Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Haldeii pedepsesc pe Iuda

11Sarcina, pe care a văzut‐o prorocul Habacuc. 2Până când, Doamne, voi striga și nu vei

1.2
Plâng. 3.8
auzi? Strig către tine: Asuprire! și nu mântuiești. 3De ce mă faci să văd nelegiuirea, și te uiți la apăsare? Căci pustiirea și asuprirea sunt înaintea mea: și este ceartă și se ridică gâlceavă. 4De aceea legea este fără putere și judecata nu iese niciodată. Căci cel rău
1.4
Iov 21.7Ps. 94.3Ier. 12.1
împleticește pe cel drept: de aceea judecata iese strâmbă. 5Vedeți
1.5
Is. 29.14Fapte. 13.41
între neamuri și priviți și minunați‐vă cu mirare; căci lucrez un lucru în zilele voastre, pe care nu‐l veți crede chiar dacă s‐ar spune. 6Căci, iată, scol pe haldei
1.6
Deut. 28.49,50Ier. 5.16
, neamul acela amar și iute, care umblă în latul pământului, ca să stăpânească locuințe, care nu sunt ale lor. 7Sunt înspăimântători și groaznici; din ei iese judecata lor și slava lor. 8Și caii lor sunt mai iuți decât leoparzii și mai repezi decât lupii de seară
1.8
Ier. 5.6Țef. 3.3
; și călăreții lor se aruncă și călăreții lor vin de departe. Ei zboară
1.8
Ier. 4.13
ca vulturul, care se repede să mănânce. 9Ei vin cu toții la asuprire: mulțimea fețelor lor caută înainte și adună ca nisipul pe prinși. 10Da, râde de împărați și mai marii îi sunt de batjocură; râde de orice întărire, căci grămădește pulbere și o ia. 11Atunci va mătura ca vântul și va trece și se va face vinovat: el a cărui putere
1.11
Dan. 5.4
este dumnezeul său. 12Oare nu ești tu
1.12
Ps. 90.2
93.2Plâng. 5.19
, Doamne, din veșnicie, Dumnezeul meu, Sfântul meu? Noi nu vom muri. Tu, Doamne, l‐ai hotărât la
1.12
2 Reg. 19.25Ps. 17.13Is. 10.5,6,7Ezec. 30.25
judecată. Și tu, Stâncă, l‐ai hotărât la mustrare. 13Tu ai ochi prea curați
1.13
Ps. 5.5
ca să vadă răul și nu te poți uita la răutate. Pentru ce
1.13
Ier. 12.1
te uiți la cei ce lucrează cu necredincioșie și taci când cel rău înghite pe cel mai drept decât el? 14Tu faci și pe oameni ca peștii mării, ca târâtoarele care n‐au niciun domn peste ele. 15El îi scoate
1.15
Ier. 16.16Amos 4.2
pe toți cu undița, îi prinde în mreaja sa și‐i adună în năvodul său: de aceea se bucură și se veselește: 16De aceea jertfește
1.16
Deut. 8.17Is. 10.13
37.24,25
mrejei sale și arde tămâie năvodului său, căci prin ele partea sa se îngrașă și hrana sa e grasă. 17Va goli el oare pentru aceasta mreaja sa și va sugruma el într‐una neamurile fără cruțare?

