Mijlocirea lui Moise
331Și Domnul a zis lui Moise: Pleacă, suie‐te de aici, tu și poporul
pe care l‐ai scos din țara Egiptului în țara pe care am jurat‐o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov zicând: O voi da seminței
tale. 2Și
voi trimite un înger înaintea ta și voi izgoni
pe cananit, pe amorit și pe hetit și pe ferezit, pe hevit și pe iebusit: 3în
țara unde curge lapte și miere
: căci nu mă voi sui în mijlocul tău, căci ești un popor tare
la grumaz, ca să nu te nimicesc
pe cale. 4Și poporul a auzit acest cuvânt rău. Și s‐au jelit
și nimeni
2.12Is. 32.11Ezec. 24.17,23
26.16
nu și‐a pus podoabele. 5Și Domnul zisese lui Moise: Spune copiilor lui Israel: Voi sunteți
un popor tare la grumaz; într‐o clipă mă voi sui în mijlocul tău
și te voi nimici. Și acum aruncă‐ți podoabele de pe tine și voi ști
ce‐ți voi face. 6Și copiii lui Israel și‐au scos podoabele lor de la muntele Horeb înainte.
Moise mergând la cort
7Și Moise a luat cortul și l‐a întins afară din tabără, departe de tabără, și
a numit cortul întâlnirii. Și a fost așa: oricine căuta
pe Domnul ieșea la cortul întâlnirii care era afară din tabără. 8Și a fost așa: când Moise a ieșit afară la cort tot poporul s‐a sculat și a stătut fiecare la intrarea
cortului său și s‐a uitat după Moise până a intrat în cort. 9Și a fost așa: când a intrat Moise în cort, stâlpul de nor s‐a coborât și a stat la intrarea cortului și Domnul a vorbit
cu Moise. 10Și tot poporul a văzut stâlpul de nor stând la intrarea cortului și tot poporul s‐a sculat și s‐au închinat
fiecare la intrarea cortului său. 11Și
Domnul vorbea cu Moise față în față cum vorbește un om cu prietenul său. Și se întorcea în tabără; dar slujitorul său Iosua, fiul lui Nun, un tânăr, nu ieșea dinăuntrul cortului.
Moise vede slava Domnului
12Și Moise a zis Domnului: Vezi, tu
îmi zici: Suie pe poporul acesta! Și nu mi‐ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Și ai zis: Eu
te cunosc pe nume și ai aflat har în ochii mei. 13Și acum, te rog, dacă
am aflat har în ochii tăi, arată‐mi
27.11
86.11
119.33
dar căile tale, ca să te cunosc și să aflu har în ochii tăi: și ai în vedere că acest neam este poporul
tău. 14Și el a zis: Fața
mea va merge și îți voi da odihnă
22.4
23.1Ps. 95.11
. 15Și el i‐a zis: Dacă
nu merge fața ta, nu ne sui de aici. 16Căci în ce se va cunoaște atunci că am aflat har în ochii tăi, eu și poporul tău? Oare
nu într‐aceasta că vei merge cu noi? Așa vom fi
deosebiți, eu și poporul tău, din toate popoarele care sunt pe fața pământului. 17Și Domnul a zis lui Moise: Voi face
și lucrul acesta pe care‐l spui acum, căci
ai aflat har în ochii mei și te cunosc pe nume. 18Și el a zis: Arată‐mi, te rog, slava
ta! 19Și el a zis: Voi
face să treacă toată bunătatea mea pe dinaintea feței tale și voi vesti numele Domnului înaintea ta și voi fi
îndurător cu cine voi fi îndurător și‐mi va fi milă de cine‐mi va fi milă. 20Și a zis: Tu nu‐mi poți vedea fața, căci omul
13.22Is. 6.5Ap. 1.16,17
nu poate să mă vadă și să trăiască. 21Și Domnul a zis: Iată un loc lângă mine și să stai pe stâncă. 22Și va fi așa: când va trece slava mea, te voi pune într‐o crăpătură
a stâncii și te voi acoperi
cu mâna mea până voi trece. 23Și‐mi voi trage mâna și mă vei vedea pe dinapoi, dar fața mea nu
se va vedea.
Alte table ale legii
341Și Domnul a zis lui Moise: Taie‐ți
două table de piatră asemenea celor dintâi și
voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele dintâi pe care le‐ai sfărâmat. 2Și fii gata mâine dimineață și suie‐te dimineață pe muntele
Sinai și stai acolo înaintea mea pe vârful muntelui. 3Și niciun om să nu se
suie cu tine și niciun om să nu se vadă pe tot muntele, nici turmele, nici cirezile să nu pască în fața muntelui aceluia. 4Și a tăiat două table de piatră asemenea celor dintâi; și Moise s‐a sculat dis‐de‐dimineață și s‐a suit pe muntele Sinai, cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5Și Domnul s‐a pogorât în nor și a stătut acolo cu el și a vestit
numele Domnului. 6Și Domnul a trecut pe dinaintea feței lui și a vestit: Domnul, Domnul, Dumnezeu
103.8
111.4
112.4
116.5
145.8Ioel 2.13
binevoitor și milostiv, încet la mânie și bogat în îndurare
și adevăr
108.4
, 7păstrând
îndurare pentru mii, iertând
30.4Dan. 9.9Ef. 4.321 In. 1.9
nelegiuirea și călcarea de lege și păcatul și care
nu socotește nicidecum nevinovat pe cel vinovat; care cercetează nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor, în cel de al treilea și al patrulea neam.
