Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
48

Iacob binecuvântează pe fiii lui Iosif

481Și a fost așa: după aceste lucruri s‐a spus lui Iosif: Iată tatăl tău este bolnav. Și el a luat cu sine pe cei doi fii ai săi, pe Manase și pe Efraim. 2Și s‐a spus lui Iacov zicând: Iată Iosif, fiul tău, vine la tine. Și Israel și‐a adunat puterile și a șezut pe pat. 3Și Iacov a zis lui Iosif: Dumnezeul cel Atotputernic mi s‐a arătat în

48.3
Cap. 28.13, 19;
Luz în țara Canaan și m‐a binecuvântat. 4Și mi‐a zis: Iată te voi face să crești și te voi înmulți și voi face din tine o ceată de popoare și voi da țara aceasta seminței tale după tine
48.4
Cap. 17.8.
ca stăpânire veșnică. 5Și acum cei
48.5
Cap. 41.50;
doi fii ai tăi care ți s‐au născut în țara Egiptului până am venit eu la tine în Egipt vor fi ai mei: Efraim și Manase vor fi ai mei ca și Ruben și Simeon. 6Iar familia ta pe care ai născut‐o după ei să fie a ta; ei vor fi numiți după numele fraților lor în moștenirea lor. 7Și când am venit din Padan
48.7
Cap. 35.9, 16, 19.
, Rahela a murit lângă mine în țara Canaan pe cale când mai era o bucată oarecare de mers până la Efrata; și am înmormântat‐o acolo pe cale spre Efrata, adică Betleem. 8Și Israel a văzut pe fiii lui Iosif și a zis: Cine sunt aceștia? 9Și Iosif a zis tatălui său:
48.9
Cap. 33.5.
Sunt fiii mei pe care mi i‐a dat Dumnezeu aici. Și el a zis: Adu‐mi‐i, te rog, ca
48.9
Cap. 27.27.
să‐i binecuvântez! 10Dar
48.10
Cap. 27.1.
ochii lui Israel erau grei de vârstă, nu putea să vadă. Și i‐a apropiat de el și el i‐a
48.10
Cap. 27.27.
sărutat și i‐a îmbrățișat. 11Și Israel a zis lui Iosif
48.11
Cap. 45.26.
: Nu credeam să‐ți mai văd fața și iată Dumnezeu m‐a făcut să‐ți văd și sămânța. 12Și Iosif i‐a scos de la genunchii lui și s‐a plecat cu fața la pământ. 13Și Iosif i‐a luat pe amândoi, pe Efraim în dreapta sa spre stânga lui Israel și pe Manase în stânga sa spre dreapta lui Israel, și i‐a apropiat de el. 14Și Israel și‐a întins mâna dreaptă și a pus‐o pe capul lui Efraim; și el era cel mai mic; și mâna stângă pe capul lui Manase
48.14
Vers. 19.
, îndrumându‐și cu voie mâinile, căci Manase era cel întâi‐născut. 15Și
48.15
Evr. 11.21
a binecuvântat pe Iosif și a zis: Dumnezeul
48.15
Cap. 17.1;
înaintea căruia au umblat părinții mei Avraam și Isaac, Dumnezeul care m‐a păstorit de când sunt până în ziua aceasta; 16Îngerul
48.16
Cap. 28.15;
care m‐a răscumpărat din tot răul să binecuvânteze pe băieți și
48.16
Amos 9.12Fapte. 15.17
numele meu să fie numit peste ei și numele părinților mei Avraam și Isaac; și să crească într‐o mare mulțime în mijlocul pământului. 17Și când a văzut Iosif că tatăl său
48.17
Vers. 14.
și‐a pus mâna dreaptă pe capul lui Efraim, a fost rău în ochii săi și a apucat mâna tatălui său ca s‐o îndepărteze de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase. 18Și Iosif a zis tatălui său: Nu așa, tată, căci acesta este cel întâi‐născut: pune‐ți mâna dreaptă pe capul lui. 19Dar tatăl său n‐a vrut și a zis
48.19
Vers. 14.
: Știu, fiul meu, știu; și el se va face un popor și va fi mare și el, dar cu adevărat
48.19
Num. 1.33,35
2.19,21Deut. 33.17Ap. 7.6,8
fratele său cel mai mic va fi mai mare decât el și sămânța lui va ajunge o mulțime de neamuri. 20Și i‐a binecuvântat în ziua aceea zicând
48.20
Rut 4.11,12
: În tine va binecuvânta Israel zicând: Să te facă Dumnezeu ca pe Efraim și Manase! Și a pus pe Efraim înaintea lui Manase. 21Și Israel a zis lui Iosif: Iată eu mor și
48.21
Cap. 46.4;
Dumnezeu va fi cu voi și vă va aduce iarăși în țara părinților voștri. 22Și
48.22
Ios. 24.321 Cron. 5.2In. 4.5
ți‐am dat o parte mai mult decât frații tăi pe care am luat‐o din mâna
48.22
Cap. 15.16;
Amoritului cu sabia mea și cu arcul meu.

