31Și
20.2
șarpele era
mai șiret decât orice viețuitoare a câmpului pe care o făcuse Domnul Dumnezeu. Și el a zis femeii: Oare așa a zis Dumnezeu: Să nu mâncați din toți pomii din grădină? 2Și femeia a zis șarpelui: Din rodul pomilor din grădină putem să mâncăm, 3dar
din rodul pomului care este în mijlocul grădinii Dumnezeu a zis: Să nu mâncați din el și să nu vă atingeți de el ca să nu muriți. 4Și
șarpele a zis femeii: Nu veți muri nicidecum. 5Căci Dumnezeu știe că în ziua când veți mânca din el, vi
se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul. 6Și femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și că era o plăcere pentru ochi și că pomul era de dorit ca să dea pricepere și a luat din rodul lui și
a mâncat și a dat și bărbatului său cu ea
și el a mâncat.
Păcatul lui Adam
7Și
li s‐au deschis ochii la amândoi
și au cunoscut că erau goi. Și au cusut laolaltă frunze de smochin și și‐au făcut șorțuri. 8Și au auzit
glasul Domnului Dumnezeu umblând în grădină în răcoarea zilei. Și omul și nevasta sa
s‐au ascuns de fața Domnului Dumnezeu în mijlocul pomilor grădinii. 9Și Domnul Dumnezeu a strigat pe om și i‐a zis: Unde ești? 10Și el a zis: Am auzit glasul tău în grădină
și m‐am temut pentru că sunt gol și m‐am ascuns. 11Și el a zis: Cine ți‐a spus că ești gol? Ai mâncat din pomul din care ți‐am poruncit să nu mănânci? 12Și omul a zis
: Femeia pe care mi‐ai dat‐o cu mine ea mi‐a dat din pom și am mâncat. 13Și Domnul Dumnezeu a zis femeii: Ce ai făcut? Și femeia a zis
: Șarpele m‐a amăgit și am mâncat. 14Și Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii mai mult decât toate dobitoacele și mai mult decât orice viețuitoare a câmpului. Să mergi pe pântecele tău și să mănânci
țărână în toate zilele vieții tale. 15Și voi pune
13.38
23.33In. 8.44Fapte. 13.101 In. 3.8
vrăjmășie între tine și femeie și între
sămânța ta și
sămânța ei
21.3In. 16.211 Tim. 2.15
; ea îți va zdrobi capul și tu îi vei zdrobi călcâiul. 16Femeii i‐a zis: Voi mări mult chinul tău și sarcina ta
; în durere vei naște copii și
14.34Ef. 5.22,23,241 Tim. 2.11‐12Tit 2.51 Pet. 3.1,5,6
la bărbatul tău îți va fi dorința și el
va stăpâni peste tine. 17Și lui Adam i‐a zis
; Pentru că ai ascultat de glasul nevestei tale
și ai mâncat din pomul
despre care ți‐am poruncit zicând: Să nu mănânci din el
: blestemat să fie pământul din pricina ta
, cu trudă să mănânci din el în toate zilele vieții tale. 18Și să‐ți dea spini și mărăcini și
să mănânci iarba câmpului
. 19
În sudoarea feței tale să mănânci pâine până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat
34.15Ps. 104.29Ecl. 3.20
12.7Rom. 5.12Evr. 9.27
. Căci țărână ești și
în țărână te vei întoarce. 20Și omul a pus numele nevestei sale Eva pentru că ea este mama tuturor celor vii. 21Și Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei sale cămăși de piei și i‐a îmbrăcat. 22Și Domnul Dumnezeu a zis
: Iată, omul a ajuns ca unul din noi să cunoască bine și rău. Și acum, ca să nu‐și întindă mâna și
să ia și din pomul vieții și să mănânce și să trăiască în veac… 23De aceea Domnul Dumnezeu l‐a scos din grădina Edenului ca să
lucreze pământul din care fusese luat. 24Și a izgonit pe om și a pus la
răsăritul grădinii Edenului heruvimul
și flacăra sabiei ce se învârtește în orice parte ca să păzească drumul la pomul vieții.
