Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
47

Iacov înaintea lui Faraon

471Și Iosif a

47.1
Cap. 46.31.
venit și a spus lui Faraon și a zis: Tatăl meu și frații mei și oile lor și boii lor și tot ce au ieșit din țara Canaan și iată sunt în
47.1
Cap. 45.10;
ținutul Gosen. 2Și a luat cinci bărbați dintre frații săi și i‐a
47.2
Fapte. 7.13
pus înaintea lui Faraon. 3Și Faraon a zis fraților lui
47.3
Cap. 46.33.
: Care e meseria voastră? Și ei au zis lui Faraon
47.3
Cap. 46.34.
: Robii tăi sunt păstori atât noi cât și părinții noștri. 4Și au zis lui Faraon
47.4
Cap. 15.13.
: Am venit să stăm vremelnic în țară; pentru că nu este pășune pentru oile pe care le au robii tăi
47.4
Cap. 43.1.
, căci foametea este grea în țara Canaan; și acum, rugămu‐te, să
47.4
Cap. 46.34.
locuiască robii tăi în ținutul Gosen. 5Și Faraon a vorbit lui Iosif zicând: Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6
47.6
Cap. 20.15.
Țara Egiptului este înaintea ta; așază pe tatăl tău și pe frații tăi în partea cea mai bună a țării; să locuiască
47.6
Vers. 4.
în ținutul Gosen. Și dacă cunoști între ei bărbați destoinici, atunci pune‐i mai mari peste vite, peste ce este al meu. 7Și Iosif a adus pe tatăl său Iacov și l‐a pus înaintea lui Faraon și Iacov a binecuvântat pe Faraon. 8Și Faraon a zis lui Iacov: Câte sunt zilele anilor vieții tale? 9Și Iacov a zis lui Faraon
47.9
Ps. 39.12Evr. 11.9,13
: Zilele anilor vremelniciei mele sunt o sută treizeci de ani
47.9
Iov 14.1
. Zilele anilor vieții mele au fost puține și rele și
47.9
Cap. 25.7;
n‐ajung la zilele anilor vieții părinților mei în zilele vremelniciei lor. 10Și Iacov a
47.10
Vers. 7.
binecuvântat pe Faraon și a ieșit dinaintea lui Faraon. 11Și Iosif a așezat pe tatăl său și pe frații săi și le‐a dat o stăpânire în țara Egiptului în partea cea mai bună a țării, în țara lui
47.11
Ex. 1.11
12.37
Ramses,
47.11
Vers. 6.
cum poruncise Faraon. 12Și Iosif hrănea cu pâine pe tatăl său și pe frații săi și toată casa tatălui său, după familiile lor.

Scumpetea în Egipt

13Și în toată țara nu era pâine; căci foametea era foarte grea și

47.13
Cap. 41.30.
țara Egiptului și țara Canaan erau istovite de foamete. 14
47.14
Cap. 41.56.
Și Iosif a strâns tot argintul ce se afla în țara Egiptului și în țara Canaan pentru grâul pe care‐l cumpărau și Iosif a adus argintul în casa lui Faraon. 15Și când s‐a isprăvit argintul în țara Egiptului și în țara Canaan, toți egiptenii au venit la Iosif zicând: Dă‐ne pâine! Căci
47.15
Vers. 19.
de ce să murim înaintea ta? Căci lipsește argintul. 16Și Iosif a zis: Dați vitele voastre și vă voi da pentru vitele voastre dacă lipsește argintul. 17Și au adus lui Iosif vitele lor; și Iosif le‐a dat pâine pentru cai și pentru vitele din turme și pentru vitele din cirezi și pentru măgari. Și i‐a hrănit cu pâine pentru toate vitele lor în anul acela. 18Și s‐a sfârșit anul acela și au venit în al doilea an și i‐au zis: Nu vom ascunde de domnul meu că ne lipsește argintul și dobitoacele noastre sunt ale domnului meu și n‐a rămas nimic înaintea domnului meu decât trupurile noastre și țarinile noastre. 19Pentru ce să murim înaintea ochilor tăi atât noi cât și țarinile noastre? Cumpără‐ne pentru pâine pe noi și țarinile noastre și noi și țarinile noastre vom fi robi lui Faraon și dă‐ne sămânță ca să trăim și să nu murim și să nu se pustiască țara. 20Și Iosif a cumpărat tot pământul Egiptului pentru Faraon, căci egiptenii și‐au vândut fiecare țarina lui pentru că îi apăsa foametea. Și pământul a ajuns al lui Faraon. 21Și a strămutat pe popor în cetăți de la o margine a hotarelor Egiptului până la cealaltă margine a lui. 22
47.22
Ezra 7.24
Numai pământul preoților nu l‐a cumpărat, căci preoții aveau o porție de la Faraon și mâncau porția pe care le‐o dăduse Faraon și ei nu și‐au vândut pământul. 23Și Iosif a zis poporului: Iată v‐am cumpărat astăzi pe voi și pământurile voastre pentru Faraon; iată sămânță pentru voi: însămânțați pământul. 24Și va fi așa: la strângerea roadelor veți da lui Faraon a cincea parte și cele patru părți vor fi ale voastre pentru sămânța câmpului și de mâncare vouă și celor ce sunt în casele voastre și de mâncare copiilor voștri. 25Și au zis: Tu ne‐ai mântuit viața
47.25
Cap. 33.15.
! Să aflăm har în ochii domnului meu și vom fi robi ai lui Faraon. 26Și Iosif a făcut o lege până în ziua de astăzi asupra pământurilor Egiptului ca a cincea parte să fie a lui Faraon
47.26
Vers. 22.
. Numai singure pământurile preoților n‐au fost ale lui Faraon.

Sfârșitul lui Iacov se apropie

27Și Israel a

47.27
Vers. 11.
locuit în țara Egiptului în ținutul Gosen și au avut moșii în el și au crescut
47.27
Cap. 46.3.
și s‐au înmulțit foarte mult. 28Și Iacov a trăit în țara Egiptului șaptesprezece ani; și zilele lui Iacov, anii vieții sale, au fost o sută patruzeci și șapte de ani. 29Și
47.29
Deut. 31.141 Reg. 2.1
s‐au apropiat zilele lui Israel ca să moară. Și a chemat pe fiul său Iosif și i‐a zis: Dacă am aflat deci har în ochii tăi, rogu‐te
47.29
Cap. 24.2.
, pune‐ți mâna sub coapsa mea și
47.29
Cap. 24.49.
arată‐mi îndurare și adevăr; rogu‐te, să nu mă
47.29
Cap. 50.25.
înmormântezi în Egipt. 30Ci
47.30
2 Sam. 19.37
când voi dormi cu părinții mei, să mă duci din Egipt și să mă înmormântezi
47.30
Cap. 49.29;
în mormântul lor. Și el a zis: Voi face după cuvântul tău. 31Și el a zis: Jură‐mi! Și i‐a jurat. Și
47.31
Cap. 48.2.
Israel s‐a închinat pe capul patului.