Cele zece răni
71Și Domnul a zis lui Moise: Iată te‐am făcut Dumnezeu
Ier. 1.10
lui Faraon și Aaron, fratele tău, va fi prorocul
tău. 2Tu vei vorbi
tot ce‐ți poruncesc eu și Aaron, fratele tău, va vorbi lui Faraon ca să lase pe copiii lui Israel să iasă din țara sa. 3Și
voi învârtoșa inima lui Faraon și‐mi
voi înmulți semnele
și minunile în țara Egiptului. 4Și Faraon nu va asculta de voi și
11.9
îmi voi pune mâna asupra Egiptului și voi scoate din țara Egiptului oștirile mele, pe poporul meu, pe copiii lui Israel prin
mari judecăți. 5Și egiptenii
14.4,18Ps. 9.16
vor cunoaște că eu sunt Domnul când îmi
voi întinde mâna peste Egipt și voi scoate pe copiii lui Israel din mijlocul lor. 6Și Moise și Aaron au făcut
cum le poruncise Domnul; așa au făcut. 7Și Moise era de optzeci
31.2
34.7Fapte. 7.23,30
de ani și Aaron de optzeci și trei de ani când au vorbit lui Faraon.
Moise și Aaron fac minuni
8Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând: 9Când vă va vorbi Faraon zicând: Dați
6.30
o minune pentru voi! Atunci să zici lui Aaron: Ia‐ți
toiagul și aruncă‐l înaintea lui Faraon. El se va face șarpe. 10Și Moise și Aaron au intrat la Faraon și au făcut
cum poruncise Domnul. Și Aaron și‐a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea robilor săi și
s‐a făcut șarpe. 11Și Faraon a chemat
și pe înțelepți și pe vrăjitori
și ei de asemenea, ghicitorii Egiptului, au făcut
la fel cu fermecătoriile lor. 12Și au aruncat fiecare toiagul său și s‐au făcut șerpi, dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. 13Și inima lui Faraon s‐a învârtoșat și n‐a ascultat de ei, după cum
spusese Domnul.
Prefacerea apei în sânge
14Și Domnul a zis lui Moise: Inima
10.1,20,27
lui Faraon este greoaie, el nu voiește să lase pe popor să meargă. 15Mergi la Faraon dimineață: Iată va ieși la apă; și vei sta înaintea lui pe malul râului și vei lua în mâna ta toiagul
care s‐a făcut șarpe. 16Și‐i vei zice: Domnul Dumnezeul
evreilor m‐a trimis la tine zicând: Lasă pe poporul meu să meargă ca
5.1,3
să‐mi slujească în pustie. Și iată până aici n‐ai ascultat. 17Așa zice Domnul: În aceasta vei
cunoaște că eu sunt Domnul: iată voi lovi cu toiagul care este în mâna mea apele care sunt în râu și se vor
preface în
sânge. 18Și peștii care sunt în râu vor muri și râul se va împuți și le va fi
greață egiptenilor să bea din apele râului. 19Și Domnul a zis lui Moise: Zi lui Aaron: Ia‐ți toiagul și întinde‐ți
9.22
10.12,21
14.21,26
mâna peste apele Egiptului, peste râurile lor, peste șivoaiele lor și peste bălțile lor și peste toate iazurile lor de apă și se vor preface în sânge și va fi sânge în toată țara Egiptului și în vasele de lemn și în vasele de piatră. 20Și Moise și Aaron au făcut așa cum poruncise Domnul. Și a ridicat
toiagul și a lovit apele care erau în râu înaintea ochilor lui Faraon și înaintea ochilor robilor săi. Și toate
105.29
apele care erau în râu s‐au prefăcut în sânge. 21Și peștele care era în râu a murit și râul s‐a împuțit și egiptenii n‐au putut
bea apa din râu. Și era sânge în toată țara Egiptului. 22Și ghicitorii
Egiptului au făcut la fel prin fermecătoriile lor. Și inima lui Faraon s‐a învârtoșat și n‐a ascultat de ei, după cum
zisese Domnul. 23Și Faraon s‐a întors și a intrat în casa sa și nu și‐a plecat inima nici la aceasta. 24Și toți egiptenii au săpat împrejurul râului după apă de băut, căci nu puteau bea din apele râului. 25Și șapte zile s‐au împlinit după ce lovise Domnul râul.