Cain și Abel
41Și Adam a cunoscut pe Eva, nevasta sa; și ea a zămislit și a născut pe Cain și a zis: Am dobândit un bărbat cu Domnul. 2Și, iarăși, a născut pe fratele său Abel. Și Abel era păstor, iar Cain era
plugar. 3Și a fost așa: după o vreme Cain a adus
din roadele ogorului un dar Domnului. 4Și Abel a adus și el
din cele dintâi ale oilor lui și din grăsimea lor. Și Domnul
a privit cu plăcere la Abel și la darul său. 5Iar la Cain și la darul său n‐a privit cu plăcere. Și Cain s‐a mâniat foarte tare
, și fața i s‐a posomorât. 6Și Domnul a zis lui Cain: De ce ești mâniat? Și de ce ți s‐a posomorât fața? 7Dacă faci bine, nu va fi ridicată ea în sus? Și dacă nu faci bine, păcatul zace
la intrare și spre tine îi va fi dorința, iar tu stăpânește peste el. 8Și Cain a vorbit lui Abel, fratele său. Și a fost așa: când erau ei în câmp, Cain s‐a sculat împotriva lui Abel, fratele său
, și l‐a ucis.
Pedeapsa lui Cain
9Și Domnul a zis lui Cain
: Unde este Abel, fratele tău? Și el a zis
: Nu știu; sunt eu păzitorul fratelui meu? 10Și el a zis: Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău
strigă la mine din pământ. 11Și acum blestemat să fii în pământul care și‐a deschis gura să primească sângele fratelui tău din mâna ta. 12Când vei ara pământul, nu‐ți va da de acum puterea lui; fugar și pribeag să fii pe pământ. 13Și Cain a zis Domnului: Pedeapsa mea este prea mare ca s‐o port. 14
Iată m‐ai izgonit astăzi de pe fața pământului și voi fi ascuns
de fața ta și voi fi fugar și pribeag pe pământ și va fi așa
: oricine mă va găsi mă va ucide. 15Și Domnul i‐a zis: De aceea oricine ucide pe Cain va cădea sub răzbunare
de șapte ori. Și Domnul a
pus un semn pe Cain ca nu cumva găsindu‐l cineva, să‐l lovească. 16Și Cain a
24.20Ier. 23.39
52.3
ieșit de la fața Domnului și a locuit în țara Nod la răsăritul Edenului.
Cain și urmașii lui
17Și Cain a cunoscut pe nevasta sa și ea a zămislit și a născut pe Enoh. Și el a zidit o cetate și
a pus numele cetății după numele fiului său Enoh. 18Și lui Enoh i s‐a născut Irad și Irad a născut pe Mehuiael și Mehuiael a născut pe Metușael și Metușael a născut pe Lameh. 19Și Lameh a luat două neveste: numele uneia era Ada și numele celeilalte Țila. 20Și Ada a născut pe Iabal; el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și au vite. 21Și numele fratelui său era Iubal: el era
tatăl celor ce mânuiesc arfa și cimpoiul. 22Și Țila a născut și ea pe Tubal‐Cain, făuritorul oricărei unelte de aramă și fier. Și sora lui Tubal‐Cain era Naama. 23Și Lameh a zis nevestelor sale: Ada și Țila, auziți glasul meu. Voi, neveste ale lui Lameh, plecați urechea la graiul meu. Căci am ucis un bărbat pentru că m‐a rănit, și un tânăr pentru că m‐a lovit. 24
Dacă de șapte ori va fi răzbunat Cain, Lameh de șaptezeci și șapte de ori.
