Haldeii împotriva iudeilor și amoniților
211Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului
, pune‐ți fața împotriva Ierusalimului și picură cuvântul tău
împotriva locurilor sfinte și prorocește împotriva țării lui Israel. 3Și zi țării lui Israel: Așa zice Domnul: Iată, eu sunt împotriva ta și‐mi voi scoate sabia din teacă și voi stârpi din tine pe cel drept
și pe cel rău. 4Fiindcă voi stârpi din tine pe cel drept și pe cel rău, de aceea sabia mea va ieși din teacă împotriva a toată carnea de la miazăzi și până la
miazănoapte. 5Și va cunoaște toată carnea că eu, Domnul, mi‐am scos sabia din teacă; ea nu
55.11
se va mai întoarce. 6Suspină
deci, fiu al omului, până ți se vor sparge rărunchii și suspină cu amar înaintea ochilor lor. 7Și va fi așa: când îți vor zice: De ce suspini? Vei zice: Din pricina știrii; căci vine; și orice inimă se va topi și toate mâinile
se vor muia și orice duh va lâncezi și toți genunchii se vor topi ca apa. Iată, vine și se va face, zice Domnul Dumnezeu. 8Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 9Fiu al omului, prorocește și zi: Așa zice Domnul: Zi: O sabie, o sabie
se ascute și se oțelește. 10Se ascute spre junghiere, se oțelește ca să lucească întocmai ca fulgerul. Sau să ne bucurăm zicând: Toiagul fiului meu disprețuește orice lemn? 11Și el a dat‐o să fie oțelită ca să fie luată în mână. Sabia s‐a ascuțit și s‐a oțelit ca să fie pusă în mâna celui ce
va ucide. 12Strigă și vaită‐te, fiu al omului! Căci ea va fi împotriva poporului meu, va fi împotriva tuturor mai marilor lui Israel; ei sunt dați sabiei cu poporul meu. De aceea bate‐te
peste șold. 13Căci este o încercare
și ce, dacă toiagul disprețuitor nu va mai fi
, zice Domnul Dumnezeu. 14Și tu, fiu al omului, prorocește și lovește
cu o mână în cealaltă și să se îndoaie sabia a treia oară; este sabia celor răniți de moarte; este sabia celui mare care e rănit de moarte, care intră
22.25
în cămările lor. 15Am pus sabia amenințătoare împotriva tuturor porților lor, ca să li se topească inima și să li se înmulțească poticnirile. Vai, este făcută
ca fulgerul, este ascuțită pentru ucidere. 16Întărește‐te
, mergi la dreapta, întoarce‐te, mergi la stânga, ori încotro ți se îndreaptă fața. 17Și eu voi bate
cu o mână în cealaltă și‐mi voi
potoli mânia: Eu, Domnul, am vorbit. 18Și cuvântul Domnului a fost către mine iarăși zicând: 19Și tu, fiu al omului, fă‐ți două căi ca să vină sabia împăratului Babilonului. Amândouă vor ieși dintr‐o singură țară. Și fă o mână arătătoare, fă‐o la capul căii cetății. 20Fă o cale ca să vină prin ea sabia la Raba
copiilor lui Amon și la Iuda în Ierusalimul cel întărit. 21Căci împăratul Babilonului a stat la răspântia căii, la capul amândoror căilor ca să‐i dea cu bobii. El a scuturat săgețile încoace și încolo, a întrebat pe terafimi, s‐a uitat la ficat. 22În dreapta lui era sorțul pentru Ierusalim ca să îndrepte berbecii de dărâmare, să deschidă gura
pentru măcel, să ridice glasul de alarmă, să îndrepte berbecii de dărâmare
împotriva porților, să ridice metereze, să zidească turnuri de împresurare. 23Și aceasta va fi o ghicire deșartă în ochii acelora care le‐au jurat jurăminte,
dar el aduce aminte de nelegiuire ca să fie prinși. 24De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că faceți să fie amintită nelegiuirea voastră, întrucât fărădelegile voastre sunt descoperite, așa că în toate faptele voastre se vădesc păcatele voastre; pentru că sunteți aduși în amintire, veți fi prinși cu mâna. 25Și tu, domn
nelegiuit rănit de moarte, al lui Israel, a cărui zi
a venit, la vremea nelegiuirii sfârșitului, 26așa zice Domnul Dumnezeu: Scoateți mitra și luați cununa! Aceasta nu va
Lc. 1.52
mai fi aceeași. Înalță ce este smerit și smerește ce este înălțat. 27Răsturnare, răsturnare
, răsturnare: și nu va fi până nu va veni acela al cărui este dreptul, și lui o voi da. 28Și tu, fiu al omului, prorocește și zi: Așa zice Domnul Dumnezeu despre copiii lui Amon
și despre ocara lor. Și zi: Sabia, sabia
este scoasă, oțelită pentru măcel ca să nimicească, pentru ca să fie ca fulgerul, 29pe când ei văd pentru tine deșertăciune
22.28
, pe când ei îți ghicesc minciuni, ca să te pună pe grumajii celor răi care sunt răniți de moarte, cărora
Iov 18.20Ps. 37.13
le‐a venit ziua la vremea nelegiuirii sfârșitului. 30Fă‐o
să se întoarcă în teaca ei. În locul unde ai fost făcut, în țara obârșiei tale
te voi
judeca. 31Și voi vărsa
22.22
asupra ta mânia mea; voi sufla
asupra ta cu focul aprinderii mele și te voi da în mână de oameni dobitoci, meșteri în nimicire. 32Vei fi hrană focului. Sângele tău va fi în mijlocul țării și nu‐și
vor mai aduce aminte de tine. Căci eu, Domnul, am vorbit.