2

Mângâiere pentru credincios

21Voi sta la straja mea și mă voi așeza pe turn și voi privi

2.1
Is. 21.8,11
să văd
2.1
Ps. 85.8
ce‐mi va zice și ce să răspund la plângerea mea. 2Și Domnul mi‐a răspuns și a zis: Scrie
2.2
Is. 8.1
30.8
vedenia lămurit și sapă‐o pe tăblițe, ca să poată alerga cel ce o citește. 3Căci vedenia este încă pentru o vreme hotărâtă
2.3
Dan. 10.14
11.27,35
, dar se grăbește spre sfârșit și nu va minți. Și chiar dacă va întârzia, așteaptă‐o, căci va veni negreșit
2.3
Evr. 10.37
, nu va lipsi. 4Iată, sufletul său se îngâmfă, nu este drept înăuntrul său: dar cel drept
2.4
In. 3.36Rom. 1.17Gal. 3.11Evr. 10.38
va trăi prin credința sa. 5Și mai mult, vinul este înșelător: el este un bărbat mândru și nu se ține acasă, își întinde sufletul ca Șeolul
2.5
Prov. 27.20
30.16
și este nesățios ca moartea; și își adună toate neamurile la el și își îngrămădește toate popoarele la el. 6Oare nu vor ridica toți aceștia un proverb asupra lui și o ghicitoare batjocoritoare
2.6
Mica 2.4
împotriva lui și vor zice: Vai de cel ce îngrămădește ce nu este al lui! Până când? Și cel ce se împovărează cu zăloage! 7Oare nu se vor ridica deodată cei ce te vor mușca și se vor deștepta cei ce te vor strâmtora și le vei ajunge de pradă? 8Fiindcă
2.8
Is. 33.1
ai prădat multe neamuri, și pe tine te va prăda toată rămășița popoarelor, pentru sângele
2.8
Vers. 17.
oamenilor și asuprirea ta asupra țării, cetății și tuturor celor ce locuiesc în ea. 9Vai de cel ce câștigă câștig
2.9
Ier. 22.13
rău pentru casa sa, ca să‐și pună cuibul
2.9
Ier. 49.16Obad. 4
sus, ca să scape de mâna răului! 10Ți‐ai croit rușinea casei tale prin stârpire de popoare multe, și ai păcătuit împotriva sufletului tău! 11Căci piatra va striga din perete și ciotul din grindă îi va răspunde. 12Vai de cel ce zidește o cetate cu sânge
2.12
Ier. 22.13Ezec. 24.9Mica 3.10Naum 3.1
, și întărește un oraș cu nedreptate! 13Iată, oare nu este de la Domnul oștirilor că popoarele se ostenesc pentru foc și neamurile se trudesc
2.13
Ier. 51.58
pentru nimic? 14Căci pământul va fi plin de cunoașterea slavei
2.14
Is. 11.9
Domnului, cum acopăr apele marea. 15Vai de cel ce dă de băut aproapelui său, — care‐i torni
2.15
Osea 7.5
otrava ta și‐l îmbeți și pe el, ca să te uiți la goliciunea
2.15
Fapte. 9.22
lui. 16Ești plin de rușine în loc de slavă! Bea
2.16
Ier. 25.26,27
51.57
și tu și fii ca unul netăiat împrejur: potirul dreptei Domnului se va îndrepta spre tine și va fi o vărsătură de rușine asupra slavei tale. 17Căci te va acoperi asuprirea ta făcută Libanului și stârpirea fiarelor pe care le înspăimântai, pentru sângele
2.17
Vers. 8.
oamenilor și pentru asuprirea făcută țării, cetății și tuturor celor ce locuiesc în ea. 18Ce folosește
2.18
Is. 44.9,10
46.2
chipul cioplit că l‐a săpat făcătorul lui, chipul turnat care
2.18
Ier. 10.8,14Zah. 10.2
învață minciună, ca cel ce l‐a făcut să se încreadă în el și să facă idoli muți
2.18
Ps. 115.51 Cor. 12.2
? 19Vai de cel ce zice lemnului: Deșteaptă‐te! Pietrei celei mute: Scoală‐te! Oare îl va învăța? Iată este suflat cu aur și argint și nu este nicio suflare
2.19
Ps. 135.17
în mijlocul lui. 20Dar Domnul
2.20
Ps. 11.4
este în templul său cel sfânt. Tot pământul să tacă
2.20
Țef. 1.7Zah. 2.13
înaintea lui!