Iuda și Tamar
381Și a fost așa: în zilele acelea Iuda s‐a pogorât de la frații săi și
s‐a abătut la un Adulamitean cu numele Hira. 2Și Iuda a
văzut acolo pe fata unui bărbat Cananit cu numele
Șua și a luat‐o și a intrat la ea. 3Și ea a zămislit și a născut un fiu și el i‐a pus numele
Er. 4Și ea a zămislit iarăși și a născut un fiu și i‐a pus numele
Onan. 5Și iarăși a mai născut un fiu și i‐a pus numele
Șela. Și el era la Chezib când l‐a născut ea. 6Și Iuda a
luat o nevastă lui Er, întâiul său născut. Și numele ei era Tamar. 7Și
Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii Domnului
și Domnul l‐a omorât. 8Și Iuda a zis lui Onan: Intră la nevasta
fratelui tău și împlinește‐ți față de ea datoria de cumnat și ridică sămânța fratelui tău! 9Și Onan știa că sămânța nu va fi
a lui. Și a fost așa: când a intrat la nevasta fratelui său, a lepădat pe pământ ca să nu dea sămânță fratelui său. 10Și lucrul pe care‐l făcea el a fost rău în ochii Domnului. Și l‐a omorât și
pe el. 11Și Iuda a zis Tamarei, noră‐sa
: Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește mare Șela, fiul meu. Căci zicea: Ca nu cumva să moară și el ca frații lui. Și Tamar s‐a dus și a rămas în
casa tatălui ei. 12Și după multe zile fata lui Șua, nevasta lui Iuda, a murit; și Iuda
s‐a mângâiat și s‐a suit
la Timna la tunzătorii oilor sale el și Hira Adulamitul, prietenul său. 13Și s‐a spus Tamarei zicând: Iată socrul tău se suie la Timna ca să‐și tundă oile. 14Și ea și‐a lepădat hainele văduviei și s‐a acoperit cu mahrama și s‐a învălit și a
șezut în poarta Enaimului care este în drum spre Timna; căci a văzut că
Șela se făcuse mare și ea nu‐i fusese dată de nevastă. 15Și Iuda a văzut‐o și a crezut că este o curvă pentru că ea își acoperise fața. 16Și s‐a abătut pe cale la ea și a zis: Vino, rogu‐te, să intru la tine. Căci nu știa că era noră‐sa. Și ea a zis: Ce‐mi vei da ca să intri la mine? 17Și el a zis
: Îți voi trimite un ied de capre din turmă. Și ea a zis: Îmi vei da un
zălog până‐l vei trimite? 18Și el a zis: Ce zălog să‐ți dau? Și ea a zis
: Pecetea ta și lanțul tău și toiagul tău care este în mâna ta. Și i‐a dat și a intrat la ea și ea a zămislit de la el. 19Și ea s‐a sculat și s‐a dus și și‐a lepădat
mahrama și s‐a îmbrăcat în hainele sale de văduvie. 20Și Iuda a trimis iedul de capre prin mâna prietenului său Adulamitul ca să ia zălogul din mâna femeii; dar n‐a găsit‐o. 21Și a întrebat pe oamenii locului ei zicând: Unde este curva care era la Enaim pe marginea drumului? Și ei au zis: N‐a fost nicio curvă aici. 22Și el s‐a întors la Iuda și a zis: N‐am aflat‐o; ba încă oamenii locului au zis: N‐a fost nicio curvă aici. 23Și Iuda a zis: Să și‐l ia ca să nu ne facem de rușine. Iată i‐am trimis iedul acesta și n‐ai aflat‐o. 24Și a fost așa: cam după trei luni i s‐a spus lui Iuda zicând: Tamar, noră‐ta, a
curvit și iată este chiar grea din curvie. Și Iuda a zis: Scoateți‐o afară și să fie
arsă. 25Când a fost scoasă afară, a trimis la socrul său zicând: De la bărbatul ale cui sunt acestea sunt grea. Și ca a zis
: Cunoaște, rogu‐te, ale cui sunt acestea
: pecetea și lanțul și toiagul. 26Și Iuda le‐a
cunoscut și a zis
: Ea este mai dreaptă decât mine pentru că n‐am
dat‐o lui Șela, fiul meu. Și
n‐a mai cunoscut‐o iarăs. 27Și a fost așa: când era ea în dureri, iată erau gemeni în pântecele ei. 28Și a fost așa: când era în dureri, unul a scos mâna; și moașa a luat‐o, și a legat pe mâna lui un fir cărmiziu zicând: Acesta a ieșit întâi. 29Și a fost așa: când și‐a tras el mâna înapoi, iată a ieșit fratele său. Și ea a zis: Ce spărtură ai făcut! Asupra ta să fie spărtura. Și i‐au pus numele
Pereț. 30Și după aceea a ieșit fratele său care avea pe mâna sa firul cărmiziu și i‐au pus numele Zerah.