Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
11

Credința

111Iar credința este încredințarea despre cele

11.1
Rom. 8.24,252 Cor. 4.18
5.7
nădăjduite, o dovadă despre lucrurile ce nu sunt văzute. 2Căci
11.2
Vers. 39.
prin ea au căpătat mărturie bătrânii. 3Prin credință pricepem că veacurile
11.3
Gen. 1.1Ps. 33.6In. 1.32 Pet. 3.5
au fost întocmite prin Cuvântul lui Dumnezeu, încât ceea ce este văzut n‐a fost făcut din cele ce se arată.

Pilde de credință

4Prin credință Abel

11.4
Gen. 4.41 In. 3.12
a adus lui Dumnezeu o mai bună jertfă decât Cain, prin care a primit mărturia că este drept, Dumnezeu mărturisind în privința darurilor lui; și prin ea el deși a murit vorbește încă.
11.4
Gen. 4.10
5Prin credință Enoh
11.5
Mat. 23.35Gen. 5.22,24
a fost strămutat ca să nu vadă moartea și n‐a fost aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase. Căci mai înainte de strămutarea sa a primit mărturia că a plăcut lui Dumnezeu: 6Și fără credință nu este cu putință a‐i plăcea; pentru că cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că el este și că este răsplătitorul celor ce‐l caută. 7Prin credință Noe
11.7
Gen. 6.13,22
, după ce a fost înștiințat de Dumnezeu despre cele ce nu se vedeau încă, fiind cuprins de o teamă sfântă, a
11.7
1 Pet. 3.20
pregătit o corabie pentru mântuirea casei sale, prin care a osândit lumea și s‐a făcut moștenitor al dreptății
11.7
Rom. 3.22
4.13Fil. 3.9
, care este potrivit credinței.

Pilda lui Avraam și a Sarei

8Prin credință Avraam

11.8
Gen. 12.1,4Fapte. 7.2‐4
, fiind chemat, s‐a supus ca să iasă la locul pe care avea să‐l ia ca moștenire și a ieșit neștiind încotro merge. 9Prin credință a stat vremelnic în țara făgăduinței, ca într‐o țară străină, locuind în
11.9
Gen. 12.8
13.3,18
18.1,9
corturi, cu Isaac și Iacov, împreună moștenitori
11.9
Cap. 6.17.
cu el ai aceleiași făgăduințe, 10căci aștepta cetatea care are temelii
11.10
Cap. 12.22;
, al
11.10
Cap. 3.4.
cărei meșter și ziditor este Dumnezeu. 11Prin credință chiar și
11.11
Gen. 17.19
18.11,14
21.2
Sara a
11.11
Lc. 1.36
primit putere spre întemeiere de sămânță și afară din vremea cuvenită a vârstei, fiindcă a socotit credincios
11.11
Rom. 4.21
pe cel ce a făgăduit. 12Pentru aceea și de la unul singur și încă
11.12
Rom. 4.19
amorțit, au fost născuți oameni în mulțime ca
11.12
Gen. 22.17Rom. 4.18
stelele cerului și ca nisipul fără număr care este pe țărmul mării. 13Aceștia toți au murit în credință, neluând
11.13
Vers. 39.
cu ei făgăduințele, ci
11.13
Vers. 27.
văzându‐le de departe și urându‐le bun venit și mărturisind
11.13
Gen. 23.4
47.91 Cron. 29.15Ps. 39.12
119.191 Pet. 1.17
2.11
că sunt străini și călători pe pământ. 14Căci cei ce zic unele ca acestea arată
11.14
Cap. 13.11.
că ei caută cu stăruință o patrie. 15Și într‐adevăr, dacă aveau în minte pe aceea din care ieșiseră, aveau vreme ca să se întoarcă. 16Dar acum doresc una mai bună, adică cerească. Pentru aceea Dumnezeu nu se rușinează de ei ca să
11.16
Ex. 3.6,15Mat. 22.32Fapte. 7.32
fie numit Dumnezeul lor; căci le‐a
11.16
Fil. 3.20
pregătit o cetate. 17Prin credință Avraam
11.17
Gen. 22.1,9
a adus jertfă pe Isaac, când a fost încercat; și el, care primise cu bucurie făgăduințele, aducea
11.17
Iac. 2.21
jertfă pe singurul născut, 18el căruia i s‐a și zis: În
11.18
Gen. 21.12Rom. 9.7
Isaac ți se va numi sămânța! 19Socotind că Dumnezeu este puternic
11.19
Rom. 4.17,19,21
ca să scoale și dintre cei morți; de unde în pildă l‐a și primit înapoi.