49

Binecuvântarea dată de Iacov fiilor săi

491Și Iacov a chemat pe fiii săi și a zis: Strângeți‐vă împreună și vă voi

49.1
Deut. 33.1Amos 3.7
spune ce are să vi se întâmple
49.1
Deut. 4.30Num. 24.14Is. 2.2
39.6Ier. 23.20Dan. 2.28,29Fapte. 2.17Evr. 1.2
la sfârșitul zilelor. 2Adunați‐vă și ascultați, fii ai lui Iacov
49.2
Ps. 34.11
, și ascultați la Israel, tatăl vostru! 3Ruben, tu ești întâiul
49.3
Cap. 29.32.
meu născut, tăria mea și
49.3
Deut. 21.17Ps. 78.51
pârga puterii mele, fruntea vredniciei și fruntea tăriei. 4Spumegând ca apele, tu nu
49.4
1 Cron. 5.1
vei avea întâietate, pentru că
49.4
Cap. 35.22.
te‐ai suit în patul tatălui tău; atunci l‐ai întinat: s‐a suit în așternutul meu! 5
49.5
Cap. 29.33, 34.
Simeon și Levi sunt
49.5
Prov. 18.9
frați: săbiile lor sunt
49.5
Cap. 34.25.
unelte de asuprire. 6Suflete al meu
49.6
Prov. 1.15,16
, să nu intri în sfatul lor
49.6
Ps. 26.9Ef. 5.11
; slava mea, să nu te unești cu
49.6
Ps. 16.9
30.12
57.8
adunarea lor. Căci în
49.6
Cap. 34.26.
mânia lor au ucis oameni. Și ca să‐și facă placul au ologit boi. 7Blestemată fie mânia lor, căci a fost cumplită; și furia lor, căci a fost nemiloasă
49.7
Ios. 19.1
21.5,6,71 Cron. 4.24,39
. Îi voi împărți în Iacov și‐i voi împrăștia în Israel. 8
49.8
Cap. 29.35.
Iudo, pe tine te vor lăuda frații tăi
49.8
Ps. 18.40
; mâna ta va fi asupra grumazului vrăjmașilor tăi; copiii tatălui tău se vor
49.8
Cap. 27.29.
pleca ție. 9Iuda este un
49.9
Osea 5.14Ap. 5.5
pui de leu. De la pradă, fiul meu, te‐ai suit
49.9
Num. 23.24
24.9
. Se pleacă, se culcă jos ca un leu și ca o leoaică; cine‐l va scula? 10
49.10
Num. 24.17Ier. 30.21Zah. 10.11
Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, nici
49.10
Ps. 60.7
108.8Num. 21.18
legiuitorul
49.10
Deut. 28.57
dintre picioarele lui
49.10
Is. 11.1
62.11Ezec. 21.27Dan. 9.25Mat. 21.9Lc. 1.32,33
până va veni Șilo și a
49.10
Is. 2.2
11.10
42.1,4
49.6,7,22,23
55.4,5
60.1,3,4,5Hag. 2.7Lc. 2.30,31,32
lui va fi ascultarea popoarelor. 11El își
49.11
2 Reg. 18.32
leagă măgarul de viță și mânzul măgăriței sale de vița aleasă; își spală îmbrăcămintea în vin și mantaua în sângele strugurilor. 12
49.12
Prov. 23.29
Ochii lui vor fi roși de vin și dinții lui albi de lapte. 13
49.13
Deut. 33.18,19Ios. 19.10,11
Zabulon va locui lângă țărmul mărilor și va fi limanul corăbiilor și hotarul lui va fi peste Sidon. 14Isahar este un măgar osos culcat jos între două staule. 15Și a văzut că odihna era bună și că țara era plăcută și și‐a plecat
49.15
1 Sam. 10.9
umărul ca să poarte sarcina, și a ajuns un rob birnic. 16
49.16
Deut. 33.22Jud. 18.1,2
Dan va judeca pe poporul său ca una din semințiile lui Israel. 17
49.17
Jud. 18.27
Dan va fi un șarpe pe cale, o viperă pe cărare, mușcând călcâiele calului și călărețul cade pe dinapoi. 18Am așteptat
49.18
Ps. 25.5
119.166,174Is. 25.9
mântuirea ta, Doamne! 19
49.19
Deut. 33.201 Cron. 5.18
Gad, o ceată va cădea asupra lui, dar el va cădea asupra călcâiului. 20
49.20
Deut. 33.24Ios. 19.24
De la Așer va fi pâinea grasă și el va da mâncări gustoase împărătești. 21
49.21
Deut. 33.23
Neftali este o cerboaică dezlegată, el rostește vorbe frumoase. 22Iosif este fiu de pom roditor, fiu de pom roditor lângă o fântână. Ramurile sale dau lăstari peste zid. 23Săgetătorii l‐au
49.23
Cap. 37.4, 24, 28;
întărâtat amarnic și au tras în el și l‐au urât. 24Dar
49.24
Iov 29.20Ps. 37.15
arcul lui a rămas tare și brațele mâinilor lui au fost întărite de mâinile
49.24
Ps. 132.2,5
Puternicului lui Iacov
49.24
Cap. 45.11;
. De aici este
49.24
Ps. 80.1
păstorul
49.24
Is. 28.16
, piatra lui Israel. 25
49.25
Cap. 28.13, 21;
De la Dumnezeul tatălui tău și el te va ajuta, și de la
49.25
Cap. 17.1;
Cel Atotputernic și el
49.25
Deut. 33.13
te va binecuvânta cu binecuvântările cerurilor de sus, cu binecuvântările adâncului care zace jos, cu binecuvântările țâțelor și ale pântecelui. 26Binecuvântările tatălui tău întrec binecuvântările strămoșilor mei
49.26
Deut. 33.15Hab. 3.6
până la capetele dealurilor veșnice
49.26
Deut. 33.16
; ele vor fi pe capul lui Iosif și pe creștetul capului celui ce a fost despărțit de frații săi. 27Beniamin este un
49.27
Jud. 20.21,25Ezec. 22.25,27
lup răpitor; dimineața va sfâșia prada
49.27
Num. 23.24Est. 8.11Ezec. 39.10Zah. 14.1,7
și seara va împărți jaful. 28Toate acestea sunt cele douăsprezece seminții ale lui Israel, și aceasta este ceea ce le‐a vorbit tatăl lor și i‐a binecuvântat; i‐a binecuvântat pe fiecare după binecuvântarea sa.

