Despre dărâmarea Tirului
261Și a fost așa: în anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, pentru că
47.4Amos 1.9Zah. 9.2
Tirul a zis împotriva Ierusalimului: Ha, ha
! s‐a sfărâmat poarta popoarelor! s‐a întors la mine; eu mă voi umple, căci ea a ajuns pustie! 3De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Tirule! Și voi ridica multe neamuri împotriva ta, cum își ridică marea valurile. 4Și vor strica zidurile Tirului și‐i vor surpa turnurile. Și‐i voi rade pulberea de pe el, și‐l voi face
o stâncă seacă. 5Va fi un loc pentru întinderea mrejelor
în mijlocul mării. Căci eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu. Și va ajunge de prada neamurilor. 6Și fiicele sale care sunt în câmp vor fi ucise de sabie; și vor cunoaște
că eu sunt Domnul. 7Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi aduce împotriva Tirului pe Nebucadnețar, împăratul
Babilonului, împăratul împăraților de la miazănoapte, cu cai și cu care și cu călăreți și gloată și mult popor. 8El va ucide cu sabia pe fiicele tale în câmp și va face întăriri
împotriva ta și va ridica metereze împotriva ta și va înălța pavăza împotriva ta. 9Și va pune berbeci de dărâmare împotriva zidurilor tale și‐ți va surpa turnurile cu săbiile sale. 10Pulberea de la mulțimea cailor săi te va acoperi; zidurile tale vor tremura de vuietul călăreților și al roatelor și al carelor, când va intra prin porțile tale cum intră oamenii într‐o cetate în care s‐a făcut o spărtură. 11Îți va călca toate ulițele cu copitele cailor lui; va omorî pe poporul tău cu sabia și stâlpii tăi cei tari vor fi trântiți la pământ. 12Și‐ți vor prăda avuțiile și‐ți vor răpi mărfurile și‐ți vor dărâma zidurile și‐ți vor nimici casele tale cele frumoase; și‐ți vor pune pietrele și lemnele și pulberea în mijlocul apelor. 13Și voi
24.8Ier. 7.34
16.9
25.10
face să înceteze vuietul
cântărilor tale și nu se va mai auzi sunetul harfelor tale. 14Și te
voi face o stâncă seacă; vei fi un loc pentru întinderea mrejelor; nu vei mai fi zidit. Căci eu, Domnul, am vorbit, zice Domnul Dumnezeu. 15Așa zice Domnul Dumnezeu către Tir: Oare nu vor tremura
ostroavele la vuietul căderii tale când vor geme răniții, când se va face ucidere în mijlocul tău? 16Atunci toți mai marii mării
se vor coborî
de pe scaunele lor de domnie și se vor dezbrăca de mantiile lor și se vor dezbrăca de hainele lor cele bogate: se vor îmbrăca cu cutremur, vor ședea
la pământ și vor tremura
în orice clipă și se vor îngrozi de tine
. 17Și vor ridica o plângere
pentru tine și‐ți vor zice: Cum ai fost pierdut tu care erai locuit de marinari, cetate cu nume, care erai tare
pe mare, ea și locuitorii ei, care insuflau groaza de ei tuturor celor ce locuiesc în ea. 18Acum ostroavele vor tremura
în ziua căderii tale și ostroavele care sunt în mare vor fi încremenite de ziua plecării tale. 19Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Când te voi face o cetate pustie ca pe cetățile care nu sunt locuite, când voi aduce asupra ta adâncul și te vor acoperi apele cele mari, 20atunci te voi coborî cu cei ce
se coboară în groapă la poporul străvechi și te voi face să locuiești în părțile cele mai de jos ale pământului, în locuri pustii din vechime, cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuit și voi pune slava
în pământul celor vii. 21Te voi face spaime
și nu vei mai fi; și vei fi căutat
și nu vei mai fi aflat în veac, zice Domnul Dumnezeu.
