pietre cioplite; căci dacă‐ți vei pune fierul ascuțit peste el, l‐ai pângărit. 26Și să nu te sui pe trepte la altarul meu ca să nu ți se descopere goliciunea pe el.