Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
19

Îngerii la Sodoma

191Și

19.1
Cap. 18.22.
cei doi îngeri au venit la Sodoma seara. Și
19.1
Cap. 18.1.
Lot ședea la poarta Sodomei. Și Lot i‐a văzut și s‐a sculat să‐i întâmpine și s‐a plecat cu fața la pământ. 2Și a zis: Iată acum, domnii mei
19.2
Evr. 13.3
, abateți‐vă, vă rog, în casa robului vostru și rămâneți toată noaptea și
19.2
Cap. 18.4.
spălați‐vă picioarele și vă veți scula de dimineață și vă veți duce pe calea voastră. Și ei au zis
19.2
Lc. 24.28
: Nu; ci vom mânea noaptea în uliță. 3Și a stăruit mult de ei, și ei s‐au abătut la el și au intrat în casa lui. Și le‐a făcut cină
19.3
Cap. 18.8.
și a copt azimi și au mâncat. 4Și mai înainte de a se culca ei, bărbații cetății, bărbații din Sodoma, au înconjurat casa de la tânăr până la bătrân, tot poporul din orice parte. 5
19.5
Is. 3.9
Și au chemat pe Lot și i‐au zis: Unde sunt bărbații care au intrat la tine astă noapte
19.5
Jud. 19.22
? Scoate‐i afară la noi
19.5
Cap. 4.1.
ca să‐i cunoaștem. 6Și
19.6
Jud. 19.23
Lot a ieșit la ei la intrare și a încuiat ușa după el. 7Și a zis: Rogu‐vă, fraților, nu faceți rău! 8
19.8
Jud. 19.24
Iată acum am două fete care n‐au cunoscut bărbat; lăsați‐mă, vă rog, să vi le scot afară și faceți‐le cum este bine în ochii voștri; numai acestor bărbați să nu le faceți nimic, căci
19.8
Cap. 18.5.
de aceea au venit sub umbra acoperișului meu. 9Și ei au zis: Dă‐te îndărăt! Și au zis: Acesta
19.9
2 Pet. 2.7,8
a venit să stea vremelnic și
19.9
Ex. 2.14
mereu este judecător. Acum ție îți vom face mai rău decât lor. Și se repezeau cu putere asupra bărbatului, asupra lui Lot, și s‐au apropiat să spargă ușa. 10Și bărbații și‐au întins mâna și au tras pe Lot în casă la ei și au încuiat ușa. 11Și au lovit cu orbire pe bărbații
19.11
2 Reg. 6.18Fapte. 13.11
care erau la intrarea casei de la mic până la mare; și se trudeau să afle intrarea.

Nimicirea Sodomei și Gomorei

12Și bărbații au zis lui Lot: Pe cine mai ai aici? Ginere și fiii tăi și fetele tale și pe oricine ai în cetate

