Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
19

Israel la Sinai

191În luna a treia după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, în aceeași zi, au venit

19.1
Num. 33.15
în pustia Sinai. 2Au plecat de la Refidim
19.2
Cap. 17.1, 8.
și au venit în pustia Sinai și au tăbărât în pustie. Și Israel a tăbărât acolo în dreptul muntelui
19.2
Cap. 3.1, 12.
. 3Și Moise
19.3
Cap. 20.21.
s‐a suit la Dumnezeu și Domnul l‐a chemat
19.3
Cap. 3.4.
din munte zicând: Așa să zici casei lui Iacov și să spui copiilor lui Israel: 4Ați văzut
19.4
Deut. 29.2
ce am făcut Egiptului și cum v‐am purtat
19.4
Deut. 32.11Is. 63.9Ap. 12.14
pe aripi de vultur și v‐am adus la mine. 5Și acum
19.5
Deut. 5.2
, dacă veți asculta de glasul meu cu adevărat și veți păzi legământul meu, veți fi
19.5
Deut. 4.20
7.6
14.2,21
26.18
32.8,91 Reg. 8.53Ps. 135.4Cânt. 8.12Is. 41.8
43.1Ier. 10.16Mal. 3.17Tit 2.14
comoara mea dintre toate popoarele, căci
19.5
Cap. 9.29.
tot pământul este al meu. 6Și îmi veți fi o împărăție
19.6
Deut. 33.2,3,41 Pet. 2.5,9Ap. 1.6
5.10
20.6
de preoți și un neam
19.6
Lev. 20.24,26Deut. 7.6
26.19
28.9Is. 62.121 Cor. 3.171 Tes. 5.27
sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei vorbi copiilor lui Israel. 7Și Moise a venit și a chemat pe bătrânii poporului și le‐a pus înainte toate aceste cuvinte pe care i le poruncise Domnul. 8Și
19.8
Cap. 24.3, 7.
tot poporul a răspuns împreună și a zis: Tot ce a zis Domnul vom face. Și Moise a dus înapoi Domnului cuvintele poporului. 9Și Domnul a zis lui Moise: Iată, voi veni la tine în întunericul gros al norului
19.9
Vers. 16. Cap. 20, 21;
ca
19.9
Deut. 4.12,36In. 12.29,30
poporul să audă când voi vorbi cu tine și să
19.9
Cap. 14.31.
te creadă și pe tine în veac. Și Moise a adus înapoi Domnului cuvintele poporului.

Pregătirea pentru primirea Legii

10Și Domnul a zis lui Moise: Mergi la popor și

19.10
Lev. 11.44,45Evr. 10.22
sfințește‐i astăzi și mâine și să‐și spele
19.10
Vers. 14.
hainele. 11Și să fie gata pentru a treia zi, căci a treia zi Domnul se va coborî
19.11
Vers. 16, 18. Cap. 34.35.
înaintea ochilor întregului popor pe muntele Sinai. 12Și vei pune poporului îngrădiri de jur împrejur zicând: Feriți‐vă să vă suiți pe munte și să vă atingeți de marginea lui. Orice
19.12
Evr. 12.20
se va atinge de munte va fi omorât negreșit. 13Mâna nu se va atinge de el fără să fie ucisă negreșit cu pietre sau străpunsă cu săgeata: dobitoc sau om, nu vor trăi. Când trâmbița
19.13
Vers. 16, 19.
va suna lung, se vor sui pe munte. 14Și Moise s‐a pogorât de pe munte la popor și a sfințit
19.14
Vers. 10.
poporul și și‐au spălat hainele. 15Și a zis poporului: Fiți
19.15
Vers. 11.
gata pentru ziua a treia
19.15
1 Sam. 21.4,5Zah. 7.31 Cor. 7.5
; nu vă apropiați de femeie. 16Și a fost așa: a treia zi când a venit dimineața, au fost tunete
19.16
Ps. 77.18Evr. 12.18,19Ap. 4.5
8.5
11.19
și fulgere și un nor
19.16
Vers. 9. Cap. 40.34.
gros pe munte și un sunet
19.16
Ap. 1.10
4.1
de trâmbiță foarte tare; și tot poporul care era în tabără s‐a cutremurat
19.16
Evr. 12.21
. 17Și
19.17
Deut. 10
Moise a scos pe popor din tabără ca să întâmpine pe Dumnezeu și au stătut la poalele muntelui. 18Și
19.18
Deut. 4.11
33.2Jud. 5.5Ps. 68.7,8Is. 6.4Hab. 3.3
tot muntele Sinai fumega pentru că Domnul se pogorâse pe el în foc
19.18
Cap. 3.2;
; și
19.18
Gen. 15.17Ps. 144.5Ap. 15.8
fumul lui se suia ca fumul unui cuptor și
19.18
Ps. 68.8
77.18
114.7Ier. 4.24Evr. 12.26
tot muntele se cutremura cu putere. 19Și
19.19
Vers. 13.
sunetul trâmbiței creștea și se făcea foarte tare și
19.19
Evr. 12.21
Moise a vorbit și Dumnezeu
19.19
Neem. 9.13Ps. 81.7
i‐a răspuns cu glas. 20Și Domnul s‐a pogorât pe muntele Sinai, pe vârful muntelui; și Domnul a chemat pe Moise în vârful muntelui și Moise s‐a suit. 21Și Domnul a zis lui Moise: Pogoară‐te, poruncește poporului să nu năvălească la Domnul ca să vadă
19.21
Cap. 3.5.
și mulți din ei să cadă. 22Chiar și preoții care se apropie de Domnul să se sfințească
19.22
Lev. 10.3
pentru ca nu cumva Domnul să facă o spărtură
19.22
2 Sam. 6.7,8
în ei. 23Și Moise a zis Domnului: Poporul nu se va putea sui pe muntele Sinai, căci ne‐ai poruncit stăruitor, zicând: Pune
19.23
Vers. 12.
îngrădiri împrejurul muntelui și sfințește‐l. 24Și Domnul i‐a zis: Mergi, pogoară‐te; și te vei sui tu și Aaron cu tine, dar preoții și poporul să nu năvălească să se suie la Domnul, ca să nu facă o spărtură în ei. 25Și Moise s‐a pogorât la popor și le‐a spus.

