11După ce a vorbit de demult în multe părți
și în multe chipuri părinților în proroci, 2la sfârșitul
acestor zile Dumnezeu ne‐a vorbit
15.15
în Fiu, pe care
28.18In. 3.35Rom. 8.17
l‐a pus moștenitor al tuturor, prin
care a făcut și veșniciile; 3care
14.92 Cor. 4.4Col. 1.15
fiind strălucirea slavei lui și întipăritura Ființei lui și ținând
toate cu cuvântul puterii sale, după ce a făcut
curățirea păcatelor, a șezut
la dreapta Măreției în cele de sus, 4fiind făcut cu atât mai bun decât îngerii cu cât a
moștenit un nume mai deosebit decât ei.
5Căci cărui dintre îngeri a zis vreodată: Tu ești Fiul
meu, eu azi te‐am născut? Și iarăși: Eu
28.6Ps. 89.26,27
îi voi fi Tată și el îmi va fi Fiu? 6Și, când aduce iarăși în pământ locuit pe Întâiul născut
, zice: Și toți
îngerii lui Dumnezeu să se închine lui. 7Și despre îngeri zice: Cel ce face
pe îngerii săi vânturi și pe slujitorii săi o pară de foc. 8Iar despre Fiul zice: Scaunul
tău de domnie, Dumnezeule, este în veacul veacului, și toiagul dreptății este toiagul împărăției tale. 9Tu ai iubit dreptatea și ai urât nelegiuirea; de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul tău te‐a
10.38
uns cu untdelemn de bucurie mai presus de tovarășii tăi. 10Și: Tu, Doamne, la
început ai întemeiat pământul și cerurile sunt lucrările mâinilor tale; 11ele
51.6Mat. 24.352 Pet. 3.7,10Ap. 21.1
vor pieri, dar tu rămâi mereu și toate se vor învechi ca o haină. 12Și le vei face sul ca pe un veșmânt și vor fi schimbate ca o haină: dar tu ești același și anii tăi nu se vor împuțina. 13Și despre care dintre îngeri a zis vreodată: Șezi
la dreapta mea până voi pune pe vrăjmașii tăi așternut picioarelor tale? 14Nu sunt ei oare
32.1,2,24Ps. 34.7
91.11
103.20,21Dan. 3.8,28
7.10
10.11Mat. 18.10Lc. 1.19
2.9,13Fapte. 12.727.23
toți duhuri slujitoare trimise spre slujbă pentru cei ce au să moștenească
mântuirea?
21De aceea trebuie să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne strecurăm pe lângă ele. 2Căci dacă cuvântul vorbit
prin îngeri a fost neclintit și orice
17.2,5,12
27.26
abatere și neascultare a luat dreaptă răsplătire, 3cum
vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la o astfel de mare mântuire, care
luându‐și începutul prin aceea că a fost vorbită de Domnul, a
fost întărită față de noi de cei ce au auzit, 4Dumnezeu de asemenea dând
19.11Rom. 15.18,191 Cor. 2.4
mărturie împreună cu ei prin
semne și minuni și felurite puteri și prin împărțirile
Duhului Sfânt după
voia lui.
5Căci nu îngerilor a supus el pământul locuit
care are să vină și despre care vorbim. 6Dar cineva a mărturisit undeva zicând: Ce
este omul ca să‐ți aduci aminte de el? Sau fiul omului că te uiți cu luare aminte spre el? 7L‐ai făcut pentru puțină vreme mai prejos de îngeri, l‐ai încununat cu slavă și cinste și l‐ai pus peste lucrurile mâinilor tale. 8Ai supus toate
sub picioarele lui. Căci prin aceea că i‐a supus toate, n‐a lăsat nimic nesupus lui; acum însă nu
vedem încă toate supuse lui. 9Dar vedem pe Isus
, care a fost făcut puțin mai prejos de îngeri, încununat
cu slavă și cinste pentru patima morții, pentru ca prin harul lui Dumnezeu să guste moarte pentru
12.32Rom. 5.18
8.322 Cor. 5.151 Tim. 2.61 In. 2.2Ap. 5.9
fiecare. 10Căci aceluia pentru
care sunt toate și prin care sunt toate, fiindcă duce pe mulți fii la slavă, i se cuvenea
să desăvârșească
5.31
prin patimi pe începătorul mântuirii
lor. 11Căci și cel
ce sfințește și cei ce sunt
sfințiți, toți sunt dintr‐unul; din care pricină nu se
rușinează să‐i numească frați, 12zicând: Voi vesti
numele tău fraților mei, în mijlocul adunării îți voi cânta laudă.
13Și iarăși: Eu îmi voi pune încrederea în el. Și iarăși: Iată‐mă
, eu și copiii pe care
17.6,9,11,12
mi i‐a dat Dumnezeu. 14Deci, fiindcă copiii sunt părtași sângelui și cărnii, și
el în chip asemănător a luat parte la ele, ca
prin moarte să desființeze pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul, 15și să izbăvească pe toți cei ce de frica morții
erau ținuți toată viața în robie. 16Căci negreșit nu de îngeri se îngrijește el, ci de sămânța lui Avraam se îngrijește. 17De aceea trebuia ca în toate să fie făcut asemenea
fraților, ca să fie un mare preot milos
și credincios în cele către Dumnezeu, spre a ispăși păcatele poporului. 18Căci
în ceea ce a suferit, fiind el însuși ispitit, poate să ajute celor ce sunt ispitiți.