Înnoirea legământului
8Și Moise s‐a grăbit și s‐a plecat
până la pământ și s‐a închinat. 9Și a zis: Dacă am aflat har în ochii tăi, Doamne, te rog, să meargă
Domnul în mijlocul nostru; căci
este un popor tare la grumaz și iartă‐ne nelegiuirea și păcatul nostru și ia‐ne de moștenire
33.12
78.62
94.14Ier. 10.16Zah. 2.12
. 10Și el a zis: Iată
29.12,14
întăresc un legământ: în fața întregului tău popor voi face
78.12
147.20
minuni, care n‐au fost făcute în tot pământul nici în vreun neam; și tot poporul în mijlocul căruia ești va vedea lucrarea Domnului, căci ceea ce voi face cu tine va fi înfricoșat
. 11Păzește
6.3,25
12.28,32
28.1
ce‐ți poruncesc astăzi! Iată izgonesc
dinaintea ta pe amorit și pe cananit și pe hetit și pe ferezit și pe hevit și pe iebusit. 12Ferește‐te
să faci legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă
în mijlocul tău. 13Ci să le dărâmați altarele
și să le sfărâmați stâlpii și să le tăiați Astarteele
12.2Jud. 6.252 Reg. 18.4
23.142 Cron. 31.1
34.3,4
. 14Căci nu te vei închina la alt
Dumnezeu; căci Domnul, numele lui este
57.15
Gelos, este un Dumnezeu gelos
. 15Ca
nu cumva să faci legământ cu locuitorii țării și ei să curvească
după dumnezeii lor și să jertfească dumnezeilor lor, și să fii chemat
și să mănânci
din jertfa lor 16și să iei din fetele lor
pentru fiii tăi și fetele lor să curvească
după dumnezeii lor și să facă pe fiii tăi să curvească după dumnezeii lor. 17Să
nu‐ți faci dumnezei turnați.
Sărbătorile
18Să ții sărbătoarea azimilor
. Șapte zile să mănânci azimi, după cum ți‐am poruncit, la vremea hotărâtă a lunii abib
, căci în luna abib ai ieșit din Egipt. 19Tot
ce deschide pântecele este al meu și tot ce este născut parte bărbătească din vitele tale, întâiul născut din vacă și din oaie. 20Și
întâiul născut al măgăriței să‐l răscumperi cu un miel; și dacă nu‐l vei răscumpăra, să‐i frângi gâtul. Să răscumperi pe toți întâii născuți din fiii tăi. Și nimeni să nu se arate înaintea mea fără nimic
. 21Șase
zile să lucrezi, dar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești la arat și la secerat. 22Și
să faci sărbătoarea săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul de grâu, și sărbătoarea culesului la sfârșitul anului. 23De trei ori
pe an toată partea voastră bărbătească să se arate înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24Căci voi izgoni
neamuri dinaintea ta și‐ți voi lărgi
19.8
hotarele și
nimeni nu va dori țara ta, când te vei sui să te arăți înaintea feței Domnului Dumnezeului tău de trei ori pe an. 25Să
nu jertfești sângele jertfei mele cu pâine cu aluat și jertfa
sărbătorii paștilor nu va fi lăsată noaptea până dimineață. 26Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga
celor dintâi roade din țarina ta. Să nu fierbi iedul
în laptele mamei sale. 27Și Domnul a zis lui Moise: Scrie‐ți aceste cuvinte
! Căci după cuprinsul acestor cuvinte am făcut legământ cu tine și cu Israel. 28Și a fost
acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți: nici n‐a mâncat pâine, nici n‐a băut apă. Și Domnul a scris
pe table cuvintele legământului, cele zece cuvinte.
Slava lui Moise
29Și a fost așa: când s‐a pogorât Moise de pe muntele Sinai, și cele două
table ale mărturiei erau în mâna lui Moise, când s‐a pogorât de pe munte, Moise nu știa că pielea feței
lui strălucea pentru că vorbise cu El. 30Și Aaron și toți copiii lui Israel au văzut pe Moise și iată pielea feței lui strălucea și s‐au temut să se apropie de el. 31Și Moise i‐a chemat și Aaron și toți mai marii adunării s‐au întors la el și Moise le‐a vorbit. 32Și după aceasta toți copiii lui Israel s‐au apropiat și
le‐a poruncit tot ce vorbise Domnul cu el pe muntele Sinai. 33Și Moise a încetat de vorbit cu ei și și‐a pus o mahramă
peste față. 34Și Moise, când
intra înaintea Domnului ca să vorbească cu el, își scotea mahrama până ieșea. Și ieșea și spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35Și copiii lui Israel vedeau fața lui Moise, că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise iarăși își punea mahrama peste față până intra să vorbească cu El.
