Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
31

Împăratul Egiptului și al Asiriei vor fi răsturnați

311Și a fost așa: în anul al unsprezecelea, în luna a treia, la întâi ale lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, spune lui Faraon, împăratul Egiptului, și mulțimii sale: Cu cine

31.2
Vers. 18.
te asemeni în mărimea ta? 3Iată,
31.3
Dan. 4.10
asirianul era un cedru din Liban cu crengi frumoase și pâlcuri umbritoare și de statură înaltă; și vârful său era în mijlocul ramurilor stufoase. 4Apele
31.4
Ier. 51.36
îl hrăneau, adâncul îl făcea să crească, râurile sale curgeau în jurul sădirii lui și își trimitea pâraiele la toți copacii câmpului; 5de aceea înălțimea
31.5
Dan. 4.11
lui s‐a ridicat mai presus de toți copacii câmpului și crengile i s‐au înmulțit și ramurile i s‐au lungit întinzându‐se de mulțimea apelor. 6Toate păsările
31.6
Cap. 17.23.
cerurilor își făceau cuibul în ramurile lui; și toate fiarele câmpului fătau sub crăcile lui și sub umbra lui ședeau toate neamurile cele mari. 7Și era frumos în mărimea lui și în lungimea crăcilor lui; căci rădăcina lui era lângă ape mari. 8Cedrii din grădina
31.8
Gen. 2.8
13.10
lui Dumnezeu nu‐l puteau ascunde; chiparoșii nu se asemănau cu crăcile lui și platanii nu erau ca ramurile lui; niciun copac din grădina lui Dumnezeu nu‐i semăna în frumusețe. 9L‐am făcut frumos prin mulțimea ramurilor lui și toți copacii Edenului care erau în grădina lui Dumnezeu îl pizmuiau. 10De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că te‐ai înălțat
31.10
Dan. 5.20
în statură… și el și‐a pus vârful în mijlocul crengilor stufoase și și‐a înălțat inima în înălțarea sa: 11îl voi da în mâna celui tare dintre neamuri care se va purta cu el după plac: l‐am alungat pentru răutatea lui. 12Și străinii, cele grozave
31.12
Cap. 28.7.
dintre neamuri, l‐au tăiat și l‐au părăsit; crăcile
31.12
Cap. 32.5;
lui au căzut pe munți și în toate văile și ramurile lui s‐au rupt de toate pâraiele pământului. Și toate popoarele pământului s‐au coborât de la umbra lui și l‐au părăsit. 13Toate păsările cerurilor șed pe el, cel căzut
31.13
Is. 18.6
, și toate fiarele câmpului sunt pe ramurile lui, 14ca niciunul din copacii de lângă ape să nu se înalțe în statura sa și să nu‐și pună vârful în mijlocul ramurilor stufoase și ca niciunul din cei ce erau adăpați de ape să nu se ridice în înălțimea sa. Căci toți
31.14
Ps. 82.7
sunt dați morții, în
31.14
Cap. 32.18.
cele mai de jos ale pământului, în mijlocul copiilor oamenilor, cu cei ce se coboară în groapă. 15Așa zice Domnul Dumnezeu: În ziua când s‐a coborât în Șeol, am făcut să‐l jelească. Am acoperit adâncul pentru el și am oprit râurile lui și apele cele mari s‐au oprit. Și am făcut ca Libanul să fie în jale pentru el și toți copacii câmpului s‐au lâncezit pentru el. 16Am făcut să se zguduie
31.16
Cap. 26.15.
neamurile de vuietul căderii sale, când l‐am coborât
31.16
Is. 14.15
în Șeol cu cei ce se coboară în groapă. Și toți
31.16
Cap. 32.31.
copacii Edenului, cei aleși și cei buni ai Libanului, toți câți sunt adăpați de ape, s‐au mângâiat
31.16
Is. 14.8
în părțile cele mai de jos ale pământului! 17Și s‐au coborât și ei cu el în Șeol la cei uciși de sabie și care erau brațul lui, care locuiau
31.17
Plâng. 4.20
sub umbra lui, în mijlocul neamurilor. 18Cu
31.18
Vers. 2. Cap. 32.19.
cine te asemeni deci tu în slavă și în mărime între copacii Edenului? Totuși, te vei coborî cu copacii Edenului în părțile mai de jos ale pământului; te vei
31.18
Cap. 28.10;
culca în mijlocul celor netăiați împrejur, cu cei uciși de sabie. Acesta este Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu.