Pilda lui Isaac, Iacov și Iosif

20Prin credință Isaac

11.20
Gen. 27.27,39
a binecuvântat pe Iacov și pe Esau, chiar cu privire la cele ce aveau să vină. 21Prin credință Iacov a binecuvântat
11.21
Gen. 48.5,16,20
, când era să moară, pe fiecare din fiii lui Iosif și s‐a
11.21
Gen. 47.31
închinat rezemat pe vârful toiagului său. 22Prin credință Iosif
11.22
Gen. 50.24,25Ex. 13.19
, când i s‐a apropiat sfârșitul, a pomenit despre ieșirea copiilor lui Israel și a dat poruncă în privința oaselor sale.

Pilda lui Moise

23Prin credință Moise

11.23
Ex. 2.2Fapte. 7.20
, după ce a fost născut, a fost ascuns trei luni de părinții lui, pentru că au văzut că băiatul era frumos și nu s‐au temut de porunca
11.23
Ex. 1.16,22
împăratului. 24Prin credință Moise
11.24
Ex. 2.10,11
, când s‐a făcut mare, n‐a primit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25alegând
11.25
Ps. 84.10
mai bine să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile pentru o vreme ale păcatului, 26socotind ocara
11.26
Cap. 13.13.
lui Hristos mai mare bogăție decât comorile Egiptului; căci se uita la răsplătire
11.26
Cap. 10.35.
. 27Prin credință a
11.27
Ex. 10.28,29
12.37
13.17,18
părăsit Egiptul, netemându‐se de mânia împăratului; căci a stăruit ca
11.27
Vers. 13.
văzând pe cel ce nu se vede. 28Prin credință a
11.28
Ex. 12.21
făcut Paștile și stropirea sângelui, ca cel ce pierdea pe cei întâi‐născuți să nu atingă pe ai lor. 29Prin credință au
11.29
Ex. 14.22,29
trecut prin Marea Roșie ca pe pământ uscat; pe când egiptenii, făcând încercare cu ea, au fost înghițiți.

Pilda curvei Rahav

30Prin credință zidurile

11.30
Ios. 6.20
Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate șapte zile. 31Prin credință Rahav
11.31
Ios. 6.23Iac. 2.25
curva n‐a pierit împreună cu cei neascultători, fiindcă primise cu pace
11.31
Ios. 2.1
pe iscoditori. 32Și ce să mai zic? Căci nu‐mi va ajunge vremea dacă istorisesc despre Ghedeon
11.32
Jud. 6.11
, Barac
11.32
Jud. 4.6
, Samson
11.32
Jud. 13.24
, Ieftaie
11.32
Jud. 11.1
12.7
, despre David
11.32
1 Sam. 16.1,13
17.45
și Samuel
11.32
1 Sam. 1.20
12.20
și despre proroci, 33care prin credință au biruit împărății, au lucrat dreptate, au
11.33
2 Sam. 7.11
dobândit făgăduințe, au
11.33
Jud. 14.5,61 Sam. 17.34,35Dan. 6.22
astupat gurile leilor, 34au
11.34
Dan. 3.25
stins puterea focului, au
11.34
1 Sam. 20.11 Reg. 19.32 Reg. 6.16
scăpat de ascuțișuri de sabie, s‐au împuternicit din slăbiciune
11.34
2 Reg. 20.7Iov 42.10Ps. 6.8
, s‐au făcut tari în război, au făcut
11.34
Jud. 15.8,151 Sam. 14.1317.51,522 Sam. 8.1
să plece tabere de străini; 35femeile
11.35
1 Reg. 172 Reg. 4.35
au primit prin înviere pe morții lor, iar alții întinși pe roată au fost chinuiți
11.35
Fapte. 22.25
, neprimind răscumpărarea, ca să dobândească o mai bună înviere; 36iar alții au fost încercați prin batjocuriri și biciuiri, ba încă prin legături
11.36
Gen. 39.20Ier. 20.2
37.15
și temniță; 37au
11.37
1 Reg. 21.132 Cron. 24.21Fapte. 7.58
14.19
fost uciși cu pietre, au fost fierăstruiți, au fost ispitiți, au murit de moarte cu sabia, au umblat
11.37
2 Reg. 1.8Mat. 3.4
încoace și încolo în
11.37
Zah. 13.4
piei de oaie, în piei de capră; fiind în lipsă, necăjiți, suferind răul, 38(ei, de care lumea nu era vrednică) au rătăcit în pustii și în munți și în
11.38
1 Reg. 18.4
19.9
peșteri și în crăpăturile pământului. 39Și aceștia toți, deși au primit mărturie
11.39
Vers. 2.13.
prin credința lor, n‐au luat cu sine făgăduința, 40Dumnezeu având în vedere mai dinainte ceva
11.40
Cap. 7.22;
mai bun pentru noi, ca ei să nu ajungă
11.40
Cap. 5.9;
la desăvârșire fără noi.

