Măcelărire mare în Ierusalim
91Atunci a strigat în urechile mele cu glas tare, zicând: Apropiați‐vă, voi, priveghetorii cetății, fiecare cu arma sa de nimicire în mână. 2Și iată, șase bărbați veneau de pe calea porții de sus, care este spre miazănoapte, fiecare cu arma sa de măcel în mână; și un
om în mijlocul lor îmbrăcat în in, cu o călimară de scriitor la coapse. Și au intrat și au stat aproape de altarul de aramă. 3Și slava
Dumnezeului lui Israel se înălțase de la heruvimul deasupra căruia era, la pragul casei: și el a strigat la bărbatul îmbrăcat în in, care avea călimara de scriitor la coapse. 4Și Domnul i‐a zis: Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un
9.4
13.16,17
20.4
semn pe frunțile bărbaților care gem
și strigă pentru toate urâciunile care se fac în mijlocul lui. 5Și celorlalți le‐a zis în urechile mele: Treceți în urma lui prin cetate și loviți; să nu cruțe ochiul vostru
și nici să nu vă îndurați. 6Ucideți
până la nimicire pe bătrâni, tineri și fecioare și prunci și femei; dar nu vă apropiați
de vreun om pe care este semnul; și începeți
de la locașul meu sfințit. Și
au început de la bărbații cei bătrâni care erau înaintea casei. 7Și le‐a zis: Pângăriți casa și umpleți curțile cu cei uciși: Ieșiti! Și au ieșit și au lovit în cetate. 8Și a fost așa: pe când loveau ei și eu rămăsesem singur, am
16.4,22,45Ios. 7.6
căzut pe fața mea și am strigat și am zis: Vai
, Doamne Dumnezeule! Vei nimici oare toată rămășița lui Israel vărsându‐ți mânia asupra Ierusalimului? 9Atunci mi‐a zis: Nelegiuirea casei lui Israel și a lui Iuda este foarte mare și țara este plină
de sânge și cetatea plină de stricăciune. Căci ei zic: Domnul
a părăsit țara și Domnul
nu vede. 10Și cât pentru mine și ochiul meu, nu va cruța și nici nu mă
voi îndura de ei; dar voi aduce
calea lor peste capul lor. 11Și iată, bărbatul îmbrăcat în in, care avea călimara la coapsele sale, a spus lucrul zicând: Am făcut cum mi‐ai poruncit.
Slava Domnului asupra heruvimilor
101Atunci am văzut și iată pe
bolta care era peste capul heruvimilor se vedea deasupra lor ca o piatră de safir, ca înfățișarea asemănării unui scaun de domnie. 2Și el a vorbit
bărbatului îmbrăcat în in și i‐a zis: Intră între vârtejul roatelor de sub heruvim și umple‐ți palma mâinilor cu
cărbuni de foc dintre heruvimi și împrăștie‐i
peste cetate. Și a intrat înaintea ochilor mei. 3Și heruvimii stăteau la dreapta casei când a intrat omul, și norul umplea curtea dinăuntru. 4Și slava
Domnului s‐a înălțat de la heruvim peste pragul casei și casa s‐a umplut
de nor și curtea s‐a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5Și vuietul
aripilor heruvimilor se auzea până în curtea dinafară, ca glasul
lui Dumnezeu Celui Atotputernic, când vorbește. 6Și a fost așa: când a poruncit bărbatului îmbrăcat în in zicând: Ia foc dintre vârtejul roatelor dintre heruvimi, el a intrat și a stat lângă o roată. 7Și heruvimul și‐a întins mâna între heruvimi către focul care era între heruvimi și a luat din el și l‐a pus în mâinile celui îmbrăcat în inși el l‐a luat și a ieșit. 8Și s‐a văzut un chip
de mână de om în heruvimi sub aripile lor. 9Și am văzut și iată
patru roți lângă heruvimi: o roată lângă un heruvim și o altă roată lângă celălalt heruvim și înfățișarea roților era ca o piatră de
hrisolit. 10Și cât pentru înfățișarea lor, toate patru aveau o singură asemănare, ca și când o roată era în mijlocul unei roți. 11Când
mergeau, mergeau pe toate patru laturile lor; când mergeau, nu se învârteau; ci spre locul încotro se uita capul, mergeau după el; nu se învârteau când mergeau. 12Și tot trupul lor și spatele lor și mâinile lor și aripile lor și roatele, toate patru roatele lor, erau pline de ochi de jur împrejur. 13Și roatelor
li s‐a strigat în auzul meu: Vârtej! 14Și fiecare
avea patru fețe: fața dintâi era față de heruvim și a doua față era față de om: și a treia față de leu și a patra față de vultur. 15Și heruvimii s‐au înălțat. Aceasta este făptura vie
pe care o văzusem lângă râul Chebar. 16Și când
mergeau heruvimii, mergeau și roatele lângă ei; și când își ridicau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, roatele nu se întorceau de lângă ei. 17Când
stăteau ei, acestea stăteau; și când se înălțau ei, acestea se înălțau cu ei: căci duhul făpturii vii era în roți. 18Și slava
Domnului a plecat
de deasupra pragului casei și a stat deasupra heruvimilor. 19Și heruvimii
și‐au ridicat aripile și s‐au înălțat de la pământ în ochii mei când au ieșit; și roatele erau lângă ei; și au stat în ușa porții dinspre răsăritul casei Domnului; și slava Dumnezeului lui Israel era peste ei deasupra. 20Aceasta era făptura vie
pe care o văzusem sub Dumnezeul lui Israel lângă
râul Chebar; și am cunoscut că erau heruvimi. 21Fiecare
avea patru fețe și fiecare patru aripi; și asemănarea
mâinilor de om era sub aripile lor. 22Și cât pentru asemănarea fețelor lor, erau
fețele pe care le‐am văzut lângă râul Chebar, înfățișarea lor și ei înșiși; mergeau fiecare
drept înainte.