20

Cele zece porunci

201Și Dumnezeu a vorbit toate

20.1
Deut. 5.22
aceste cuvinte zicând: 2Eu
20.2
Lev. 26.1,13Deut. 5.6Ps. 81.10Osea 13.4
sunt Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din
20.2
Cap. 13.3.
țara Egiptului, din casa de robi. 3
20.3
Deut. 5.7
6.142 Reg. 17.35Ier. 25.6
35.15
n‐ai alți dumnezei înaintea feței mele. 4
20.4
Lev. 26.1Deut. 4.16
5.8
27.15Ps. 97.7
nu‐ți faci chip cioplit, nicio asemănare a ceea ce este în ceruri sus și a ceea ce este pe pământ jos și a ceea ce este în apele de sub pământ. 5
20.5
Cap. 23.24.
nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos
20.5
Cap. 34.14.
, care
20.5
Cap. 34.7.
cercetez nelegiuirea părinților în copii, în neamul al treilea și al patrulea al celor ce mă urăsc; 6și
20.6
Cap. 34.7.
care arăt îndurare față de miile celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 7
20.7
Cap. 23.1.
nu iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău. Căci Domnul
20.7
Mica 6.11
nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele său. 8Adu‐ți aminte
20.8
Cap. 31.13, 14.
de ziua Sabatului ca s‐o sfințești. 9Șase
20.9
Cap. 23.12;
zile vei lucra și‐ți vei face lucrul. 10Dar
20.10
Gen. 2.2,331.15
ziua a șaptea este sabatul Domnului Dumnezeului tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici dobitocul tău, nici
20.10
Neem. 13.16,17,18,19
străinul de loc al tău care este înăuntrul porților tale. 11Căci
20.11
Gen. 2.2
în șase zile Domnul a făcut cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele, și în ziua a șaptea s‐a odihnit; pentru aceea Domnul a binecuvântat ziua Sabatului și a sfințit‐o. 12Cinstește
20.12
Cap. 23.26.
pe tatăl tău și pe mama ta ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 13
20.13
Deut. 5.17Mat. 5.21Rom. 13.9
nu ucizi 14
20.14
Deut. 5.18Mat. 5.27
nu preacurvești. 15
20.15
Lev. 19.11Deut. 5.19Mat. 19.18Rom. 13.91 Tes. 4.6
nu furi. 16
20.16
Cap. 23.1.
nu mărturisești mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 17
20.17
Deut. 5.21Mica 2.2Hab. 2.9Lc. 12.15Fapte. 20.33Rom. 7.7
13.9Ef. 5.3,5Evr. 13.5
nu poftești casa aproapelui tău; să
20.17
Iov 31.9Prov. 6.29Ier. 5.8Mat. 5.28
nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici ceva din ce este al aproapelui tău.