Cântare de jale asupra Tirului
271Cuvântul Domnului a fost iarăși către mine zicând: 2Și tu, fiu al omului, ridică
o plângere pentru Tir. 3Și zi Tirului: Tu, cel ce
șezi la intrările mării și faci negoț
cu popoarele în multe ostroave, așa zice Domnul Dumnezeu: Tirule, tu ai zis: Eu
sunt desăvârșit în frumusețe. 4Hotarele tale sunt în inima mărilor, ziditorii tăi ți‐au desăvârșit frumusețea. 5Au zidit toate laturile corăbiilor tale de chiparoși din Senir
, au luat cedri din Liban ca să‐ți facă și catargurile. 6Din stejarii Basanului ți‐au făcut vâslele; laițele tale le‐au făcut din fildeș, încadrate în tisă din ostroavele
Chitimului. 7Pânzele tale erau din in subțire cu lucru brodat din Egipt și‐ți erau ca steag: cortul tău era albastru și purpuriu din ostroavele Elișei. 8Locuitorii Sidonului și ai Arvadului erau vâslașii tăi, înțelepții tăi erau în tine, Tirule, ei erau cârmacii tăi. 9Bătrânii
Ghebalului și înțelepții lui erau cei ce‐ți dregeau spărturile; toate corăbiile mării și marinarii lor erau în tine spre a face negoț cu tine. 10Persia și Lud și Put
erau în oastea ta, bărbații tăi de război; ei spânzurau în tine pavăza și coiful; îți dădeau strălucire! 11Bărbații Arvadului cu oastea ta erau pe zidurile tale de jur împrejur și gamadimii pe turnurile tale; își spânzurau pavezele pe zidurile tale de jur împrejur; îți desăvârșeau frumusețea.
12Tarsisul
făcea negoț cu tine cu tot felul de avuții: veneau la târgul tău cu argint, fier, cositor și plumb. 13Iavanul
, Tubalul și Meșecul erau negustorii tăi: făceau negoț cu tine cu oameni și vase de aramă
. 14Cei din casa Togarmei
aduceau la târgul tău cai și călăreți și catâri. 15Bărbații Dedanului
erau negustorii tăi; multe ostroave erau târgul mâinii tale, aduceau la tine coarne de fildeș și abanos în schimb. 16Siria făcea negoț cu tine cu mulțimea lucrurilor făcute de tine: cu smarald, purpură și broderie și in subțire și mărgean și rubine veneau la târgul tău. 17Iuda și țara lui Israel erau negustorii tăi, veneau la târgul tău cu grâu
de Minit
și turte dulci și miere și untdelemn și leac alinător
. 18Damascul făcea negoț cu tine cu mulțimea lucrurilor făcute de tine, cu tot felul de avuții, cu vinul de Helbon și lână albă. 19Vedanul și Iavanul din Uzal veneau la târgurile tale cu fier lucrat, casie și trestie mirositoare: făceau negoț cu tine. 20Dedanul
făcea negoț cu tine cu învelitorile de preț pentru care. 21Arabia și toți mai marii Chedarului
erau negustorii mâinii tale, care făceau negoț cu tine cu miei și berbeci și țapi. 22Negustorii din Seba
și din Raema făceau negoț cu tine, veneau la târgul tău cu mirodenie de căpetenie și cu tot felul de pietre scumpe și aur. 23Haranul
și Canehul și Edenul, negustorii Sebei
, ai lui Asur și Chilmadului făceau negoț cu tine. 24Făceau negoț cu tine cu haine scumpe, cu veșminte în material albastru și brodate și cu lăzi de stofe bogate legate cu funii și făcute din cedru, printre marfa ta. 25Corăbiile
23.14
Tarsisului erau caravanele tale pentru negoțul tău; și erai umplut și erai încărcat cu mare cinste în inima
mărilor. 26Vâslașii tăi te‐au adus în ape mari; vântul
de răsărit te‐a sfărâmat în inima mărilor. 27Avuțiile tale
și târgurile tale, negoțul tău și marinarii tăi și cârmacii tăi, cei ce‐ți dregeau spărturile și cei ce făceau negoț cu tine și toți bărbații tăi de război care sunt în tine și toată mulțimea din tine vor cădea în inima mării în ziua căderii tale. 28Locurile deschise se vor zgudui
la vuietul strigătului cârmacilor tăi. 29Și toți vâslașii
, marinarii și toți cârmacii mării se vor coborî din corăbiile lor; vor sta pe pământ 30și vor face să se audă glasul lor asupra ta și vor striga cu amar și își vor presăra pulbere
pe capete, se vor tăvăli
în cenușă. 31Și se vor face
47.5Mica 1.16
pleșuvi de tot pentru tine și se vor încinge cu sac și te vor plânge cu amărăciune de suflet, cu plângere amară. 32Și în vaietul lor vor
ridica plângere pentru tine și te vor plânge, zicând: Cine este
ca Tirul, care a amuțit în mijlocul mării? 33Când
mărfurile tale treceau mările, săturai popoare multe; cu mulțimea averilor tale și a negoțului tău ai îmbogățit pe împărații pământului. 34În vremea când ai fost sfărâmat
de mări, în adâncurile apelor, negoțul
tău și toată mulțimea ta a căzut în mijlocul tău. 35Toți locuitorii
ostroavelor se îngrozesc de tine și împărații lor se înfioară, li se turbură fața. 36Negustorii dintre popoare fluieră
la tine; ai ajuns o groază și în veac nu vei mai fi.
