Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
33

Datoria păzitorilor duhovnicești

331Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, vorbește copiilor

33.2
Cap. 3.11.
poporului tău și zi‐le: Când
33.2
Cap. 14.17.
voi aduce sabia asupra vreunei țări și poporul țării va lua un om oarecare din mijlocul său și‐l va pune păzitor
33.2
2 Sam. 18.24‐252 Reg. 9.17Osea 9.8
3și el va vedea sabia venind asupra țării și va sufla din trâmbiță și va înștiința pe popor; 4și cineva aude glasul trâmbiței și nu se lasă înștiințat și vine sabia și‐l va răpi, sângele
33.4
Cap. 18.13.
lui va fi pe capul lui: 5a auzit glasul trâmbiței și nu s‐a ferit: sângele lui va fi asupra lui. Dacă s‐ar fi lăsat înștiințat, și‐ar fi scăpat sufletul. 6Dar dacă păzitorul vede că vine sabia și nu suflă din trâmbiță și poporul nu va fi înștiințat și va veni sabia și va răpi pe vreunul din ei, este răpit pentru nelegiuirea
33.6
Vers. 8.
sa; dar sângele său îl voi cere din mâna păzitorului. 7Și tu, fiu al omului
33.7
Cap. 3.17, etc.
, te‐am pus păzitor peste casa lui Israel. Ascultă deci cuvântul din gura mea și înștiințează‐i din partea mea. 8Când zic celui rău: Răule, vei muri negreșit! Și nu vei vorbi ca să înștiințezi pe cel rău de la calea sa, acest rău va muri pentru nelegiuirea sa, dar sângele său îl voi cere din mâna ta. 9Dar dacă vei înștiința pe cel rău de calea sa ca să se întoarcă de la ea și nu se va întoarce de la calea sa, va muri în nelegiuirea sa, dar tu îți vei scăpa sufletul. 10Și tu, fiu al omului, spune casei lui Israel: Voi așa vorbiți și ziceți: Fărădelegile noastre și păcatele noastre sunt asupra noastră și pierim
33.10
Cap. 24.23.
pentru ele, cum
33.10
Is. 49.14
să trăim deci? 11Zi‐le: Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, n‐am nicio plăcere
33.11
2 Sam. 14.142 Pet. 3.9
în moartea celui rău, ci cel rău să se întoarcă de la calea sa și să trăiască. Întoarceți‐vă, întoarceți‐vă de la căile voastre rele! Căci de ce
33.11
Cap. 18.31.
vreți să muriți, casă a lui Israel? 12Și tu, fiu al omului, spune copiilor poporului tău: Dreptatea
33.12
Cap. 3.20;
celui drept nu‐l va scăpa în ziua fărădelegii lui; și cât pentru răutatea celui rău, el nu se va poticni
33.12
2 Cron. 7.14
din pricina ei în ziua în care se va întoarce de la răutatea sa; nici cel drept nu va trăi prin ea în ziua în care va păcătui. 13Când zic celui drept că va trăi și el se încrede
33.13
Cap. 3.20;
în dreptatea sa și face nedreptate, niciuna din faptele lui drepte nu se va aminti, ci va muri în nedreptatea lui pe care a făcut‐o. 14Și când
33.14
Cap. 3.18, 19;
zic celui rău: Vei muri! și se întoarce de la păcatul său și face judecată și dreptate: 15dacă cel rău va înapoia
33.15
Cap. 18.7.
zălogul, va întoarce
33.15
Ex. 22.2,4Lev. 6.2,4,5Num. 5.6‐7Lc. 19.8
lucrul răpit, va umbla în așezămintele
33.15
Lev. 18.5
vieții, nefăcând ce este nedrept: va trăi negreșit, nu va muri. 16Niciunul
33.16
Cap. 18.22.
din păcatele pe care le‐a făcut nu se va aminti împotriva lui; a făcut judecată și dreptate: va trăi negreșit. 17Totuși, copiii
33.17
Vers. 20. Cap. 18.25, 29.