12

Pilda lui Hristos

121De aceea și noi, fiindcă avem împrejurul nostru un așa de mare nor de martori, lepădând

12.1
Col. 3.81 Pet. 2.1
orice greutate și păcatul ce lesne înfășoară, să
12.1
1 Cor. 9.24Fil. 3.13,14
alergăm cu stăruință
12.1
Rom. 12.12
în lupta ce ne stă înainte, 2privind țintă la Isus, căpetenia și desăvârșirea credinței noastre, care
12.2
Lc. 24.26Fil. 2.81 Pet. 1.11
pentru bucuria care stătea înaintea lui a suferit crucea, după ce a disprețuit rușinea, șișade
12.2
Ps. 110.18.11 Pet. 3.22
la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 3Căci
12.3
Mat. 10.24,25In. 15.20
gândiți‐vă bine la cel ce a suferit în sine o așa de mare împotrivire cu vorba de la cei păcătoși împotriva lui însuși, ca
12.3
Gal. 6.9
să nu obosiți, leșinând în sufletele voastre.

Stăruința în încercări

4Nu v‐ați împotrivit încă

12.4
1 Cor. 10.13
până la sânge luptându‐vă împotriva păcatului. 5Și ați uitat de tot îndemnul care vă vorbește ca unor fii: Fiul meu, nu
12.5
Iov 5.17Prov. 3.11
socoti puțin lucru înțelepțirea de la Domnul, nici nu leșina când ești mustrat de el. 6Căci Domnul înțelepțește pe
12.6
Ps. 94.12
119.75Prov. 3.12Iac. 1.12Ap. 3.19
acela pe care‐l iubește și biciuește pe oricare fiu pe care‐l primește la sine. 7Suferiți
12.7
Deut. 8.52 Sam. 7.14Prov. 13.24
19.18
23.13
spre înțelepțire: Dumnezeu se poartă cu voi ca și cu fii; căci care fiu este acela pe care nu‐l înțelepțește tatăl? 8Iar dacă sunteți fără înțelepțire, la care
12.8
Ps. 73.141 Pet. 5.9
toți s‐au făcut părtași, sunteți dar copii din flori și nu fii. 9Apoi am avut pe părinții cărnii noastre ca să ne înțelepțească și ne sfiam de ei: oare să nu ne supunem cu mult mai mult Tatălui
12.9
Num. 16.22
27.16Iov 12.10Ecl. 12.7Is. 42.5
57.16Zah. 12.1
duhurilor și să trăim? 10Căci ei ne înțelepțiau pentru puține zile după cum li se părea bine, iar el spre folosul nostru ca
12.10
Lev. 11.44
19.21 Pet. 1.15,16
să ne împărtășim din sfințenia lui. 11Orice înțelepțire pentru acum nu pare într‐adevăr că este de bucurie, ci de întristare, dar mai în urmă dă celor deprinși prin ea rodul
12.11
Iac. 3.18
de pace al dreptății.

Pilda lui Esau

12De aceea îndreptați

12.12
Iov 4.3,4Is. 35.3
iar mâinile lăsate în jos și genunchii slăbănogiți 13și faceți
12.13
Prov. 4.26,27
urme drepte pentru picioarele voastre, ca ce esteșchiop să nu se abată ci
12.13
Gal. 6.1
mai degrabă să fie vindecat. 14Urmăriți
12.14
Ps. 34.14Rom. 12.18
14.192 Tim. 2.22
pacea cu toți și sfințirea, fără
12.14
Mat. 5.82 Cor. 7.1Ef. 5.5
care nimeni nu va vedea pe Domnul, 15priveghind
12.15
2 Cor. 6.1
ca
12.15
Gal. 5.4
să nu rămână vreunul în urmă de la harul lui Dumnezeu, ca
12.15
Deut. 29.18
nu cumva vreo rădăcină de amărăciune crescând în sus, să tulbure și să fie molipsiți prin ea cei mulți. 16Ca nu cumva să
12.16
Ef. 5.3Col. 3.51 Tes. 4.3
fie vreun curvar sau vreun lumesc ca Esau, care
12.16
Gen. 25.33
pentru o singură mâncareși‐a vândut dreptul de întâinăscut. 17Căci știți că și mai în urmă când a vrut
12.17
Gen. 27.34,36,38
să moștenească binecuvântarea, a
12.17
Cap. 6.6.
fost lepădat, (căci n‐a aflat loc pentru pocăință), deși o căuta cu lacrimi.

