Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
9

Măcelărire mare în Ierusalim

91Atunci a strigat în urechile mele cu glas tare, zicând: Apropiați‐vă, voi, priveghetorii cetății, fiecare cu arma sa de nimicire în mână. 2Și iată, șase bărbați veneau de pe calea porții de sus, care este spre miazănoapte, fiecare cu arma sa de măcel în mână; și un

9.2
Lev. 16.4Ap. 15.6
om în mijlocul lor îmbrăcat în in, cu o călimară de scriitor la coapse. Și au intrat și au stat aproape de altarul de aramă. 3Și slava
9.3
Cap. 3.23;
Dumnezeului lui Israel se înălțase de la heruvimul deasupra căruia era, la pragul casei: și el a strigat la bărbatul îmbrăcat în in, care avea călimara de scriitor la coapse. 4Și Domnul i‐a zis: Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un
9.4
Ex. 12.7Ap. 7.3
9.4
13.16,17
20.4
semn pe frunțile bărbaților care gem
9.4
Ps. 119.53,136Ier. 13.172 Cor. 12.212 Pet. 2.8
și strigă pentru toate urâciunile care se fac în mijlocul lui. 5Și celorlalți le‐a zis în urechile mele: Treceți în urma lui prin cetate și loviți; să nu cruțe ochiul vostru
9.5
Vers. 10. Cap. 5.11.
și nici să nu vă îndurați. 6Ucideți
9.6
2 Cron. 36.17
până la nimicire pe bătrâni, tineri și fecioare și prunci și femei; dar nu vă apropiați
9.6
Ap. 9.4
de vreun om pe care este semnul; și începeți
9.6
Ier. 25.281 Pet. 4.17
de la locașul meu sfințit. Și
9.6
Cap. 8.11, 12, 16.
au început de la bărbații cei bătrâni care erau înaintea casei. 7Și le‐a zis: Pângăriți casa și umpleți curțile cu cei uciși: Ieșiti! Și au ieșit și au lovit în cetate. 8Și a fost așa: pe când loveau ei și eu rămăsesem singur, am
9.8
Num. 14.5
16.4,22,45Ios. 7.6
căzut pe fața mea și am strigat și am zis: Vai
9.8
Cap. 11.13.
, Doamne Dumnezeule! Vei nimici oare toată rămășița lui Israel vărsându‐ți mânia asupra Ierusalimului? 9Atunci mi‐a zis: Nelegiuirea casei lui Israel și a lui Iuda este foarte mare și țara este plină
9.9
2 Reg. 21.16
de sânge și cetatea plină de stricăciune. Căci ei zic: Domnul
9.9
Cap. 8.12.
a părăsit țara și Domnul
9.9
Ps. 10.11Is. 29.15
nu vede. 10Și cât pentru mine și ochiul meu, nu va cruța și nici nu mă
9.10
Cap. 5.11;
voi îndura de ei; dar voi aduce
9.10
Cap. 11.21.
calea lor peste capul lor. 11Și iată, bărbatul îmbrăcat în in, care avea călimara la coapsele sale, a spus lucrul zicând: Am făcut cum mi‐ai poruncit.