32

Egiptenii trebuie să intre și ei în mormânt

321Și a fost așa: în anul al doisprezecelea, în luna a douăsprezecea, la întâi ale lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, ridică plângere

32.2
Cap. 27.2. Vers. 16.
pentru Faraon, împăratul Egiptului, și zi‐i: Te asemănai
32.2
Cap. 19.3, 6;
între neamuri cu leul tânăr și erai
32.2
Cap. 29.3.
ca balaurul în mări; și porneai în râurile tale și tulburai
32.2
Cap. 34.18.
apele cu picioarele tale și le noroiai râurile. 3Așa zice Domnul Dumnezeu: De aceea îmi voi întinde mrejele
32.3
Cap. 12.13;
peste tine cu o gloată de multe popoare și te vor trage în lațul meu. 4Și
32.4
Cap. 29.5.
te voi arunca pe pământ, te voi azvârli pe fața câmpului și voi face să stea
32.4
Cap. 31.13.
pe tine toate păsările cerurilor și voi sătura cu tine fiarele întregului pământ. 5Și‐ți voi pune carnea pe munți
32.5
Cap. 31.12.
și voi umple văile cu grămada ta. 6Și voi adăpa cu sângele tău țara în care înoți până la munți și pâraiele se vor umple de tine. 7Și când te voi stinge, voi
32.7
Is. 13.10Ioel 2.31
3.15Amos 8.9Mat. 24.29Ap. 6.12,13
acoperi cerurile și‐i voi întuneca stelele. Voi acoperi soarele cu un nor și luna nu va luci cu lumina sa. 8Voi face să se întunece peste tine toți luminătorii de lumină ai cerurilor și voi pune întuneric peste țara ta, zice Domnul Dumnezeu. 9Și voi tulbura inima multor popoare când voi aduce sfărâmarea ta între neamuri în țările pe care nu le‐ai cunoscut. 10Și voi face ca multe popoare să se
32.10
Cap. 27.35.
îngrozească de tine și împăraților lor li se va zbârli părul de tine când îmi voi învârti sabia înaintea lor. Și vor tremura
32.10
Cap. 26.16.
în orice clipă, fiecare pentru viața lui, în ziua căderii tale. 11Căci așa
32.11
Ier. 46.26
zice Domnul Dumnezeu: Sabia împăratului Babilonului va veni asupra ta. 12Voi face să cadă mulțimea ta prin săbiile celor viteji, toți sunt cei cumpliți
32.12
Cap. 28.7.
ai neamurilor. Și vor răsturna
32.12
Cap. 29.19.
mândria Egiptului și toată mulțimea lui va fi nimicită. 13Și voi pierde toate vitele lui de lângă apele cele mari și nici picior
32.13
Cap. 29.11.
de om nu le va mai tulbura și nici copite de vite nu le vor mai tulbura. 14Atunci voi face să se liniștească apele lor și voi face râurile lor să curgă ca untdelemnul, zice Domnul Dumnezeu. 15Când voi face țara Egiptului pustie și ținutul va fi lăsat pustiu de plinătatea sa, când voi lovi pe toți cei ce locuiesc în el, atunci vor cunoaște
32.15
Ex. 7.5
14.4,18Ps. 9.16
că eu sunt Domnul. 16Aceasta este plângerea
32.16
2 Sam. 1.172 Cron. 35.25
cu care vor plânge; fiicele neamurilor se vor boci cu ea: se vor boci cu ea pentru Egipt și pentru toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu. 17Și a fost așa: în anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 18Fiu al omului, suspină pentru mulțimea Egiptului și aruncă‐i
32.18
Cap. 26.20;
jos, pe el și pe fetele neamurilor mărețe, în părțile cele mai de jos ale pământului cu cei ce se coboară în groapă. 19Pe cine