Îndemn la sfințire

18Căci nu v‐ați apropiat de un munte

12.18
Ex. 19.12,18,19
20.18Deut. 4.11
5.22Rom. 6.14
8.152 Tim. 1.7
care se pipăie și aprins de foc, nici de nor întunecos, nici de întunecime, nici de furtună, 19nici de sunetul de trâmbiță, nici de glasul de cuvinte, pe care cei ce l‐au auzit au cerut
12.19
Ex. 20.19Deut. 5.5,25
18.16
să nu li se mai vorbească; 20(căci nu puteau suferi ce li se poruncise: Chiar
12.20
Ex. 19.13
un dobitoc dacă va atinge muntele, va fi omorât cu pietre. 21Și
12.21
Ex. 19.16
așa de înfricoșătoare era arătarea, că Moise a zis: Sunt înspăimântat și tremur!), 22ci v‐ați apropiat de
12.22
Gal. 4.26Ap. 3.12
21.2,10
muntele Sion și de
12.22
Fil. 3.20
cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc și de
12.22
Deut. 33.2Ps. 68.17Iuda 14
zecimi de mii de îngeri, 23de adunarea în sărbătoare și de biserica celor întâi născuți
12.23
Ex. 4.22Iac. 1.18Ap. 14.4
, scriși
12.23
Lc. 10.20Fil. 4.3Ap. 13.8
în ceruri, și de Dumnezeu, Judecătorul
12.23
Gen. 18.25Ps. 94.2
tuturor și de duhurile drepților
12.23
Fil. 3.12
desăvârșiți, 24și de Isus, mijlocitorul
12.24
Cap. 8.6;
unui nou legământ, și de sângele
12.24
Ex. 24.81 Pet. 1.2
stropirii care vorbește mai bine decât
12.24
Gen. 4.10
Abel. 25Luați seama să nu lepădați pe cel ce vorbește; căci dacă
12.25
Cap. 2.2, 3;
ei n‐au scăpat când au lepădat pe cel ce rostea pe pământ cuvinte dumnezeiești, cu mult mai mult nu vom scăpa noi care ne întoarcem de la cel ce este din cer, 26al
12.26
Ex. 19.18
cărui glas a zguduit atunci pământul, iar acum a făgăduit zicând: Încă o dată
12.26
Hag. 2.6
voi clătina nu numai pământul, ci și cerul. 27Iar acest „încă o dată” învederează schimbarea
12.27
Ps. 102.26Mat. 24.352 Pet. 3.10Ap. 21.1
celor ce sunt zguduite ca a unor lucruri făcute, ca să rămână cele ce nu sunt zguduite. 28Pentru aceea, fiindcă primim o Împărăție neclintită, să avem har, prin care să slujim lui Dumnezeu cu bună plăcere, cu evlavie și sfială. 29Căci Dumnezeul
12.29
Ex. 24.17Deut. 4.24
9.3Ps. 50.3
97.3Is. 66.152 Tes. 1.8
nostru este un foc mistuitor.

13

Felurite îndemnuri creștinești

131Iubirea

13.1
Rom. 12.101 Tes. 4.91 Pet. 1.22
2.17
3.8
4.82 Pet. 1.71 In. 3.114.7,20,21
frățească să rămână. 2Nu uitați
13.2
Mat. 25.35Rom. 12.131 Tim. 3.21 Pet. 4.9
iubirea de găzduire, căci prin aceasta unii
13.2
Gen. 18.3
19.2
fără să știe au găzduit îngeri. 3Aduceți‐vă
13.3
Mat. 25.36Rom. 12.151 Cor. 12.26Col. 4.181 Pet. 3.8
aminte de cei legați, ca legați împreună cu ei, de cei ce suferă răul ca fiind și voi înșivă în trup. 4Căsătoria să fie în cinste în toate și patul neîntinat, căci
13.4
1 Cor. 6.9Gal. 5.19,21Ef. 5.5Col. 3.5,6Ap. 22.15
Dumnezeu va judeca pe curvari și preacurvari. 5Purtarea voastră să fie fără iubire de argint, fiți mulțumiți
13.5
Mat. 6.25,34Fil. 4.11,121 Tim. 6.6,8
cu cele ce aveți acum. Căci el însuși a zis: Nu
13.5
Gen. 28.15Deut. 31.6,8Ios. 1.51 Cron. 28.20Ps. 37.25
te voi lăsa nicidecum și nu te voi părăsi cu niciun chip. 6Încât zicem plini de îndrăzneală: Domnul
13.6
Ps. 27.1
56.4,11,12
118.6
este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce‐mi va face omul?