10

Slava Domnului asupra heruvimilor

101Atunci am văzut și iată pe

10.1
Cap. 1.22, 26.
bolta care era peste capul heruvimilor se vedea deasupra lor ca o piatră de safir, ca înfățișarea asemănării unui scaun de domnie. 2Și el a vorbit
10.2
Cap. 9.2, 3.
bărbatului îmbrăcat în in și i‐a zis: Intră între vârtejul roatelor de sub heruvim și umple‐ți palma mâinilor cu
10.2
Cap. 1.13.
cărbuni de foc dintre heruvimi și împrăștie‐i
10.2
Ap. 8.5
peste cetate. Și a intrat înaintea ochilor mei. 3Și heruvimii stăteau la dreapta casei când a intrat omul, și norul umplea curtea dinăuntru. 4Și slava
10.4
Vers. 18. Cap. 1.28;
Domnului s‐a înălțat de la heruvim peste pragul casei și casa s‐a umplut
10.4
1 Reg. 8.10,11
de nor și curtea s‐a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5Și vuietul
10.5
Cap. 1.24.
aripilor heruvimilor se auzea până în curtea dinafară, ca glasul
10.5
Ps. 29.3
lui Dumnezeu Celui Atotputernic, când vorbește. 6Și a fost așa: când a poruncit bărbatului îmbrăcat în in zicând: Ia foc dintre vârtejul roatelor dintre heruvimi, el a intrat și a stat lângă o roată. 7Și heruvimul și‐a întins mâna între heruvimi către focul care era între heruvimi și a luat din el și l‐a pus în mâinile celui îmbrăcat în inși el l‐a luat și a ieșit. 8Și s‐a văzut un chip
10.8
Cap. 1.8. Vers. 21.
de mână de om în heruvimi sub aripile lor. 9Și am văzut și iată
10.9
Cap. 1.15.
patru roți lângă heruvimi: o roată lângă un heruvim și o altă roată lângă celălalt heruvim și înfățișarea roților era ca o piatră de
10.9
Cap. 1.16.
hrisolit. 10Și cât pentru înfățișarea lor, toate patru aveau o singură asemănare, ca și când o roată era în mijlocul unei roți. 11Când
10.11
Cap. 1.17.
mergeau, mergeau pe toate patru laturile lor; când mergeau, nu se învârteau; ci spre locul încotro se uita capul, mergeau după el; nu se învârteau când mergeau. 12Și tot trupul lor și spatele lor și mâinile lor și aripile lor și roatele, toate patru roatele lor, erau pline de ochi de jur împrejur. 13Și roatelor
10.13
Cap. 1.18.
li s‐a strigat în auzul meu: Vârtej! 14Și fiecare
10.14
Cap. 1.6, 10.
avea patru fețe: fața dintâi era față de heruvim și a doua față era față de om: și a treia față de leu și a patra față de vultur. 15Și heruvimii s‐au înălțat. Aceasta este făptura vie
10.15
Cap. 1.5.
pe care o văzusem lângă râul Chebar. 16Și când
10.16
Cap. 1.19.
mergeau heruvimii, mergeau și roatele lângă ei; și când își ridicau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, roatele nu se întorceau de lângă ei. 17Când
10.17
Cap. 1.12, 20, 21.
stăteau ei, acestea stăteau; și când se înălțau ei, acestea se înălțau cu ei: căci duhul făpturii vii era în roți. 18Și slava
10.18
Vers. 4.
Domnului a plecat
10.18
Osea 9.12
de deasupra pragului casei și a stat deasupra heruvimilor. 19Și heruvimii
10.19
Cap. 11.22.
și‐au ridicat aripile și s‐au înălțat de la pământ în ochii mei când au ieșit; și roatele erau lângă ei; și au stat în ușa porții dinspre răsăritul casei Domnului; și slava Dumnezeului lui Israel era peste ei deasupra. 20Aceasta era făptura vie
10.20
Cap. 1.22. Vers. 15.
pe care o văzusem sub Dumnezeul lui Israel lângă
10.20
Cap. 1.1.
râul Chebar; și am cunoscut că erau heruvimi. 21Fiecare
10.21
Cap. 1.6. Vers. 14.
avea patru fețe și fiecare patru aripi; și asemănarea
10.21
Cap. 1.8. Vers. 8.
mâinilor de om era sub aripile lor. 22Și cât pentru asemănarea fețelor lor, erau
10.22
Cap. 1.10.
fețele pe care le‐am văzut lângă râul Chebar, înfățișarea lor și ei înșiși; mergeau fiecare
10.22
Cap. 1.12.
drept înainte.