poporului tău zic: Calea Domnului nu este dreaptă! Dar calea lor nu este dreaptă. 18Când
33.18
Cap. 18.26, 27.
cel drept se întoarce de la dreptatea lui și face nedreptate, va muri în ea. 19Și când cel rău se întoarce de la răutatea sa și face judecată și dreptate, va trăi în ele. 20Totuși voi ziceți: Calea
33.20
Vers. 17. Cap. 18.25, 29.
Domnului nu este dreaptă. Casă a lui Israel, vă voi judeca pe fiecare după căile sale. 21Și a fost așa: în anul
33.21
Cap. 1.2.
al doisprezecelea al strămutării noastre, în luna a zecea, la cinci ale lunii, a venit la mine unul
33.21
Cap. 24.26.
care scăpase din Ierusalim, zicând: Cetatea
33.21
2 Reg. 25.4
este bătută. 22Și mâna
33.22
Cap. 1.3.
Domnului a fost asupra mea seara, mai înainte de a veni cel ce scăpase, și mi‐a deschis
33.22
Cap. 24.27.
gura înainte de a veni el la mine dimineața; și mi s‐a deschis gura și n‐am mai fost mut. 23Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 24Fiu al omului, cei ce
33.24
Cap. 34.2.
locuiesc în acele locuri pustii
33.24
Vers. 27. Cap. 36.4.
, în țara lui Israel, vorbesc zicând: Avraam
33.24
Is. 51.2Fapte. 7.5
a fost unul singur și a moștenit țara aceasta și noi
33.24
Mica 3.11Mat. 3.9In. 8.39
suntem mulți; țara ni s‐a dat spre stăpânire. 25De aceea, spune‐le: Așa zice Domnul Dumnezeu: Voi mâncați
33.25
Gen. 9.4Lev. 3.17
7.26
17.10
19.26Deut. 12.16
cu sânge și vă ridicați
33.25
Cap. 18.6.
ochii spre idolii voștri și vărsați
33.25
Cap. 22.6, 9.
sânge: și să stăpâniți țara? 26Vă bizuiți pe sabia voastră, faceți urâciune și pângăriți
33.26
Cap. 18.6;
fiecare pe nevasta aproapelui său și să stăpâniți țara? 27Așa să le spui: Așa zice Domnul Dumnezeu: Viu sunt eu, dacă nu vor cădea de sabie cei ce
33.27
Vers. 24.
sunt în locuri pustii și dacă nu voi da spre mâncare
33.27
Cap. 39.4.
fiarelor pe cel ce este în câmp deschis și dacă nu vor muri de ciumă cei ce sunt în întărituri și în peșteri
33.27
Jud. 6.21 Sam. 13.6
. 28Și voi face
33.28
Ier. 44.2,6,22
țara o pustie și o groază și mândria
33.28
Cap. 7.24;
puterii ei va înceta și munții
33.28
Cap. 6.2, 3, 6.
lui Israel vor fi pustiiți, așa că nimeni nu va trece prin ei. 29Atunci vor cunoaște că eu sunt Domnul, când voi face țara o pustie și o groază pentru toate urâciunile pe care le‐au făcut. 30Și tu, fiu al omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe la ziduri și din pragurile caselor și vorbesc unul către altul, fiecare către fratele său, zicând
33.30
Is. 29.13
: Veniți, vă rog, și auziți cuvântul care a ieșit de la Domnul. 31Și vin
33.31
Cap. 14.1;
către tine cum vine poporul și înaintea ta stau
33.31
Cap. 8.1.
ca poporul meu și ascultă cuvintele tale, dar nu le fac; căci cu gura
33.31
Ps. 78.36,37Is. 29.13
lor arată multă iubire, dar inima
33.31
Mat. 13.22
lor umblă după câștig nedrept. 32Și iată, tu ești pentru ei ca o cântare foarte plăcută a unuia cu glas plăcut, care cântă bine din instrument; și ei ascultă cuvintele tale, dar nu le fac. 33Și când
33.33
1 Sam. 3.20
se va întâmpla aceasta (iată, vine), atunci vor cunoaște
33.33
Cap. 2.5.
că a fost un proroc în mijlocul lor.