Spaima poporului. Legea altarului

18Și

20.18
Evr. 12.18
tot poporul a văzut
20.18
Ap. 1.10,12
tunetele și flacările și sunetul trâmbiței și muntele fumegând
20.18
Cap. 19.18.
. Și poporul a văzut; și s‐au cutremurat și au stat departe. 19Și au zis lui Moise: Vorbește
20.19
Deut. 5.27
18.16Gal. 3.19,20Evr. 12.10
tu cu noi și vom asculta dar
20.19
Deut. 5.25
să nu vorbească Dumnezeu cu noi ca să nu murim. 20Și Moise a zis poporului: Nu
20.20
1 Sam. 12.20Is. 41.10,13
vă temeți, căci
20.20
Gen. 22.1Deut. 13.3
Dumnezeu a venit ca să vă cerce și ca temerea
20.20
Deut. 4.10
6.2
10.12
17.13,19
19.20
28.58Prov. 3.7
16.6Is. 8.13
lui să fie înaintea fețelor voastre ca să nu păcătuiți. 21Și poporul a stat departe și Moise s‐a apropiat de negura
20.21
Cap. 19.16.
în care era Dumnezeu. 22Și Domnul a zis lui Moise: Așa vei zice copiilor lui Israel: Ați văzut că am vorbit cu voi din ceruri
20.22
Deut. 4.36Neem. 9.13
. 23Să nu vă faceți dumnezei de argint alături de mine
20.23
Cap. 32.1, 2, 4.
și să nu vă faceți dumnezei de aur. 24Să‐mi faci un altar de pământ și pe el să jertfești arderile tale de tot și jertfele tale de pace, oile
20.24
Lev. 1.2
tale și boii tăi. În orice loc
20.24
Deut. 12.5,11,21
14.23
16.6,11
26.21 Reg. 8.43
9.32 Cron. 6.6
7.16
12.13Ezra 6.12Neem. 1.9Ps. 74.7Ier. 7.10,12
unde voi pune amintirea numelui meu voi veni la tine și te voi binecuvânta
20.24
Gen. 12.2Deut. 7.13
. 25Și
20.25
Deut. 27.5Ios. 8.31
dacă‐mi vei face un altar de piatră, să nu‐l zidești din pietre cioplite; căci dacă‐ți vei pune fierul ascuțit peste el, l‐ai pângărit. 26Și să nu te sui pe trepte la altarul meu ca să nu ți se descopere goliciunea pe el.

21

Judecăți privitoare la robi

211Și acestea sunt judecățile pe care le vei pune

21.1
Cap. 24.3, 4.
înaintea lor: 2Dacă
21.2
Lev. 25.39,40,41Deut. 15.12Ier. 34.14
vei cumpăra un rob evreu, să‐ți slujească șase ani, iar în al șaptelea să iasă slobod fără plată. 3Dacă a venit singur, singur să iasă; dacă avea nevastă, nevasta sa să iasă cu el. 4Dacă stăpânul său i‐a dat o nevastă și ea îi va naște fii sau fete, nevasta și copiii ei vor fi ai stăpânului ei și el să iasă singur. 5Dar
21.5
Deut. 15.16,17
dacă robul va zice lămurit: Iubesc pe stăpânul meu, pe nevasta mea și copiii mei, nu voiesc să ies slobod 6atunci stăpânul său să‐l aducă înaintea judecătorilor
21.6
Cap. 12.12;
și să‐l apropie de ușă sau de ușior și stăpânul său să‐i găurească
21.6
Ps. 40.6
urechea cu o sulă și să‐i slujească în veac. 7Și
21.7
Neem. 5.5
dacă va vinde cineva pe fata sa roabă, ea să nu iasă cum
21.7
Vers. 2, 3.
ies robii. 8Dacă nu va plăcea ochilor stăpânului său care și‐o logodise, s‐o lase să fie răscumpărată: ca să n‐aibă putere s‐o vândă la un popor străin după ce a înșelat‐o. 9Și dacă a logodit‐o cu fiul său, să facă cu ea după dreptul fetelor. 10Dacă‐i va lua alta, să nu‐i taie nimic din hrana ei, din hainele ei și din dreptul
21.10
1 Cor. 7.5
ei de soție. 11Iar dacă nu‐i va face aceste trei lucruri, să iasă slobodă, fără argint.