Moartea lui Iacov

29Și le‐a poruncit și le‐a zis: Eu

49.29
Cap. 15.15;
sunt adăugat la poporul meu
49.29
Cap. 47.30.
; înmormântați‐mă cu părinții mei
49.29
Cap. 50.13.
în peștera care este în țarina lui Efron Hetitul, 30în peștera care este în țarina Macpela, care este în fața Mamrei în țara Canaan, pe
49.30
Cap. 23.16.
care a cumpărat‐o Avraam cu țarina de la Efron Hetitul ca moșie de înmormântare. 31
49.31
Cap. 23.19;
Acolo au înmormântat pe Avraam și pe Sara, nevasta sa
49.31
Cap. 35.29.
; acolo au înmormântat pe Isaac și pe Rebeca, nevasta sa; și acolo am înmormântat eu pe Lea. 32Cumpărarea țarinei și a peșterei care este în ea a fost de la copiii lui Het. 33Și după ce a sfârșit Iacov de poruncit fiilor săi, și‐a strâns picioarele în pat și și‐a dat duhul și a fost adăugat
49.33
Vers. 29.
la poporul său.

50

Îngroparea lui Iacov Moartea lui Iosif

501Și Iosif a

50.1
Cap. 46.4.
căzut pe fața tatălui său și a
50.1
2 Reg. 13.14
plâns peste el și l‐a sărutat. 2Și Iosif a poruncit slujitorilor săi, doctorilor
50.2
Vers. 26.
, să îmbălsămeze pe tatăl său. Și doctorii au îmbălsămat pe Israel. 3Și patruzeci de zile au fost împlinite pentru el, căci așa se împlinesc zilele îmbălsămării. Și egiptenii l‐au
50.3
Num. 20.29Deut. 34.8
plâns șaptezeci de zile. 4Și când au trecut zilele jelirii lui, Iosif a vorbit
50.4
Est. 4.2
casei lui Faraon zicând: Vă rog, dacă am aflat deci har în ochii voștri, vorbiți la urechile lui Faraon zicând: 5
50.5
Cap. 47.29.
Tatăl meu m‐a pus să jur zicând: Iată eu mor; în mormântul meu pe
50.5
2 Cron. 11.14Is. 22.16Mat. 27.60
care l‐am săpat eu însumi în țara Canaan, acolo să mă înmormântezi. Și acum, lasă‐mă, te rog, să mă sui să înmormântez pe tatăl meu și mă voi întoarce. 6Și Faraon a zis: Suie‐te și înmormântează pe tatăl tău cum te‐a pus să juri. 7Și Iosif s‐a suit să înmormânteze pe tatăl său; și cu el s‐au suit toți robii lui Faraon, bătrânii casei lui și toți bătrânii țării Egiptului 8și toată casa lui Iosif și frații săi și casa tatălui său; numai copiii lor și turmele lor și cirezile lor le‐au lăsat în ținutul Gosen. 9Și cu el s‐au suit și care și călăreți; și a fost o tabără foarte mare. 10Și au venit la aria lui Atad care este dincolo de Iordan și acolo
50.10
2 Sam. 1.17Fapte. 8.2
au bocit cu bocire mare și foarte tare și a
50.10
1 Sam. 31.13Iov 2.13
făcut tatălui său o jelire de șapte zile. 11Și locuitorii țării, Cananiții, au văzut jelirea de la aria lui Atad și au zis: Aceasta este o jelire mare pentru egipteni. De aceea i s‐a pus numele Abel‐Mițraim, care este dincolo de Iordan. 12Și