34

Prorocire împotriva păstorilor necredincioși

341Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, prorocește împotriva păstorilor

34.2
Cap. 33.24.
lui Israel, prorocește și spune‐le lor, păstorilor: Așa zice Domnul Dumnezeu: Vai
34.2
Ier. 23.1Zah. 11.17
de păstorii lui Israel care se pasc pe ei înșiși! Oare n‐ar trebui păstorii să pască turma? 3Voi mâncați
34.3
Is. 56.11Zah. 11.16
grăsimea și vă îmbrăcați cu lâna; junghiați
34.3
Cap. 33.25, 26.
pe cele îngrășate, dar turma n‐o pașteți. 4Cele slabe
34.4
Vers. 16.
n‐ați întărit și ce era bolnav n‐ați vindecat și ce era frânt n‐ați legat și ce era fugărit n‐ați adus înapoi și nici n‐ați căutat
34.4
Lc. 15.4
ce era pierdut, ci le‐ați stăpânit
34.4
1 Pet. 5.3
cu silă și asprime. 5Și ele
34.5
Cap. 33.21, 28.
s‐au împrăștiat
34.5
1 Reg. 22.17Mat. 9.36
, căci nu era păstor; și au ajuns
34.5
Is. 56.9Ier. 12.9
de mâncare tuturor fiarelor câmpului și s‐au împrăștiat. 6Oile mele au rătăcit prin toți munții și pe orice deal înalt: da, oile mele s‐au împrăștiat pe toată fața pământului și n‐a fost cine să cerceteze și să le caute. 7De aceea ascultați, păstorilor, cuvântul Domnului: 8Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu: Cu adevărat, fiindcă oile mele au ajuns de pradă și oile mele au ajuns
34.8
Vers. 5, 6.
de mâncare oricărei fiare a câmpului, fiindcă nu era păstor și păstorii mei nu căutau oile mele, ci păstorii se pășteau
34.8
Vers. 2, 10.
pe sine și nu pășteau oile mele; 9de aceea ascultați, păstorilor, cuvântul Domnului; 10Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva păstorilor! Și voi
34.10
Cap. 3.18.
cere oile mele din mânia lor, și‐i voi face să înceteze de a paște
34.10
Vers. 2, 8.
oile și păstorii nu se vor mai paște pe ei înșiși: și voi scăpa din gura lor oile mele și nu le vor mai fi de mâncare. 11Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, eu însumi, chiar eu voi cerceta oile mele și le voi căuta. 12Ca păstorul care își caută turma în ziua când este printre oile sale cele împrăștiate, așa voi căuta eu oile mele și le voi scăpa din toate locurile în care s‐au împrăștiat, în ziua noroasă
34.12
Cap. 30.3.
și întunecoasă. 13Și le voi
34.13
Is. 65.9,10Ier. 23.336.24
scoate dintre popoare și le voi aduna dintre țări și le voi aduce în țara lor și le voi paște pe munții lui Israel, lângă râuri și în toate locurile locuite ale țării. 14Le voi
34.14
Ps. 23.2
paște în pășune bună și stâna lor va fi pe munții înălțimii lui Israel. Acolo
34.14
Ier. 33.12
se vor odihni în staul bun și vor paște în pășuni grase pe munții lui Israel. 15Eu însumi voi paște oile mele și le voi face să se odihnească, zice Domnul Dumnezeu. 16Voi
34.16
Vers. 4.
căuta pe cea pierdută și voi întoarce pe cea fugărită și voi lega pe cea frântă și voi întări pe cea bolnavă; dar voi nimici pe cea grasă
34.16
Is. 10.16Amos 4.1
și pe cea tare; le voi paște
34.16
Ier. 10.24
cu judecată. 17Și voi, turma mea, — așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi
34.17
Cap. 20.37, 38. Vers. 20.22.
judeca între oaie, între berbeci și țapi. 18Oare puțin lucru este pentru voi că ați mâncat pășunea cea bună, iar rămășița pășunii voastre ați călcat‐o în picioare și că ați băut ape de lac, iar pe cealaltă o tulburați cu picioarele? 19Și oile mele mănâncă ce ați călcat voi cu picioarele voastre și beau ce ați tulburat voi cu picioarele voastre! 20De aceea, așa le zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi
34.20
Vers. 17.
judeca între oaia cea grasă și oaia cea slabă. 21Pentru că împungeți din coaste și din umeri și împungeți cu coarnele voastre pe toate cele slabe până le risipiți afară, 22de aceea eu voi mântui oile mele și nu vor mai fi de pradă și voi judeca între oaie
34.22
Vers. 17.
și oaie. 23Și voi ridica un păstor
34.23
Is. 40.11Ier. 23.4,5In. 10.11Evr. 13.201 Pet. 2.25
5.4
peste ele și el le va paște, pe robul
34.23
Ier. 30.9Osea 3.5
meu David. El le va paște și le va fi păstor. 24Eu
34.24
Ex. 29.45
, Domnul, le voi fi Dumnezeu, și robul meu David va fi domn
34.24
Cap. 37.22.
în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit. 25Și voi face legământ
34.25
Cap. 37.26.
de pace cu ele și voi
34.25
Lev. 26.6Is. 11.6‐9
35.9Osea 2.18
face să înceteze din țară fiarele rele și vor locui la adăpost
34.25
Ier. 23.6
în pustie și vor dormi în păduri. 26Și voi face pe acestea și împrejurimile dealului
34.26
Is. 56.7
meu o binecuvântare
34.26
Gen. 12.2Is. 19.24Zah. 8.13
și voi face să cadă
34.26
Lev. 26.4
ploaia la vremea ei; vor fi ploi
34.26
Ps. 68.9Mal. 3.10
de binecuvântare. 27Și copacul
34.27
Ier. 26.4Ps. 85.12Is. 4.2
câmpului își va da rodul și pământul își va da venitul și vor fi la adăpost în țara lor și vor cunoaște că eu sunt Domnul, când voi
34.27
Lev. 26.13Ier. 2.20
sfărâma legăturile jugului lor și‐i voi scăpa din mâinile celor ce
34.27
Ier. 25.14
i‐au ținut în robie. 28Și nu vor
34.28
Vers. 8. Cap. 36.4.
mai fi de pradă neamurilor și fiarele pământului nu‐i vor mânca, ci vor
34.28
Ier. 30.10
46.27
locui la adăpost și nimeni nu‐i va înspăimânta. 29Și le voi ridica o odraslă
34.29
Is. 11.1Ier. 23.5
cu nume și nu vor mai fi mistuiți de foame în țară și nu vor mai purta
34.29
Cap. 36.3, 6, 15.
rușinea neamurilor. 30Și vor cunoaște că eu
34.30
Vers. 24. Cap. 37.27.
, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ei și ei, casa lui Israel, sunt poporul meu, zice Domnul Dumnezeu. 31Și voi, oile
34.31
Ps. 100.3In. 10.11
mele, oile pășunii mele, sunteți oameni și eu sunt Dumnezeul vostru, zice Domnul Dumnezeu.