Domnitorii din Iudeea sunt pedepsiți
111Și Duhul
m‐a ridicat și m‐a adus în poarta dinspre răsărit
a casei Domnului, care privește spre răsărit; și iată, în ușa porții
douăzeci și cinci de bărbați; și am văzut în mijlocul lor pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui Benaia, mai mari ai poporului. 2Și el mi‐a zis: Fiu al omului, aceștia sunt oamenii care uneltesc nelegiuire și dau sfat rău în cetatea aceasta: 3care zic: Nu este aproape vremea
ca să zidim case, această cetate
este cazanul și noi carnea. 4De aceea prorocește împotriva lor, prorocește, fiu al omului! 5Și Duhul Domnului
a căzut asupra mea și mi‐a zis: Vorbește: Așa zice Domnul: Așa ați zis, casă a lui Israel! Și știu lucrurile care vă vin în minte! 6Ați înmulțit
pe cei uciși ai voștri în cetatea aceasta și ați umplut ulițele ei cu cei uciși. 7De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Ucișii voștri
pe care i‐ați pus în mijlocul ei, ei sunt carnea și această cetate este cazanul; dar voi
veți fi scoși din mijlocul ei. 8V‐ați temut de sabie și voi aduce sabie peste voi, zice Domnul Dumnezeu. 9Și vă voi scoate din mijlocul ei și vă voi da în mâinile străinilor și voi împlini
judecăți între voi. 10Veți cădea
52.10
de sabie; vă voi judeca
în hotarele lui Israel și veți cunoaște
că eu sunt Domnul. 11
Această cetate nu va fi cazanul vostru, nici voi nu veți fi carnea în mijlocul ei, vă voi judeca în hotarele lui Israel. 12Și veți cunoaște
că eu sunt Domnul: căci n‐ați umblat în așezămintele mele și n‐ați făcut judecățile mele ci ați
făcut după datinele neamurilor care sunt în jurul vostru. 13Și a fost așa: pe când proroceam, a murit Pelatia
, fiul lui Benaia. Și am
căzut pe fața mea și am strigat cu glas tare și am zis: Vai, Doamne Dumnezeule, oare vei nimici cu totul rămășița lui Israel? 14Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 15Fiu al omului, frații tăi, frații tăi, bărbații rudeniei tale și toată casa lui Israel, ei toți sunt aceia către care au zis locuitorii Ierusalimului: Depărtați‐vă de la Domnul; nouă ni s‐a dat țara aceasta spre stăpânire. 16De aceea zi: Așa zice Domnul Dumnezeu: Deși i‐am depărtat departe între neamuri și deși i‐am împrăștiat prințări, totuși le voi fi
91.9Is. 8.14
un locaș sfințit pentru puțin timp înțările unde au venit. 17De aceea, zi: Așa zice Domnul Dumnezeu: Vă voi aduna dintre popoare și vă voi strânge
30.24
din țările în care sunteți împrăștiați și vă voi da țara lui Israel. 18Și vor veni acolo și vor depărta
din ea toate lucrurile urâte și toate urâciunile ei. 19Și le voi
da o singură inimă. Și voi pune în voi un duh nou
32.39
și voi lua inima
de piatră din carnea lor și le voi da o inimă de carne; 20ca să umble
în așezămintele mele și să păzească judecățile mele și să le facă. Și‐mi vor fi popor
și eu le voi fi Dumnezeu. 21Dar cât pentru aceia a căror inimă umblă după inima lucrurilor lor urâte și după urâciunile lor, le voi
răsplăti calea lor asupra capetelor lor, zice Domnul Dumnezeu. 22Atunci heruvimii și‐au ridicat
aripile și roatele erau lângă ei și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 23Și slava
Domnului s‐a suit din mijlocul cetății și a stat pe muntele
care este pe partea de răsărit
a cetății. 24Și Duhul m‐a ridicat
și m‐a adus în vedenie prin Duhul lui Dumnezeu în Haldea, la cei din robie; și vedenia pe care am văzut‐o s‐a suit de la mine. 25Atunci am vorbit celor din robie toate lucrurile pe care mi le arătase Domnul.
