Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
44

Spaima fraților lui Iosif

441Și a poruncit celui ce era peste casa sa zicând: Umple sacii oamenilor cu bucate cât vor putea purta și pune argintul fiecăruia în gura sacului său. 2Și pune potirul meu, potirul de argint, în gura sacului celui mai mic și argintul grâului său. Și a făcut după cuvântul lui Iosif pe care‐l spusese. 3Dimineața, când s‐a luminat, s‐a dat drumul oamenilor, lor și măgarilor lor. 4Au ieșit din cetate și nu erau încă departe și Iosif a zis celui ce era peste casa sa: Scoală‐te! Urmărește pe oameni și ajunge‐i și zi‐le: De ce ați răsplătit rău pentru bine? 5Oare nu este acesta potirul în care bea domnul meu și în care ghicește el cu adevărat? 6Rău ați făcut ce ați făcut! Și i‐a ajuns și le‐a vorbit cuvintele acestea. 7Și ei i‐au zis: De ce vorbește domnul meu vorbe ca acestea? Departe de robii tăi să facă după cuvântul acesta. 8Iată

44.8
Cap. 43.21.
argintul pe care l‐am aflat în gura sacilor noștri ți l‐am adus iarăși din țara Canaan și cum să fi furat noi aur sau argint din casa domnului tău? 9La care din robii tăi se va afla
44.9
Cap. 31.32.
să moară; ba și noi vom fi robii domnului meu. 10Și el a zis: Acum deci fie după cuvintele voastre: la care se va găsi, să fie robul meu, iar voi să fiți nevinovați. 11Și s‐au grăbit și au dat jos fiecare sacul său pe pământ și fiecare și‐a deschis sacul său. 12Și a căutat începând cu cel mai mare și sfârșind cu cel mai mic; și potirul s‐a găsit în sacul lui Beniamin. 13Atunci
44.13
Cap. 37.29, 34.
și‐au rupt veșmintele și au încărcat fiecare măgarul său și s‐au întors în cetate. 14Și Iuda și frații săi au intrat în casa lui Iosif; și el era încă acolo; și
44.14
Cap. 37.7.
au căzut la pământ înaintea lui. 15Și Iosif le‐a zis: Ce faptă ați făcut? N‐ați știut că un om ca mine știe să ghicească în adevăr? 16Și Iuda a zis: Ce să zicem domnului meu? Ce să vorbim și cum să ne îndreptățim? Dumnezeu a descoperit nelegiuirea robilor tăi; iată
44.16
Vers. 9.
suntem robii domnului meu, noi și acela în a cărui mână s‐a găsit potirul. 17Și el a zis
44.17
Prov. 17.15
: Departe de mine să fac așa! Omul în a cărui mână s‐a găsit potirul, acela va fi robul meu, dar voi suiți‐vă în pace la tatăl vostru.

Iuda mijlocește pentru Beniamin

18Atunci Iuda s‐a apropiat de el și a zis: Ah, te rog, domnul meu, să vorbească robul tău un cuvânt în urechile domnului meu și să nu se aprindă

44.18
Cap. 18.30, 32.
mânia ta împotriva robului tău; căci tu ești ca Faraon. 19Domnul meu a întrebat pe robii săi zicând: Aveți voi tată sau frate? 20Și noi am zis domnului meu: Avem un tată bătrân și un
44.20
Cap. 37.3.
copil al bătrâneții sale tânăr; și fratele lui a murit și el a rămas singur de mamă‐sa și tatăl său îl iubește. 21Și tu ai zis robilor tăi
44.21
Cap. 42.15, 20.
: Aduceți‐l la mine ca să‐l văd cu ochii mei. 22Și noi am zis domnului meu: Băiatul nu poate să lase pe tatăl său, căci, dacă va lăsa pe tatăl său, tatăl său va muri. 23Și ai zis robilor tăi
44.23
Cap. 43.3, 5.
: Dacă fratele vostru cel mai mic nu se va pogorî cu voi, nu‐mi veți mai vedea fața. 24Și a fost așa: când ne‐am suit la robul tău tatăl nostru, i‐am spus cuvintele domnului meu. 25Și
44.25
Cap. 43.2.
tatăl nostru a zis: Duceți‐vă iarăși, cumpărați ceva bucate. 26Dar noi am zis: Nu ne putem pogorî; dacă fratele nostru cel mai mic va fi cu noi, atunci ne vom pogorî, căci nu putem vedea fața omului dacă fratele nostru cel mai mic nu va fi cu noi. 27Și robul tău, tatăl meu, ne‐a zis: Știți că
44.27
Cap. 46.19.
nevastă‐mea mi‐a născut doi copii. 28Și unul a ieșit de la mine și am zis: Cu adevărat
44.28
Cap. 37.33.
a fost sfâșiat și nu l‐am mai văzut până acum. 29Și dacă veți lua și
44.29
Cap. 42.36, 38.
pe acesta de la mine și i se va întâmpla vreo nenorocire, veți pogorî căruntețele mele cu întristare în Șeol. 30Și acum când mă voi duce la robul tău, tatăl meu, și băiatul nu va fi cu noi, fiindcă sufletul lui este
44.30
1 Sam. 18.1
legat de sufletul băiatului, 31va fi așa: când va vedea că băiatul nu este, va muri; și robii tăi vor pogorî căruntețele robului tău, tatăl nostru, cu întristare în Șeol. 32Căci robul tău s‐a pus chezăș pentru băiat la tatăl meu zicând
44.32
Cap. 43.9.
: Dacă nu ți‐l voi aduce, voi fi păcătuit împotriva tatălui meu toate zilele. 33Acum dar, rogu‐te
44.33
Ex. 32.32
, să rămână robul tău rob domnului meu în locul băiatului și băiatul să se suie cu frații săi. 34Căci cum să mă sui eu la tatăl meu și băiatul să nu fie cu mine? Ca să nu văd răul care va veni peste tatăl meu!