Împotriva împăratului Tirului
281Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, vorbește către domnul Tirului: Așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ți s‐a înălțat inima și ai zis: Eu sunt Dumnezeu și șed
pe scaunul lui Dumnezeu, în inima
mărilor; și ești om
și nu Dumnezeu, și‐ți pui inima ca inima lui Dumnezeu, 3iată, ești mai înțelept
decât Daniel! Nicio taină nu este întunecată pentru tine; 4cu înțelepciunea ta și cu mintea ta ți‐ai făcut avere și ți‐ai adunat aur și argint în vistieriile tale; 5cu înțelepciunea
ta cea mare ți‐ai înmulțit bogățiile cu negoțul tău și ți‐ai înălțat inima de bogățiile tale; 6de aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ți‐ai pus inima ca inima lui Dumnezeu, 7de aceea iată, voi aduce asupra ta pe străini, pe cele
grozave dintre neamuri, și își vor scoate săbiile împotriva frumuseții înțelepciunii tale și‐ți vor pângări strălucirea. 8Te vor coborî în groapă și vei muri de moartea celor uciși în inima mărilor. 9Oare vei mai
zice tu înaintea celui ce te va ucide: Sunt Dumnezeu? Dar ești om și nu Dumnezeu în mâna celui ce te străpunge. 10Vei muri de moartea celor netăiați împrejur
, de mâna străinilor. Căci eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu. 11Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 12Fiu al omului, înalță o plângere
asupra împăratului Tirului și spune‐i: Așa zice Domnul Dumnezeu: Tu pecetluiai măsura desăvârșirii, erai plin de înțelepciune
și desăvârșit în frumusețe. 13Ai fost în Eden
, grădina lui Dumnezeu; te acoperea orice piatră scumpă: sardonixul, topazul și diamantul, hrisolitul, onixul și iaspisul, safirul, smaraldul, rubinul roșu aprins și aurul. Măiestria tobelor
tale și a flautelor erau în tine; în ziua când ai fost făcut erau pregătite. 14Erai un heruvim
uns care acoperă și te‐am pus așa: erai pe muntele
cel sfânt al lui Dumnezeu; umblai prin mijlocul pietrelor de foc. 15Erai desăvârșit în căile tale, din ziua când ai fost făcut până când s‐a aflat nedreptate în tine. 16De belșugul negoțului tău ți‐ai umplut mijlocul cu asuprire și ai păcătuit; de aceea te‐am aruncat ca spurcat de pe muntele lui Dumnezeu; și te‐am pierdut din mijlocul pietrelor de foc, heruvim care acoperi
. 17Ți s‐a înălțat
inima de frumusețea ta; ți‐ai stricat înțelepciunea prin strălucirea ta; te‐am aruncat la pământ, te‐am dat înaintea împăraților ca să te privească. 18Prin mulțimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți‐ai pângărit locașurile tale sfințite; de aceea am scos un foc din mijlocul tău, te‐a mistuit și te‐am prefăcut în cenușă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc. 19Toți câți te cunosc între popoare se îngrozesc de tine; ai ajuns o groază
și în veac nu vei mai fi.
Căderea Sidonului
20Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 21Fiu al omului, pune‐ți
fața către Sidon
27.3
și prorocește împotriva lui 22și spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată
, sunt împotriva ta, Sidonule, și voi fi slăvit în mijlocul tău. Și vor cunoaște
că eu sunt Domnul când voi face judecăți în el și mă voi sfinți
în el. 23Și voi trimite în el ciumă
și sânge pe ulițele lui și cei răniți de moarte vor cădea în mijlocul său de sabia ce va fi asupra lui din toate părțile. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul. 24Și nu va mai fi pentru casa lui Israel niciun spin
înțepător și niciun scai aducător de dureri printre cei ce erau în jurul lor și‐i disprețuiau. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeu. 25Așa zice Domnul Dumnezeu: Când voi aduna
37.21
casa lui Israel dintre popoarele între care sunt împrăștiați și voi fi sfințit
în ei înaintea neamurilor, atunci vor locui în țara lor pe care am dat‐o robului meu Iacov. 26Vor locui
în ea la adăpost și vor zidi case
și vor sădi
vii; și vor locui la adăpost când îmi voi săvârși judecățile asupra tuturor celor de primprejur care‐i disprețuiau. Și vor cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeul lor.