Nașterea lui Set
25Și Adam a cunoscut iarăși pe nevasta sa și ea a născut un fiu și
i‐a pus numele Set: Căci, a zis ea, Dumnezeu mi‐a rânduit o altă sămânță în locul lui Abel; căci Cain l‐a ucis. 26Și lui Set i
s‐a născut și lui un fiu și i‐a pus numele Enoș. Atunci au început oamenii
să cheme numele Domnului.
Urmașii lui Adam prin Set până la Noe
51Aceasta este
cartea neamurilor lui Adam. În ziua când a zidit Dumnezeu pe om, l‐a făcut după asemănarea
lui Dumnezeu. 2I‐a făcut parte bărbătească
și parte femeiască și i‐a binecuvântat și le‐a pus numele Adam în ziua când au fost făcuți. 3Și Adam a trăit o sută treizeci de ani și a născut un fiu după asemănarea sa, după chipul său, și i‐a
pus numele Set. 4
Și zilele lui Adam, după ce a născut pe Set, au fost opt sute de ani
; și a născut fii și fiice. 5Și toate zilele lui Adam pe care le‐a trăit au fost nouă sute treizeci de ani
; și a murit. 6Și Set a trăit o sută cinci ani și a
născut pe Enoș. 7Și Set a trăit, după ce a născut pe Enoș, opt sute șapte ani și a născut fii și fiice. 8Și toate zilele lui Set au fost nouă sute doisprezece ani; și a murit. 9Și Enoș a trăit nouăzeci de ani și a născut pe Cainan. 10Și Enoș a trăit, după ce a născut pe Cainan, opt sute cincisprezece ani; și a născut fii și fiice. 11Și toate zilele lui Enoș au fost nouă sute cinci ani; și a murit. 12Și Cainan a trăit șaptezeci de ani și a născut pe Mahalaleel. 13Și Cainan a trăit, după ce a născut pe Mahalaleel, opt sute patruzeci de ani și a născut fii și fiice. 14Și toate zilele lui Cainan au fost nouă sute zece ani; și a murit. 15Și Mahalaleel a trăit șaizeci și cinci de ani și a născut pe Iared. 16Și Mahalaleel a trăit, după ce a născut pe Iared, opt sute treizeci de ani și a născut fii și fiice. 17Și toate zilele lui Mahalaleel au fost opt sute nouăzeci și cinci de ani; și a murit. 18Și Iared a trăit o sută șaizeci și doi de ani și a născut pe
Enoh. 19Și Iared a trăit, după ce a născut pe Enoh, opt sute de ani și a născut fii și fiice. 20Și toate zilele lui Iared au fost nouă sute șaizeci și doi de ani; și a murit. 21Și Enoh a trăit șaizeci și cinci de ani și a născut pe Metușela. 22Și Enoh
a umblat cu Dumnezeu, după ce a născut pe Metușela, trei sute de ani și a născut fii și fiice. 23Și toate zilele lui Enoh au fost trei sute șaizeci și cinci de ani. 24Și
Enoh a umblat cu Dumnezeu și n‐a mai fost, căci Dumnezeu l‐a luat. 25Și Metușela a trăit o sută optzeci și șapte de ani și a născut pe Lameh. 26Și Metușela a trăit, după ce a născut pe Lameh, șapte sute optzeci și doi de ani și a născut fii și fiice. 27Și toate zilele lui Metușela au fost nouă sute șaizeci și nouă de ani; și a murit. 28Și Lameh a trăit o sută optzeci și doi de ani și a născut un fiu. 29Și i‐a pus numele Noe zicând: Acesta ne va mângăia de lucrul nostru și de truda mâinilor noastre în pământul
pe care l‐a blestemat Domnul. 30Și Lameh a trăit, după ce a născut pe Noe, cinci sute nouăzeci și cinci de ani și a născut fii și fiice. 31Și toate zilele lui Lameh au fost șapte sute șaptezeci și șapte de ani și a murit. 32Și Noe era de cinci sute de ani și Noe a născut pe
Sem, pe Ham și pe
Iafet.