11

Domnitorii din Iudeea sunt pedepsiți

111Și Duhul

11.1
Cap. 3.12, 14;
m‐a ridicat și m‐a adus în poarta dinspre răsărit
11.1
Cap. 10.19.
a casei Domnului, care privește spre răsărit; și iată, în ușa porții
11.1
Cap. 8.16.
douăzeci și cinci de bărbați; și am văzut în mijlocul lor pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui Benaia, mai mari ai poporului. 2Și el mi‐a zis: Fiu al omului, aceștia sunt oamenii care uneltesc nelegiuire și dau sfat rău în cetatea aceasta: 3care zic: Nu este aproape vremea
11.3
Cap. 12.22, 27.
ca să zidim case, această cetate
11.3
Ier. 1.13
este cazanul și noi carnea. 4De aceea prorocește împotriva lor, prorocește, fiu al omului! 5Și Duhul Domnului
11.5
Cap. 2.2;
a căzut asupra mea și mi‐a zis: Vorbește: Așa zice Domnul: Așa ați zis, casă a lui Israel! Și știu lucrurile care vă vin în minte! 6Ați înmulțit
11.6
Cap. 7.23;
pe cei uciși ai voștri în cetatea aceasta și ați umplut ulițele ei cu cei uciși. 7De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Ucișii voștri
11.7
Cap. 24.3, 6, 10, 11.
pe care i‐ați pus în mijlocul ei, ei sunt carnea și această cetate este cazanul; dar voi
11.7
Vers. 9.
veți fi scoși din mijlocul ei. 8V‐ați temut de sabie și voi aduce sabie peste voi, zice Domnul Dumnezeu. 9Și vă voi scoate din mijlocul ei și vă voi da în mâinile străinilor și voi împlini
11.9
Cap. 5.8.
judecăți între voi. 10Veți cădea
11.10
2 Reg. 25.19,20,21Ier. 39.6
52.10
de sabie; vă voi judeca
11.10
1 Reg. 8.652 Reg. 14.25
în hotarele lui Israel și veți cunoaște
11.10
Ps. 9.16
că eu sunt Domnul. 11
11.11
Vers. 3.
Această cetate nu va fi cazanul vostru, nici voi nu veți fi carnea în mijlocul ei, vă voi judeca în hotarele lui Israel. 12Și veți cunoaște
11.12
Vers. 10.
că eu sunt Domnul: căci n‐ați umblat în așezămintele mele și n‐ați făcut judecățile mele ci ați
11.12
Lev. 18.3,24Deut. 12.30,31
făcut după datinele neamurilor care sunt în jurul vostru. 13Și a fost așa: pe când proroceam, a murit Pelatia
11.13
Vers. 1.
, fiul lui Benaia. Și am
11.13
Cap. 9.8.
căzut pe fața mea și am strigat cu glas tare și am zis: Vai, Doamne Dumnezeule, oare vei nimici cu totul rămășița lui Israel? 14Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 15Fiu al omului, frații tăi, frații tăi, bărbații rudeniei tale și toată casa lui Israel, ei toți sunt aceia către care au zis locuitorii Ierusalimului: Depărtați‐vă de la Domnul; nouă ni s‐a dat țara aceasta spre stăpânire. 16De aceea zi: Așa zice Domnul Dumnezeu: Deși i‐am depărtat departe între neamuri și deși i‐am împrăștiat prințări, totuși le voi fi
11.16
Ps. 90.1
91.9Is. 8.14
un locaș sfințit pentru puțin timp înțările unde au venit. 17De aceea, zi: Așa zice Domnul Dumnezeu: Vă voi aduna dintre popoare și vă voi strânge
11.17
Ier. 24.534.13
30.24
din țările în care sunteți împrăștiați și vă voi da țara lui Israel. 18Și vor veni acolo și vor depărta
11.18
Cap. 37.23.
din ea toate lucrurile urâte și toate urâciunile ei. 19Și le voi
11.19
Ier. 32.39Țef. 3.9
da o singură inimă. Și voi pune în voi un duh nou
11.19
Ps. 51.10Ier. 31.33
32.39
și voi lua inima
11.19
Zah. 7.12
de piatră din carnea lor și le voi da o inimă de carne; 20ca să umble
11.20
Ps. 105.45
în așezămintele mele și să păzească judecățile mele și să le facă. Și‐mi vor fi popor
11.20
Ier. 24.736.28
și eu le voi fi Dumnezeu. 21Dar cât pentru aceia a căror inimă umblă după inima lucrurilor lor urâte și după urâciunile lor, le voi
11.21
Cap. 9.10;
răsplăti calea lor asupra capetelor lor, zice Domnul Dumnezeu. 22Atunci heruvimii și‐au ridicat
11.22
Cap. 1.19;
aripile și roatele erau lângă ei și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 23Și slava
11.23
Cap. 8.4;
Domnului s‐a suit din mijlocul cetății și a stat pe muntele
11.23
Zah. 14.4
care este pe partea de răsărit
11.23
Cap. 43.2.
a cetății. 24Și Duhul m‐a ridicat
11.24
Cap. 8.3;
și m‐a adus în vedenie prin Duhul lui Dumnezeu în Haldea, la cei din robie; și vedenia pe care am văzut‐o s‐a suit de la mine. 25Atunci am vorbit celor din robie toate lucrurile pe care mi le arătase Domnul.