Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Facerea

11La

1.1
In. 1.1,2Evr. 1.10
început
1.1
Ps. 8.3
33.6
89.11,12
102.25
136.5
146.6Is. 44.24Ier. 10.12
51.15Zah. 12.1Fapte. 14.15
17.24Col. 1.16,17Evr. 11.3Ap. 4.11
10.6
Dumnezeu a făcut cerurile și pământul.

Lumina

2Și pământul era pustiu și gol și era întuneric peste fața adâncului

1.2
Ps. 33.6Is. 40.13,14
și Duhul lui Dumnezeu se mișca peste fața apelor. 3
1.3
Ps. 33.9
Și Dumnezeu a zis
1.3
2 Cor. 4.6
: Să fie lumină! Și a fost lumină. 4Și Dumnezeu a văzut că lumina era bună și Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric. 5Și Dumnezeu a numit lumina
1.5
Ps. 74.16
104.20
zi, iar întunericul l‐a numit noapte. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua întâi.

Cerul

6Și Dumnezeu a zis

1.6
Iov 37.18Ps. 136.5Ier. 10.12
51.15
: Să fie o întindere între ape și să despartă apele de ape. 7Și Dumnezeu a făcut întinderea
1.7
Prov. 8.28
și a despărțit apele care erau dedesuptul întinderii de apele
1.7
Ps. 148.4
care erau deasupra întinderii. Și așa a fost. 8Și Dumnezeu a numit întinderea ceruri. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a doua.

Pământul

9Și Dumnezeu a zis

1.9
Iov 26.10
38.8Ps. 33.7
95.5
104.9
136.6Prov. 8.29Ier. 5.222 Pet. 3.5
: Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerurilor și să se arate uscatul! Și așa a fost. 10Și Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar strângerea apelor a numit‐o mări. Și Dumnezeu a văzut că era bine. 11Și Dumnezeu a zis
1.11
Evr. 6.7
: Să dea pământul verdeață, ierburi care fac sămânță, pomi
1.11
Lc. 6.44
roditori care fac roade după soiul lor în care este sămânța lor pe pământ. Și așa a fost. 12Și pământul a dat verdeață, ierburi care fac sămânță după soiul lor și pomi care fac roade în care este sămânța lor după soiul lor. Și Dumnezeu a văzut că era bine. 13Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a treia.

Soarele, luna și stelele

14Și Dumnezeu a zis: Să fie

1.14
Deut. 4.19Ps. 74.16
136.7
luminători în întinderea cerurilor ca să despartă ziua de noapte și să fie ca semne și ca
1.14
Ps. 74.17
104
19
vremi și ca zile și ani. 15Și ei să fie ca luminători în întinderea cerului ca să lumineze pe pământ. Și așa a fost. 16Și Dumnezeu a
1.16
Ps. 136.7,8,9
148.3,5
făcut cei doi mari luminători: luminătorul mai mare ca să stăpânească ziua
1.16
Ps. 8.3
și luminătorul mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și
1.16
Iov 38.7
stelele. 17Și Dumnezeu i‐a pus în întinderea cerurilor ca să lumineze pe pământ 18și să
1.18
Ier. 31.35
stăpânească ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Și Dumnezeu a văzut că era bine. 19Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a patra.

Viețuitoarele mării

20Și Dumnezeu a zis: Să mișune apele cu mulțimi de viețuitoare și să zboare păsări deasupra pământului pe fața întinderii cerurilor. 21Și

1.21
Cap. 6.20;
Dumnezeu a făcut peștii cei mari de mare și orice vietate care se mișcă, de care roiesc apele după soiul lor, și orice pasăre înaripată după soiul ei. Și Dumnezeu a văzut că era bine. 22Și Dumnezeu le‐a binecuvântat, zicând
1.22
Cap. 8.17.
: Creșteți și înmulțiți‐vă și umpleți apele în mări și să se înmulțească păsări pe pământ. 23Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a cincea.

Viețuitoarele pământului

24Și Dumnezeu a zis: Să dea pământul vietate după soiul său, dobitoace și târâtoare și viețuitoare a pământului după soiul său. Și așa a fost. 25Și Dumnezeu a făcut viețuitoarea pământului după soiul său și dobitoacele după soiul lor și orice se târăște pe pământ după soiul său. Și Dumnezeu a văzut că era bine. 26Și Dumnezeu a zis

1.26
Cap. 5.1;
: Să facem om după chipul nostru, după asemănarea noastră; și ei
1.26
Cap. 9.2.
să stăpânească peste peștii mării și peste păsările cerurilor și peste dobitoace și peste tot pământul și peste orice târâtoare care se târăște pe pământ. 27Și Dumnezeu a făcut pe om după
1.27
1 Cor. 11.7
chipul Său; l‐a făcut după chipul lui Dumnezeu; i‐a făcut
1.27
Cap. 5.2.
parte bărbătească și parte femeiască. 28Și Dumnezeu i‐a binecuvântat și Dumnezeu le‐a zis
1.28
Cap. 9.3.
: Creșteți și înmulțiți‐vă și umpleți pământul și supuneți‐l și stăpâniți peste peștii mării și peste păsările cerurilor și peste orice vietate care se târăște pe pământ. 29Și Dumnezeu a zis: Iată v‐am dat orice iarbă care face sămânță care este pe fața întregului pământ și orice pom în care este rodul unui pom care face sămânță: să
1.29
Cap. 9.3.
vă fie ca hrană. 30Și oricărei
1.30
Ps. 145.15,16
147.9
viețuitoare a pământului și
1.30
Iov 38.41
oricărei păsări a cerurilor și oricărei târâtoare care se târăște pe pământ în care este un suflet viu am dat ca hrană orice iarbă verde. Și așa a fost. 31Și
1.31
Ps. 104.241 Tim. 4.4
Dumnezeu a văzut tot ce făcuse și iată era foarte bine. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a șasea.