50.12
Cap. 49.29, 30.
fiii săi au făcut cu el cum le poruncise. 13Și fiii săi l‐au dus în țara Canaan și l‐au înmormântat în peștera din țarina Macpela pe care Avraam o
50.13
Cap. 23.16.
cumpărase împreună cu țarina, ca moșie pentru înmormântare de la Efron Hetitul în fața lui Mamre. 14Și Iosif s‐a întors în Egipt el și frații săi și toți cei ce se suiseră cu el să înmormânteze pe tatăl său, după ce înmormântase pe tatăl său. 15Și frații lui Iosif au văzut că tatăl lor a murit
50.15
Iov 15.21,22
și au zis: Poate că Iosif ne va urî și ne va întoarce tot răul pe care i l‐am făcut. 16Și au trimis la Iosif zicând: Tatăl tău înainte de a muri a poruncit zicând: 17Așa să ziceți lui Iosif: Te rog, iartă acum nelegiuirea fraților tăi și păcatul lor
50.17
Prov. 28.13
, căci ți‐au făcut rău. Și acum, iartă, te rugăm, nelegiuirea robilor
50.17
Cap. 49.25.
Dumnezeului tatălui tău. Și Iosif a plâns când i‐au vorbit ei. 18Și frații lui s‐au dus și ei și
50.18
Cap. 37.7, 10.
au căzut jos înaintea feței lui și au zis: Iată, suntem robii tăi. 19Și Iosif le‐a zis
50.19
Cap. 45.5.
: Nu vă temeți
50.19
Deut. 32.352 Reg. 5.7Iov 34.29Rom. 12.19Evr. 10.30
; oare sunt eu în locul lui Dumnezeu? 20
50.20
Ps. 56.5Is. 10.7
Voi în adevăr ați gândit rău împotriva mea, dar
50.20
Cap. 45.5, 7.
Dumnezeu a gândit spre bine ca să facă așa cum este astăzi, să păstreze viața unui mare popor. 21Și acum nu vă temeți
50.21
Cap. 47.12.
; vă voi hrăni pe voi și pe copiii voștri. Și i‐a mângâiat și le‐a vorbit la inimă. 22Și Iosif a locuit în Egipt, el și casa tatălui său și Iosif a trăit o sută zece ani. 23Și Iosif a văzut copiii lui Efraim din
50.23
Iov 42.16
al treilea neam; asemenea și
50.23
Num. 32.39
fiii lui Machir, fiul lui Manase, au fost născuți
50.23
Cap. 30.3.
pe genunchii lui Iosif. 24Și Iosif a zis fraților săi: Eu mor; și
50.24
Cap. 15.14;
Dumnezeu vă va cerceta negreșit și vă va sui din țara aceasta în țara
50.24
Cap. 15.18;
pe care a jurat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. 25Și Iosif a
50.25
Ex. 13.19Ios. 24.32Fapte. 7.16
pus pe copiii lui Israel să jure zicând: Dumnezeu vă va cerceta negreșit și să ridicați oasele mele de aici. 26Și Iosif a murit, în vârstă de o sută zece ani. Și l‐au îmbălsămat
50.26
Vers. 2.
și a fost pus într‐un sicriu în Egipt.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]