Despre ucidere

12Cine

21.12
Gen. 9.6Lev. 24.17Num. 35.30,31Mat. 26.52
lovește pe un om, și acesta moare, să fie omorât negreșit. 13Dar dacă nu l‐a pândit
21.13
Num. 35.22Deut. 19.4,5
și Dumnezeu l‐a dat
21.13
1 Sam. 24.4,10,18
în mâna lui, îți voi hotărî
21.13
Num. 35.11Deut. 19.3Ios. 20.2
un loc unde să fugă. 14Dar dacă se va scula cineva
21.14
Num. 15.30
35.20Deut. 19.11,12Evr. 10.26
cu voia împotriva aproapelui său și‐l va ucide cu viclenie, îl vei lua
21.14
1 Reg. 2.28‐342 Reg. 11.15
de la altarul meu ca să moară.

Necinstirea părinților

15Și cel ce va bate pe tatăl său sau pe mama sa să fie omorât. 16Și

21.16
Deut. 24.7
cine fură un om și‐l vinde
21.16
Gen. 37.28
sau dacă se va afla în
21.16
Cap. 22.4.
mâna lui, să fie omorât. 17Și
21.17
Lev. 20.9Prov. 20.20Mat. 15.4Mc. 7.10
cel ce va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie omorât.

Vătămarea trupului

18Și dacă se vor certa doi oameni și unul va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul și nu va muri, ci va cădea la pat; 19dacă se va scula și va umbla afară

21.19
2 Sam. 3.29
pe toiag, cel ce l‐a lovit să fie fără vină; numai va plăti pentru șederea lui și‐l va face să se vinde ce de tot. 20Și dacă va lovi cineva pe robul său sau pe roaba sa cu toiagul și va muri sub mâna lui, va fi răzbunat. 21Dar dacă va sta în picioare o zi sau două, nu va fi răzbunat, căci este argintul
21.21
Lev. 25.45,46
său. 22Și dacă se vor certa bărbați între ei și unul va lovi pe o femeie însărcinată și‐i va ieși pruncul și nu va fi nicio vătămare, el va plăti o gloabă
21.22
Vers. 30.
, după cum îi va cere bărbatul femeii și o va plăti după hotărârea judecătorilor. 23Dar dacă va fi vreo vătămare, vei da viață pentru viață, 24ochi
21.24
Lev. 24.20Deut. 19.21Mat. 5.38
pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. 26Și dacă va lovi cineva ochiul robului său sau ochiul roabei sale și‐l va face să‐l piardă, îi va lăsa să meargă slobozi pentru ochi. 27Și dacă va face să cadă dintele robului său sau dintele roabei sale, îi va lăsa să meargă slobozi pentru dinte. 28Și dacă un bou va împunge pe un bărbat sau pe o femeie și vor muri, boul
21.28
Gen. 9.5
se va ucide cu pietre și carnea lui nu se va mânca; dar stăpânul boului va fi nevinovat. 29Iar dacă boul împungea mai înainte și dacă s‐a spus stăpânului său și nu l‐a păzit și a ucis pe un bărbat sau pe o femeie, boul se va ucide cu pietre și încă și stăpânul său va fi omorât. 30Și dacă se va pune asupra lui un preț de răscumpărare, va da răscumpărarea
21.30
Vers. 22.
vieții sale potrivit cu tot ce se va pune asupra lui. 31Fie că a împuns pe un fiu sau a împuns o fată, i se va face după judecata aceasta. 32Dacă boul va împunge pe un rob sau pe o roabă, stăpânul boului va da stăpânului lor treizeci
21.32
Zah. 11.12,13Mat. 26.15Fil. 2.7
de sicli de argint și boul
21.32
Vers. 28.
se va ucide cu pietre. 33Și dacă va deschide cineva o groapă sau dacă va săpa cineva o groapă și n‐o va acoperi și dacă va cădea în ea un bou sau un măgar: 34stăpânul gropii să plătească, să dea argintul stăpânului lor și dobitocul mort va fi al lui. 35Și dacă boul cuiva va împunge boul vecinului său și va muri, vor vinde boul cel viu și vor împărți argintul lui și vor împărți și pe cel mort. 36Dar dacă s‐a știut că boul împungea mai înainte și stăpânul său nu l‐a păzit, va da bou pentru bou, iar cel mort va fi al lui.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]