2

Ziua de odihnă

21Și cerurile și pământul și

2.1
Ps. 33.6
toată oștirea lor au fost sfârșite. 2Și în
2.2
Ex. 20.11
31.17Deut. 5.14Evr. 4.4
ziua a șaptea Dumnezeu și‐a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și în ziua a șaptea s‐a odihnit de toată lucrarea sa pe care o făcuse. 3Și Dumnezeu a
2.3
Neem. 9.14Is. 58.13
binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit‐o pentru că în ea s‐a odihnit de toată lucrarea sa pe care o zidise Dumnezeu ca s‐o facă.

Facerea omului

4

2.4
Cap. 1.1.
Acestea sunt obârșiile cerurilor și pământului când au fost zidite în ziua când Domnul Dumnezeu a făcut pământ și ceruri. 5Și
2.5
Cap. 1.12.
niciun copăcel de pe câmp nu era încă în pământ și nicio iarbă de pe câmp nu încolțise încă fiindcă Domnul Dumnezeu nu făcuse încă să
2.5
Iov 38.26,27,28
ploaie pe pământ și nu era niciun om ca
2.5
Cap. 3.23.
să lucreze pământul. 6Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată fața pământului. 7Și Domnul Dumnezeu a întocmit pe om din
2.7
Cap. 3.19, 23.
țărâna pământului și a
2.7
Iov 33.4Fapte. 17.25
suflat în
2.7
Cap. 7.22.
nările lui suflarea de viață și omul
2.7
1 Cor. 15.45
s‐a făcut un suflet viu.

Eden

8Și Domnul Dumnezeu a sădit o

2.8
Cap. 13.10.
grădină în
2.8
Cap. 3.24.
Eden spre
2.8
Cap. 4.16.
răsărit și acolo a
2.8
Vers. 15.
pus pe omul pe care‐l întocmise. 9Și din pământ Domnul Dumnezeu a făcut să crească
2.9
Ezec. 31.8
orice pom care este plăcut la vedere și bun de mâncat și
2.9
Cap. 3.22. Pilde 3.18;
pomul vieții în mijlocul grădinii și
2.9
Vers. 17.
pomul cunoștinței binelui și răului. 10Și un râu ieșea din Eden ca să ude grădina și de acolo se împărțea și se făcea patru brațe. 11Numele unuia este Pison; el înconjoară
2.11
Cap. 25.18.
toată țara Havila unde este aur. 12Și aurul din țara aceea este bun; acolo este
2.12
Num. 11.7
bedelion și piatră de onix. 13Și numele râului al doilea este Ghidon; el înconjoară toată țara lui Cuș. 14Și numele râului al treilea este
2.14
Dan. 10.4
Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Și al patrulea râu este Eufratul. 15Și Domnul Dumnezeu a luat pe om și l‐a
2.15
Vers. 8.
pus în grădina Edenului ca s‐o lucreze și s‐o păzească. 16Și Domnul Dumnezeu a poruncit omului zicând: Din orice pom din grădină poți să mănânci în voie. 17
2.17
Vers. 9.
Dar din pomul cunoștinței binelui și răului
2.17
Cap. 3.1, 3, 11, 17.
să nu mănânci din el, căci în ziua când vei mânca din el
2.17
Cap. 3.3, 19.
vei muri.

Facerea femeii

18Și Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur

2.18
Cap. 3.12.
; îi voi face un ajutor potrivit lui. 19
2.19
Cap. 1.20, 24.
Și Domnul Dumnezeu a întocmit din pământ orice viețuitoare a câmpului și orice pasăre a cerurilor și
2.19
Ps. 8.6
le‐a adus la om ca să vadă cum are să le numească. Și oricum numea omul fiecare vietate acela îi era numele. 20Și omul a dat nume tuturor dobitoacelor și păsărilor cerurilor și oricărei viețuitoare a câmpului, dar pentru om nu s‐a găsit niciun ajutor potrivit lui. 21Și Domnul Dumnezeu a făcut să cadă un
2.21
Cap. 15.12.
somn adânc peste om și el a dormit. Și a luat una din coastele lui și a închis carnea la loc. 22Și coasta pe care o luase Domnul Dumnezeu din om a întocmit‐o într‐o femeie și a
2.22
Prov. 18.22Evr. 13.4
adus‐o la om. 23Și omul a zis: Aceasta este acum
2.23
Cap. 29.14.
os din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi femeie pentru că
2.23
1 Cor. 11.8
a fost luată din bărbat. 24
2.24
Cap. 31.15.
De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa și vor fi o singură carne.

Ispitirea femeii

25Și

2.25
Cap. 3.7, 10, 11.
erau goi amândoi, omul și nevasta sa, și nu le
2.25
Ex. 32.25Is. 47.3
era rușine.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]