32.19
Cap. 31.2;
întreci tu în frumusețe? Pogoară‐te
32.19
Vers. 21, 24, etc. Cap. 28.10.
și culcă‐te între cei netăiați împrejur! 20Vor cădea în mijlocul celor uciși de sabie: este dat sabiei! Trageți‐l la o parte pe el și toată mulțimea lui. 21Cei puternici
32.21
Is. 1.31
14.9,10
dintre viteji îi vor vorbi din mijlocul Șeolului cu cei ce l‐au ajutat. S‐au coborât
32.21
Vers. 19.25, etc.
și s‐au culcat, netăiați împrejur, uciși de sabie. 22Acolo este asirianul
32.22
Vers. 24, 26, 29, 30.
și toată ceata lui; mormintele lui sunt în juru‐i; toți uciși, căzuți de sabie. 23Mormintele
32.23
Is. 14.15
lor sunt puse în laturile gropii și ceata lui este împrejurul mormântului său; toți sunt uciși, căzuți de sabie, ei, care răspândeau
32.23
Cap. 26.17. Vers. 24, 25, 26, 27, 32.
groaza în pământul celor vii. 24Acolo este Elamul
32.24
Ier. 49.34
și toată mulțimea lui în jurul mormântului său, toți uciși, căzuți de sabie, coborâți
32.24
Vers. 21.
netăiați împrejur în cele de jos ale pământului, ei, care răspândeau
32.24
Vers. 23.
groaza de ei în pământul celor vii. Și totuși și‐au purtat rușinea cu cei coborâți în groapă. 25I s‐a pus un pat în mijlocul celor uciși cu toată mulțimea sa. Mormintele lor sunt în juru‐i, toți netăiați împrejur, uciși de sabie; deși groaza de ei era răspândită în pământul celor vii; și și‐au purtat rușinea cu cei coborâți în groapă; el este pus în mijlocul celor uciși. 26Acolo este Meșec
32.26
Gen. 10.238.2
, Tubal și toată mulțimea lor, mormintele lor sunt în jurul lor, toți netăiați împrejur
32.26
Vers. 19, 20, etc.
, uciși de sabie, deși groaza de ei era răspândită în pământul celor vii. 27Și ei nu s‐au culcat
32.27
Vers. 21.
cu cei viteji, căzuți dintre cei netăiați împrejur, care s‐au coborât în Șeol cu armele lor de război și ale căror săbii sunt puse sub capetele lor și ale căror nelegiuiri sunt pe oasele lor, deși ei erau groaza celor puternici în pământul celor vii. 28Și tu vei fi sfărâmat în mijlocul celor netăiați împrejur și te vei culca cu cei uciși de sabie. 29Acolo este Edomul
32.29
Cap. 25.12, etc.
, împărații săi și toți mai marii săi, care în puterea lor sunt puși cu cei uciși de sabie; s‐au culcat cu cei netăiați împrejur și cu cei ce se coboară în groapă. 30Acolo
32.30
Cap. 38.6,15;
sunt unșii de la miazănoapte, ei toți și toți sidonienii
32.30
Cap. 28.21.
care s‐au coborât cu cei uciși, rușinați de groaza ce răspândeau prin puterea lor, și s‐au culcat netăiați împrejur cu cei uciși de sabie și își poartă rușinea cu cei ce se coboară în groapă. 31Faraon îi va vedea și se va mângâia
32.31
Cap. 31.16.
pentru toată mulțimea lui: da, Faraon și toată oastea lui, cei uciși de sabie, zice Domnul Dumnezeu. 32Căci am răspândit groaza de el în pământul celor vii; și el se va culca în mijlocul celor netăiați împrejur cu cei uciși de săbie, da, Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu.