Îndemn la urmarea lui Hristos

7Aduceți‐vă

13.7
Vers. 17.
aminte de povățuitorii voștri care v‐au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, și privind de aproape sfârșitul viețuirii lor, urmați‐le
13.7
Cap. 6.12.
credința. 8Isus Hristos este același
13.8
In. 8.58Ap. 1.4
ieri și azi și în veci. 9Nu
13.9
Ef. 4.14
5.6Col. 2.4,81 In. 4.1
fiți purtați încoace și încolo de învățături felurite și străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu
13.9
Rom. 14.17Col. 2.161 Tim. 4.3
prin mâncări, din care n‐au avut folos cei ce umblă cu ele. 10Noi avem
13.10
1 Cor. 9.13
10.18
un altar de la care n‐au drept să mănânce cei ce slujesc cortului. 11Căci trupurile acelor dobitoace al
13.11
Ex. 29.14Lev. 4.11,12,21
6.30
9.11
16.27Num. 19.3
căror sânge este dus pentru păcat în Sfânta sfintelor de marele preot sunt arse afară din tabără. 12Pentru aceea și Isus, ca să sfințească poporul prin sângele său însuși, a
13.12
In. 19.17,18Fapte. 7.58
pătimit afară din poartă. 13Deci dar să ieșim la el afară din tabără, suferind ocara
13.13
Cap. 11.26.
lui. 14Căci
13.14
Mica 2.10Fil. 3.20
n‐avem aici o cetate care să rămână, ci căutăm ca stăruință pe cea viitoare. 15Prin
13.15
Ef. 5.201 Pet. 2.5
el deci să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă
13.15
Lev. 7.12Ps. 50.14,23
69.30,31
107.22
116.17
de laudă, adică rodul
13.15
Osea 14.2
buzelor care mărturisesc numele lui. 16Și
13.16
Rom. 12.13
nu uitați facerea de bine și dărnicia; căci Dumnezeu găsește plăcere în jertfe
13.16
2 Cor. 9.12Fil. 4.18
de acestea. 17Ascultați
13.17
Fil. 2.291 Tes. 5.121 Tim. 5.17
de povățuitorii voștri și supuneți‐vă lor, căci ei
13.17
Ezec. 3.17
33.2,7Fapte. 20.26,28
veghează pentru sufletele voastre ca unii care dau seamă, ca să facă aceasta cu bucurie și nu suspinând; căci aceasta vă este nefolosilor.

Doriri din partea apostolului

18Rugați‐vă

13.18
Rom. 15.30Ef. 6.19Col. 4.31 Tes. 5.252 Tes. 3.1
pentru noi, căci suntem încredințați că avem un cuget bun
13.18
Fapte. 23.1
24.162 Cor. 1.12
, fiindcă voim să ne purtăm bine în toate. 19Și mai mult
13.19
Flm. 22
vă îndemn să faceți aceasta ca să vă fiu înapoiat mai curând. 20Iar Dumnezeul
13.20
Rom. 15.331 Tes. 5.23
păcii, care
13.20
Fapte. 2.24,32Rom. 4.24
8.111 Cor. 6.14
15.152 Cor. 4.14Gal. 1.1Col. 2.121 Tes. 1.101 Pet. 1.21
a scos afară dintre cei morți pe marele păstor al oilor
13.20
Is. 40.11Ezec. 34.23
37.24In. 10.11,141 Pet. 2.25
5.4
prin sângele
13.20
Zah. 9.11
legământului veșnic, adică pe Domnul nostru Isus, 21
13.21
2 Tes. 2.171 Pet. 5.10
vă desăvârșească în orice lucrare bună ca să faceți voia lui, făcând
13.21
Fil. 2.13
în noi ce este bineplăcut înaintea lui, prin Isus Hristos; căruia
13.21
Gal. 1.52 Tim. 4.18Ap. 1.6
fie slava în vecii vecilor! Amin.

Urări de sănătate

22Vă îndemn însă, fraților, îngăduiți cuvântul de îndemn; căci

13.22
1 Pet. 5.12
v‐am și scris epistola pe scurt. 23Să știți că s‐a dat drumul
13.23
1 Tes. 3.2
fratelui
13.23
1 Tim. 6.12
Timotei, cu care vă voi vedea, dacă vine mai curând. 24Îmbrățișați pe toți povățuitorii
13.24
Vers. 7.17.
voștri și pe toți sfinții. Vă îmbrățișează cei din Italia. 25Harul
13.25
Tit 3.15
fie cu voi toți! Amin.