35

Împotriva Edomului

351Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2Fiu al omului, pune‐ți

35.2
Cap. 6.2.
fața împotriva muntelui
35.2
Deut. 2.5
Seir și prorocește
35.2
Ier. 49.7,8Amos 1.11Obad. 10
împotriva lui 3și spune‐i: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, munte al Seirului, eu sunt împotriva ta și‐mi voi întinde
35.3
Cap. 6.14.
mâna asupra ta și te voi face o pustie și o groază. 4Voi pustii cetățile
35.4
Vers. 9.
tale și vei fi o pustie. Și vei cunoaște că eu sunt Domnul. 5Pentru că din vechime ai purtat ură
35.5
Cap. 25.12.
și ai dat sabiei pe copiii lui Israel în vremea nenorocirii lor, în vremea nelegiuirii
35.5
Ps. 137.7Dan. 9.24Obad. 11
sfârșitului; 6de aceea viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, că te voi pregăti pentru sânge și sângele te va urmări. Fiindcă
35.6
Ps. 109.17
n‐ai urât sângele, de aceea sângele te va goni. 7Și voi face muntele Seir o pustie, o groază, și voi stârpi din el pe cel ce iese
35.7
Jud. 5.6
și pe cel ce se întoarce. 8Și‐i voi umple
35.8
Cap. 31.12;
munții de ucișii lui și cei uciși de sabie vor cădea în dealurile tale și în văile tale și în toate râurile tale. 9Te voi face
35.9
Ier. 49.17,18Mal. 1.3,4
pustietăți veșnice și cetățile tale nu vor fi locuite: și veți cunoaște
35.9
Cap. 6.7;
că eu sunt Domnul. 10Pentru că ai zis: Aceste două neamuri și aceste două țări vor fi ale mele și noi le vom stăpâni
35.10
Ps. 83.4,12Obad. 13
, deși Domnul
35.10
Ps. 48.1,3
132.13,14
era acolo: 11de aceea viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, voi face după mânia
35.11
Mat. 7.2Iac. 2.13
ta și după pizma ta, cum ai făcut tu din ură împotriva lor; și mă voi face cunoscut între ei când te voi judeca. 12Și vei cunoaște
35.12
Ps. 9.16
că eu, Domnul, am auzit toate ocările pe care le‐ai rostit împotriva munților lui Israel, zicând: Au ajuns pustii, ne sunt dați spre mâncare. 13Și v‐ați mărit împotriva mea cu gurile
35.13
1 Sam. 2.3Ap. 13.6
voastre și v‐ați înmulțit cuvintele împotriva mea; și eu am auzit. 14Așa zice Domnul Dumnezeu: Când
35.14
Is. 65.13,14
tot pământul se va bucura, pe tine te voi face o pustie. 15Cum te‐ai bucurat
35.15
Obad. 12,15
de moștenirea casei lui Israel, fiindcă se pustiise, așa‐ți voi face: vei ajunge
35.15
Vers. 3, 4.
o pustie, munte al Seirului și tot Edomul, da, tot, și vor cunoaște că eu sunt Domnul.