33

Datoria păzitorilor duhovnicești

331Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, vorbește copiilor

33.2
Cap. 3.11.
poporului tău și zi‐le: Când
33.2
Cap. 14.17.
voi aduce sabia asupra vreunei țări și poporul țării va lua un om oarecare din mijlocul său și‐l va pune păzitor
33.2
2 Sam. 18.24‐252 Reg. 9.17Osea 9.8
3și el va vedea sabia venind asupra țării și va sufla din trâmbiță și va înștiința pe popor; 4și cineva aude glasul trâmbiței și nu se lasă înștiințat și vine sabia și‐l va răpi, sângele
33.4
Cap. 18.13.
lui va fi pe capul lui: 5a auzit glasul trâmbiței și nu s‐a ferit: sângele lui va fi asupra lui. Dacă s‐ar fi lăsat înștiințat, și‐ar fi scăpat sufletul. 6Dar dacă păzitorul vede că vine sabia și nu suflă din trâmbiță și poporul nu va fi înștiințat și va veni sabia și va răpi pe vreunul din ei, este răpit pentru nelegiuirea
33.6
Vers. 8.
sa; dar sângele său îl voi cere din mâna păzitorului. 7Și tu, fiu al omului
33.7
Cap. 3.17, etc.
, te‐am pus păzitor peste casa lui Israel. Ascultă deci cuvântul din gura mea și înștiințează‐i din partea mea. 8Când zic celui rău: Răule, vei muri negreșit! Și nu vei vorbi ca să înștiințezi pe cel rău de la calea sa, acest rău va muri pentru nelegiuirea sa, dar sângele său îl voi cere din mâna ta. 9Dar dacă vei înștiința pe cel rău de calea sa ca să se întoarcă de la ea și nu se va întoarce de la calea sa, va muri în nelegiuirea sa, dar tu îți vei scăpa sufletul. 10Și tu, fiu al omului, spune casei lui Israel: Voi așa vorbiți și ziceți: Fărădelegile noastre și păcatele noastre sunt asupra noastră și pierim
33.10
Cap. 24.23.
pentru ele, cum
33.10
Is. 49.14
să trăim deci? 11Zi‐le: Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, n‐am nicio plăcere
33.11
2 Sam. 14.142 Pet. 3.9
în moartea celui rău, ci cel rău să se întoarcă de la calea sa și să trăiască. Întoarceți‐vă, întoarceți‐vă de la căile voastre rele! Căci de ce
33.11
Cap. 18.31.
vreți să muriți, casă a lui Israel? 12Și tu, fiu al omului, spune copiilor poporului tău: Dreptatea
33.12
Cap. 3.20;
celui drept nu‐l va scăpa în ziua fărădelegii lui; și cât pentru răutatea celui rău, el nu se va poticni
33.12
2 Cron. 7.14
din pricina ei în ziua în care se va întoarce de la răutatea sa; nici cel drept nu va trăi prin ea în ziua în care va păcătui. 13Când zic celui drept că va trăi și el se încrede
33.13
Cap. 3.20;
în dreptatea sa și face nedreptate, niciuna din faptele lui drepte nu se va aminti, ci va muri în nedreptatea lui pe care a făcut‐o. 14Și când
33.14
Cap. 3.18, 19;
zic celui rău: Vei muri! și se întoarce de la păcatul său și face judecată și dreptate: 15dacă cel rău va înapoia
33.15
Cap. 18.7.
zălogul, va întoarce
33.15
Ex. 22.2,4Lev. 6.2,4,5Num. 5.6‐7Lc. 19.8
lucrul răpit, va umbla în așezămintele
33.15
Lev. 18.5
vieții, nefăcând ce este nedrept: va trăi negreșit, nu va muri. 16Niciunul
33.16
Cap. 18.22.
din păcatele pe care le‐a făcut nu se va aminti împotriva lui; a făcut judecată și dreptate: va trăi negreșit. 17Totuși, copiii
33.17
Vers. 20. Cap. 18.25, 29.
