Păcatele și pedeapsa Ierusalimului
221Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Și tu, fiu al omului, oare vei
judeca, vei judeca tu cetatea sângeroasă?
Deci fă‐i cunoscut toate urâciunile ei. 3Și să zici: Așa zice Domnul Dumnezeu: Cetate care varsă sânge în mijlocul ei, ca să‐i vină vremea ei și care face idoli împotriva ei însăși, ca să se spurce! 4Te‐ai făcut vinovată prin sângele pe care l‐ai vărsat
, te‐ai spurcat cu idolii tăi pe care i‐ai făcut și ți‐ai apropiat zilele și ai ajuns până la anii tăi. De aceea
te‐am făcut de ocară neamurilor și de batjocură tuturor țărilor. 5Cei ce sunt aproape și cei ce sunt departe de tine își vor bate joc de tine, cea spurcată cu numele, plină de tulburare. 6Iată, mai marii
lui Israel au fost în tine ca să verse sânge, fiecare după brațul său. 7În tine au
disprețuit ei pe tată și mamă; în mijlocul tău au făcut asuprire străinului
de loc; în tine au năpăstuit pe orfan și pe văduvă. 8Tu mi‐ai disprețuit
lucrurile cele sfinte și mi‐ai pângărit
sabatele. 9În tine au fost bărbați vorbitori
de rău ca să verse sânge; și în tine
au mâncat pe munți; în mijlocul tău au făcut destrăbălare; 10în tine au descoperit
20.111 Cor. 5.1
goliciunea tatălui lor; în tine au înjosit pe cea care era necurată
20.18
în despărțirea ei. 11Și unul a făcut urâciuni cu nevasta aproapelui său; și celălalt a spurcat cu curvie
20.10Deut. 22.22Ier. 5.8
pe noră‐sa; și un altul a înjosit
20.12Lev. 18.9
20.17
în tine pe soră‐sa, pe fiica tatălui său. 12În tine au luat
27.25
mită pentru vărsare de sânge; ai luat camătă
și mai mult decât ai dat și ai câștigat cu lăcomie de la aproapele tău prin apăsare, și m‐ai
uitat, zice Domnul Dumnezeu. 13Și iată, am bătut din mâna
mea la câștigul tău necinstit pe care l‐ai făcut și la sângele tău care a fost în mijlocul tău. 14Poate inima
ta să se țină, sau pot fi tari mâinile tale în zilele în care voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul
, am vorbit și voi și face. 15Și te voi împrăștia
28.25,64
printre neamuri și te voi risipi prin țări și voi mistui
necurăția ta din tine. 16Și te vei pângări în tine însuți înaintea neamurilor și vei cunoaște
că eu sunt Domnul. 17Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 18Fiu al omului, casa lui Israel a ajuns
pentru mine ca o zgură; toți sunt aramă și cositor și fier și plumb în mijlocul topitorului; sunt zgură de argint. 19De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că toți ați ajuns zgură, de aceea iată, vă voi aduna în mijlocul Ierusalimului. 20Precum se adună argintul și arama și fierul și plumbul și cositorul în mijlocul topitorului ca să sufle focul asupra lor și să le topească, așa vă voi aduna în mânia mea și în aprinderea mea și vă voi pune acolo și vă voi topi. 21Da, vă voi aduna și voi sufla
asupra voastră cu focul mâniei mele și vă veți topi în mijlocul lui. 22Cum se topește argintul în mijlocul topitorului, așa vă veți topi în mijlocul lui și veți cunoaște că eu, Domnul, mi‐am vărsat
mânia asupra voastră. 23Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 24Fiu al omului, zi‐i: Tu ești o țară care nu s‐a curățit și peste care n‐a plouat în ziua mâniei. 25Este o uneltire
de prorocii lui în mijlocul său, ca un leu care răcnește sfâșiind prada; au înghițit
suflete, au luat
comoară și lucruri de preț, au înmulțit văduvele lui în mijlocul lui. 26Preoții
lui au silit legea mea și au pângărit
lucrurile mele cele sfinte. N‐au făcut deosebire
între sfânt și de rând și n‐au făcut deosebire între curat și necurat și și‐au ascuns ochii de la sabatele mele și m‐au pângărit între ei. 27Mai marii
lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi ce sfâșie prada, ca să verse sânge și să piardă suflete, ca să câștige câștig necinstit. 28Și prorocii
lui i‐au tencuit cu albeală, văzând vedenii
deșarte și ghicindu‐le minciuni zicând: Așa zice Domnul Dumnezeu! și Domnul n‐a vorbit. 29Poporul
țării a făcut apăsări și a săvârșit răpire; da, au înșelat pe cel sărac și pe cel nevoiaș și au asuprit
28.9Lev. 19.33
fără drept pe cel străin de loc. 30Și am căutat
între ei un bărbat care să dreagă
zidul și să stea în spărtură
înaintea mea pentru țară ca să n‐o stric, dar n‐am aflat niciunul. 31De aceea mi‐am vărsat mânia
asupra lor; i‐am mistuit cu focul mâniei mele, am adus calea
lor asupra capetelor lor, zice Domnul Dumnezeu.