19.12
Cap. 7.1.
scoate‐i din acest loc. 13Căci vom prăpădi locul acesta pentru că
19.13
Cap. 18.20.
strigătul lor este mare înaintea Domnului și
19.13
1 Cron. 21.15
Domnul ne‐a trimis să‐l prăpădim. 14Și Lot a ieșit și a vorbit ginerilor săi
19.14
Mat. 1.18
care erau să ia pe fetele lui și a zis
19.14
Num. 16.21,45
: Sculați‐vă, ieșiți din locul acesta, căci Domnul va prăpădi cetatea
19.14
Ex. 9.21Lc. 17.28
24.11
. Dar ginerilor săi li s‐a părut că glumește. 15Și când s‐a revărsat de ziuă, îngerii au grăbit pe Lot zicând
19.15
Num. 16.24,26Ap. 18.4
: Scoală‐te, ia‐ți nevasta și cele două fete ale tale care sunt aici ca să nu pieri în nelegiuirea cetății. 16Și el zăbovea. Și bărbații i‐au apucat mâna lui și mâna nevestei lui și mâna celor două fete ale lui
19.16
Lc. 18.13Rom. 9.15,16
, Domnul având milă de el, și
19.16
Ps. 34.22
l‐au scos și l‐au pus afară din cetate. 17Și a fost așa: după ce i‐au scos afară, el a zis
19.17
1 Reg. 19.3
: Scapă‐ți viața
19.17
Vers. 26.
; să nu te uiți înapoi și să nu stai în toată Câmpia; scapă la munte ca să nu pieri. 18Și Lot le‐a zis
19.18
Fapte. 10.14
: Nu, Doamne, te rog. 19Iată acum robul tău a aflat har în ochii tăi și ai mărit îndurarea ta pe care mi‐ai arătat‐o păstrându‐mi sufletul viu. Dar nu pot scăpa la munte ca nu cumva să m‐ajungă răul și să mor. 20Iată acum această cetate este aproape ca să fug acolo, și este mică. Rogu‐te, lasă‐mă să scap acolo. Oare nu este mică? Și sufletul meu va trăi. 21Și el i‐a zis: Iată
19.21
Iov 42.8,9Ps. 145.19
te‐am primit și în lucrul acesta de a nu nimici cetatea despre care ai vorbit. 22Grăbește‐te, scapă acolo, căci
19.22
Cap. 32.25, 26.
nu pot face nimic până vei ajunge acolo. De aceea s‐a pus
19.22
Cap. 13.10;
numele cetății Țoar. 23Răsărea soarele deasupra pământului când intra Lot în Țoar. 24Și
19.24
Deut. 29.23Is. 13.19Ier. 20.16
50.40Ezec. 16.49,50Osea 11.8Amos 4.11Țef. 2.9Lc. 17.292 Pet. 2.6Iuda 7
Domnul a făcut să ploaie asupra Sodomei și asupra Gomorei pucioasă și foc de la Domnul din ceruri. 25Și a nimicit cetățile acestea și toată Câmpia și pe toți locuitorii cetăților și
19.25
Cap. 14.3.
ce creștea pe ogor. 26Și nevasta lui s‐a uitat înapoi și s‐a făcut un
19.26
Lc. 17.32
stâlp de sare. 27Și Avraam s‐a sculat dis de dimineață și a venit la locul unde
19.27
Cap. 18.22.
stătuse înaintea Domnului. 28Și s‐a uitat spre Sodoma și Gomora și spre tot ținutul câmpiei și a privit și iată
19.28
Ap. 18.9
fumul ținutului se înălța ca fumul unui cuptor. 29Și a fost așa: când a prăpădit Dumnezeu cetățile Câmpiei, Dumnezeu
19.29
Cap. 8.1;
și‐a adus aminte de Avraam și a scos pe Lot din mijlocul prăpădului când a prăpădit cetățile în care locuia Lot.

Păcatul fetelor lui Lot

30Și Lot s‐a suit din Țoar și a

19.30
Vers. 17, 19.
locuit în munte și cele două fete ale lui cu el, căci se temea să locuiască în Țoar. Și locuia într‐o peșteră el și cele două fețe ale lui. 31Și cea întâi născută a zis celei mai mici: Tatăl nostru este bătrân și nu este bărbat în țară ca să
19.31
Cap. 16.2, 4;
intre la noi după datina întregului pământ. 32Vino să dăm tatălui nostru să bea vin și ne vom culca cu el ca să
19.32
Mc. 12.19
păstrăm sămânță din tatăl nostru. 33Și au dat tatălui lor să bea vin în noaptea aceea; și cea întâi născută a intrat și s‐a culcat cu tatăl ei și el n‐a știut, nici când s‐a culcat, nici când s‐a sculat ea. 34Și a fost așa: a doua zi cea întâi născută a zis celei mai mici: Iată eu m‐am culcat noaptea trecută cu tatăl meu: să‐i dăm să bea vin și la noapte și intră tu și culcă‐te cu el ca să păstrăm sămânță din tatăl nostru. 35Și au dat tatălui lor să bea vin și în noaptea aceea. Și cea mai mică s‐a sculat și s‐a culcat cu el și el n‐a știut când s‐a culcat, nici când s‐a sculat ea. 36Și amândouă fetele lui Lot au zămislit de la tatăl lor. 37Și cea întâi născută a născut un fiu și i‐a pus numele Moab
19.37
Deut. 2.9
. Acesta este tatăl Moabiților până în ziua de astăzi. 38Și cea mai mică a născut și ea un fiu și i‐a pus numele Ben‐Ami. Acesta
19.38
Deut. 2.19
este tatăl Amoniților până în ziua de astăzi.