poporului tău zic: Calea Domnului nu este dreaptă! Dar calea lor nu este dreaptă. 18Când
33.18
Cap. 18.26, 27.
cel drept se întoarce de la dreptatea lui și face nedreptate, va muri în ea. 19Și când cel rău se întoarce de la răutatea sa și face judecată și dreptate, va trăi în ele. 20Totuși voi ziceți: Calea
33.20
Vers. 17. Cap. 18.25, 29.
Domnului nu este dreaptă. Casă a lui Israel, vă voi judeca pe fiecare după căile sale. 21Și a fost așa: în anul
33.21
Cap. 1.2.
al doisprezecelea al strămutării noastre, în luna a zecea, la cinci ale lunii, a venit la mine unul
33.21
Cap. 24.26.
care scăpase din Ierusalim, zicând: Cetatea
33.21
2 Reg. 25.4
este bătută. 22Și mâna
33.22
Cap. 1.3.
Domnului a fost asupra mea seara, mai înainte de a veni cel ce scăpase, și mi‐a deschis
33.22
Cap. 24.27.
gura înainte de a veni el la mine dimineața; și mi s‐a deschis gura și n‐am mai fost mut. 23Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 24Fiu al omului, cei ce
33.24
Cap. 34.2.
locuiesc în acele locuri pustii
33.24
Vers. 27. Cap. 36.4.
, în țara lui Israel, vorbesc zicând: Avraam
33.24
Is. 51.2Fapte. 7.5
a fost unul singur și a moștenit țara aceasta și noi
33.24
Mica 3.11Mat. 3.9In. 8.39
suntem mulți; țara ni s‐a dat spre stăpânire. 25De aceea, spune‐le: Așa zice Domnul Dumnezeu: Voi mâncați
33.25
Gen. 9.4Lev. 3.17
7.26
17.10
19.26Deut. 12.16
cu sânge și vă ridicați
33.25
Cap. 18.6.
ochii spre idolii voștri și vărsați
33.25
Cap. 22.6, 9.
sânge: și să stăpâniți țara? 26Vă bizuiți pe sabia voastră, faceți urâciune și pângăriți
33.26
Cap. 18.6;
fiecare pe nevasta aproapelui său și să stăpâniți țara? 27Așa să le spui: Așa zice Domnul Dumnezeu: Viu sunt eu, dacă nu vor cădea de sabie cei ce
33.27
Vers. 24.
sunt în locuri pustii și dacă nu voi da spre mâncare
33.27
Cap. 39.4.
fiarelor pe cel ce este în câmp deschis și dacă nu vor muri de ciumă cei ce sunt în întărituri și în peșteri
33.27
Jud. 6.21 Sam. 13.6
. 28Și voi face
33.28
Ier. 44.2,6,22
țara o pustie și o groază și mândria
33.28
Cap. 7.24;
puterii ei va înceta și munții
33.28
Cap. 6.2, 3, 6.
lui Israel vor fi pustiiți, așa că nimeni nu va trece prin ei. 29Atunci vor cunoaște că eu sunt Domnul, când voi face țara o pustie și o groază pentru toate urâciunile pe care le‐au făcut. 30Și tu, fiu al omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe la ziduri și din pragurile caselor și vorbesc unul către altul, fiecare către fratele său, zicând
33.30
Is. 29.13
: Veniți, vă rog, și auziți cuvântul care a ieșit de la Domnul. 31Și vin
33.31
Cap. 14.1;
către tine cum vine poporul și înaintea ta stau
33.31
Cap. 8.1.
ca poporul meu și ascultă cuvintele tale, dar nu le fac; căci cu gura
33.31
Ps. 78.36,37Is. 29.13
lor arată multă iubire, dar inima
33.31
Mat. 13.22
lor umblă după câștig nedrept. 32Și iată, tu ești pentru ei ca o cântare foarte plăcută a unuia cu glas plăcut, care cântă bine din instrument; și ei ascultă cuvintele tale, dar nu le fac. 33Și când
33.33
1 Sam. 3.20
se va întâmpla aceasta (iată, vine), atunci vor cunoaște
33.33
Cap. 2.5.
că a fost un proroc în mijlocul lor.