131Și Avram s‐a suit din Egipt
spre miazăzi, el și nevasta sa și tot ce avea, și Lot cu el. 2
Și Avram era foarte avut în vite, în argint și în aur. 3Și a mers în călătoriile sale
de la miazăzi până la Betel, până la locul unde fusese cortul său la început între Betel și Ai: 4la
locul altarului pe care‐l făcuse acolo întâi; și acolo Avram a
chemat numele Domnului. 5Dar și Lot care mergea cu Avram avea oi și boi și corturi. 6Și
țara aceea nu‐i încăpea ca să poată locui împreună; căci avutul lor era mare și nu puteau locui împreună. 7Și a fost
ceartă între păzitorii vitelor lui Avram și între păzitorii vitelor lui Lot. Și
Cananitul și Ferezitul locuiau atunci în țară. 8Și Avram a zis lui Lot
: Să nu fie, rogu‐te, ceartă între mine și tine și între păzitorii mei și între păzitorii tăi, căci suntem frați. 9
Nu este oare toată țara înaintea ta? Desparte‐te, rogu‐te, de mine
; dacă vei apuca tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; și dacă vei apuca tu la dreapta, eu voi apuca la stânga. 10Și Lot și‐a ridicat ochii și a văzut toată
Câmpia Iordanului că era bine udată peste tot mai înainte de a
prăpădi Domnul Sodoma și Gomora
: ca grădina Domnului, ca țara Egiptului până spre
Țoar. 11Și Lot și‐a ales toată Câmpia Iordanului și Lot a plecat spre răsărit. Și s‐au despărțit unul de altul. 12Avram a locuit în țara Canaan și Lot
a locuit în cetățile Câmpiei și și‐a
mutat cortul până la Sodoma. 13Și oamenii din Sodoma erau
răi și mari
păcătoși împotriva Domnului.
14Și Domnul a zis lui Avram după ce
se despărțise Lot de el: Ridică‐ți ochii acum, și privește din locul unde ești
spre miazănoapte și spre miazăzi și spre răsărit și spre apus. 15Căci toată țara pe care o vezi o voi da
ție și
112.2
seminței tale în veac. 16Și
voi face sămânța ta ca pulberea pământului, așa că, dacă poate cineva număra pulberea pământului, și sămânța ta va fi numărată. 17Scoală‐te, străbate țara în lungul și în latul ei, căci ție ți‐o voi da. 18Și Avram și‐a mutat cortul și a venit și a
locuit lângă stejarii lui Mamre
care sunt în Hebron; și acolo a zidit un altar Domnului.
141Și a fost așa: în zilele lui Amrafel, împăratul
Șinearului, lui Arioc, împăratul Elasarului, lui Chedorlaomer, împăratul
Elamului și lui Tideal, împăratul Goimului, 2ei au făcut război cu Bera, împăratul Sodomei, și cu Birșa, împăratul Gomorei, cu Șineab, împăratul
Admei, și cu Șemeeber, împăratul Țeboimului și cu împăratul Belei, adică
al Țoarului. 3Toți aceștia s‐au unit împreună în valea Sidim
adică Marea‐Sărată. 4Slujiseră doisprezece ani
lui Chedorlaomer și în anul al treisprezecelea s‐au răsculat. 5Și în anul al patrusprezecelea Chedorlaomer și împărații care erau cu el au venit și au bătut pe
Refaimiți în
13.13
Așterot‐Carnaim și pe
Zuzimi în Ham
și pe Emimi în Șave‐Chiriataim 6
și pe Horiți în muntele lor Seir până la El‐Paran care este lângă pustie. 7Și s‐au întors și au venit la En‐Mișpat, care este Cades, și au bătut toată câmpia Amaleciților precum și pe Amoriți, care locuiau în
Hațațon‐Tamar. 8Și împăratul Sodomei și împăratul Gomorei și împăratul Admei și împăratul Țeboimului și împăratul Belei, adică Țoarului, au ieșit și s‐au așezat de bătaie împotriva lor în valea Sidim: 9împotriva lui Chedorlaomer, împăratul Elamului, și lui Tideal, împăratul Goimului, și lui Amrafel, împăratul Șinearului, și lui Arioc, împăratul Elasarului: patru împărați împotriva a cinci. 10Și valea Sidim era plină cu
puțuri de smoală. Și împăratul Sodomei și al Gomorei au fugit și au căzut acolo și cei ce au rămas au fugit la
munte. 11Și au luat
toate avuțiile din Sodoma și din Gomora și toate bunurile lor și au plecat. 12Și au luat pe Lot, fiul
fratelui lui Avram, și bunurile lui și au plecat. Și el
locuia în Sodoma. 13Și unul care scăpase a venit și a spus lui Avram Evreul. Și el locuia
la stejarii lui Mamre Amoritul, fratele lui Eșcol și fratele lui Aner; și
aceștia erau în legământ cu Avram. 14Și Avram a auzit că
fratele său fusese luat prins și a scos pe oamenii săi deprinși la arme
, născuți în casa sa, trei sute optsprezece, și i‐a urmărit
până la Dan. 15Și s‐a împărțit, noaptea, împotriva lor el și robii săi, și
i‐a bătut și i‐a urmărit până la Hoba care este la stânga Damascului. 16Și a adus înapoi
toate avuțiile și a adus înapoi și pe Lot, fratele său, și toate bunurile și pe femei și pe popor.