Sabatul
351Și Moise a strâns toată adunarea copiilor lui Israel și le‐a zis: Acestea
sunt cuvintele pe care le‐a poruncit Domnul să le faceți. 2Șase
zile să se lucreze, dar în ziua a șaptea să vă fie o zi sfântă, un sabat de odihnă pentru Domnul: oricine va lucra în ea să fie omorât. 3Să
nu aprindeți niciun foc în toate locuințele voastre în ziua sabatului.
Darurile pentru locaș
4Și Moise a vorbit către toată adunarea copiilor lui Israel zicând: Acesta
este cuvântul, pe care l‐a poruncit Domnul, zicând: 5Luați dintre voi un dar ridicat pentru Domnul: fiecare
a cărui inimă este voitoare să aducă darul ridicat al Domnului: aur și argint și aramă 6și albastru și purpură și carmezin și in subțire și păr de capră 7și piei de berbece roșite și piei de vițel de mare și lemn de salcâm 8și untdelemn pentru lumină și mirodenii
pentru untdelemnul ungerii și pentru tămâia mirositoare 9și pietre de onix și pietre de legat pentru efod și pentru pieptar. 10Și
toți cei ce sunt cu inimă înțeleaptă între voi să vină și să facă tot ce a poruncit Domnul: 11locașul
, cortul lui și acoperământul lui, copcile lui și scândurile lui, drugii lui, stâlpii lui și picioarele lui; 12chivotul
și pârghiile lui, scaunul îndurării și perdeaua despărțitoare, 13masa
și pârghiile ei și toate uneltele ei și pâinea
punerii înainte 14și
sfeșnicul pentru lumină și uneltele lui și candelele lui și
untdelemnul pentru lumină 15și
altarul tămâiei și pârghiile lui și untdelemnul
ungerii și tămâia mirositoare și perdeaua de la intrare de la ușa locașului; 16altarul
arderii de tot și grătarul său de aramă, pârghiile sale și toate uneltele sale, spălătorul și piciorul lui, 17perdelele
curții, stâlpii săi și picioarele sale și perdeaua de la ușa curții; 18țărușii locașului și țărușii curții și sforile lor; 19hainele
lucrate cu măiestrie pentru slujit în sfânta, hainele sfinte pentru Aaron, preotul, și hainele fiilor lui ca să slujească în slujba de preoți. 20Și toată adunarea copiilor lui Israel a plecat dinaintea lui Moise. 21Și fiecare om, pe care‐l trăgea inima și fiecare om, pe care‐l îndemna
duhul, au venit și au adus darul ridicat al Domnului pentru lucrul cortului întâlnirii și pentru toată slujba lui și pentru hainele sfinte. 22Și au venit bărbați și femei; fiecare pe care‐l trăgea inima a adus verigi de nas și cercei și inele și salbe, tot felul de scule de aur; fiecine care a legănat un dar legănat de aur pentru Domnul. 23Și
fiecare la care s‐a aflat albastru și purpură și carmezin și in subțire și păr de capră și piei de berbeci roșite și piei de vițel de mare, le‐a adus. 24Și oricine care a ridicat un dar ridicat de argint și aramă, a adus darul ridicat al Domnului. Și fiecare la care s‐a aflat lemn de salcâm pentru tot felul de lucru la slujbă, l‐a adus. 25Și fiecare femeie care avea inima înțeleaptă
a tors cu mâinile ei și a adus tortul: albastru și purpură și carmezin și in subțire. 26Și toate femeile înțelepte pe care le trăgea inima au tors păr de capră. 27Și
mai marii au adus pietrele de onix și pietrele de legat pentru efod și pentru pieptar; 28și mirozne
și untdelemnul pentru lumină și pentru untdelemnul ungerii și pentru tămâia mirositoare. 29Copiii lui Israel, fiecare bărbat și femeie a căror inimă îi îndemna să aducă pentru tot lucrul pe care‐l poruncise Domnul prin Moise să se facă, au adus un dar de bună voie pentru
Domnul.
Chemarea meșterilor
30Și Moise a zis copiilor lui Israel: Vedeți, Domnul
a chemat pe nume pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. 31Și l‐a umplut cu Duhul lui Dumnezeu în înțelepciune, în pricepere și în cunoștință și în tot felul de lucrare 32și să facă născociri, ca să lucreze în aur și în argint și în aramă 33și să taie pietre pentru legat și să taie lemnul, ca să facă tot felul de lucruri măiestrite. 34Și lui și lui Oholiab
, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, le‐a pus în inimă ca să învețe pe alții. 35I‐a umplut
cu înțelepciune de inimă ca să lucreze tot felul de lucru de săpător și de născocitor și de cusător în albastru și în purpură, în carmezin și în in subțire și de țesător, făcând orice fel de lucrare și născocind orice lucru măestrit.