17Și împăratul Sodomei a ieșit să‐l întâmpine
când se întorcea de la măcelărirea lui Chedorlaomer și a împăraților care erau cu el în valea Șave
adică
Valea Împăratului. 18Și
Melhidesec, împăratul Salemului, a adus pâine și vin. Și el era
preot al Dumnezeului
Prea Înalt. 19Și el l‐a binecuvântat și a zis
: Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul Prea Înalt
, Stăpânul cerurilor și al pământului. 20Și
binecuvântat să fie Dumnezeul Prea Înalt, care a dat pe vrăjmașii tăi în mâna ta. Și i‐a dat zeciuială
din toate. 21Și împăratul Sodomei a zis lui Avram: Dă‐mi mie sufletele și bunurile ia‐ți‐le ție. 22Și Avram a zis împăratului Sodomei: Mi‐am
ridicat mâna spre Domnul Dumnezeul Prea Înalt, Stăpânul cerurilor și al pământului, 23de
voi lua un fir de ață sau o curea de încălțăminte, da, ceva din toate ale tale ca să nu zici: Am îmbogățit pe Avram! 24Nimic pentru mine. Numai ceea ce au mâncat tinerii și partea bărbaților care
au mers cu mine Aner, Eșcol și Mamre; ei să‐și ia partea lor.
151După aceste lucruri cuvântul Domnului a fost către Avram
într‐o vedenie zicând
: Nu te teme, Avrame! Eu sunt
5.12
84.11
91.4
119.114
scutul tău și răsplata ta
58.11Prov. 11.18
foarte mare. 2Și Avram a zis: Doamne Dumnezeule, ce‐mi vei da tu
, deoarece mă trec fără copii și cel ce va fi stăpânul casei mele este Eliezer din Damasc? 3Și Avram a zis: Iată nu mi‐ai dat sămânță și iată
un fiu al casei mele este moștenitorul meu. 4Și iată cuvântul Domnului a fost către el zicând: Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci cel ce
16.112 Cron. 32.21
va ieși din măruntaiele tale va fi moștenitorul tău. 5Și l‐a scos afară și a zis: Privește acum spre ceruri și
numără
stelele dacă le poți număra
! Și i‐a zis: Așa va fi sămânța ta. 6Și el a
crezut pe Domnul; și i‐a
socotit ca dreptate.
7Și i‐a zis: Eu sunt Domnul care
te‐am scos din
Urul Haldeilor
ca să‐ți dau țara aceasta s‐o stăpânești. 8Și el a zis: Doamne Dumnezeule
, prin ce voi cunoaște că o voi stăpâni? 9Și el i‐a zis: Adu‐mi o juncană de trei ani și o capră de trei ani și un berbece de trei ani și o turturea și un pui de porumbel. 10Și i‐a adus toate acestea și le‐a
despicat prin mijloc și a pus fiecare jumătate în fața celeilalte; și
pasările nu le‐a despicat. 11Și s‐au coborât pasări răpitoare peste stârvuri și Avram le‐a alungat. 12Și când apunea soarele, un somn adânc
a căzut peste Avram și iată o groază, un întuneric mare au căzut peste el. 13Și el a zis lui Avram: Cu adevărat să știi
că sămânța ta va sta vremelnic într‐o țară ce nu‐i a sa și o vor robi și o
vor asupri patru sute de ani. 14Dar și pe neamul acela care îi va robi
îl voi judeca eu; și după aceea vor
ieși cu mare avere. 15Și
tu vei merge
la părinții tăi în pace
, vei fi înmormântat la o bună bătrânețe. 16Și
în al patrulea neam se vor întoarce aici; căci fărădelegea
Amoritului încă nu
este deplină. 17Și a fost așa: după ce a apus soarele, s‐a făcut întuneric și iată un cuptor fumegând și o flacără de foc care
a trecut între acele bucăți. 18În ziua aceea Domnul a
făcut un legământ cu Avram zicând: Am dat
țara aceasta seminței tale de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat: 19pe chenit și pe chenizit și pe cadmonit 20și pe hetit și pe ferezit și pe refaimiți 21și pe amorit și pe cananit și pe ghirgasit și pe iebusit.