Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
7

Melhisedec mai mare decât Levi

71Căci acest Melhisedec

7.1
Gen. 14.18
, împărat al Salemului, preot al Dumnezeului Preaînalt, care a întâmpinat pe Avraam care se întorcea de la tăierea împăraților și l‐a binecuvântat, 2căruia Avraam i‐a împărțit și zeciuială din toate (însemnează mai întâi Împărat al dreptății, iar apoi și Împărat al Salemului, adică Împărat al păcii, 3fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavând nici început de zile, nici sfârșit al vieții, dar fiind făcut asemenea Fiului lui Dumnezeu), rămâne preot pururea. 4Vedeți dar cât de mare este acest om, căruia
7.4
Gen. 14.20
Avraam i‐a dat zeciuială din cele mai bune prăzi, el, patriarhul! 5Și într‐adevăr cei
7.5
Num. 18.21,26
din fiii lui Levi care primesc preoția au poruncă potrivit legii să ia zeciuieli de la popor, adică de la frații lor, măcar că și aceștia au ieșit din coapsa lui Avraam: 6iar cel ce nu‐și trage obârșia din ei, prin spiță de neam, a luat zeciuială de la Avraam și
7.6
Gen. 14.19
a binecuvântat pe
7.6
Rom. 4.13Gal. 3.16
cel ce are făgăduințele. 7Dar fără vreun cuvânt de împotrivire, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare. 8Și aici oameni care mor iau zeciuieli, iar acolo unul care
7.8
Cap. 5.6;
are mărturia că trăiește. 9Și cum am zice, prin Avraam a dat zeciuială și Levi, care ia zeciuieli: 10căci era încă în coapsa tatălui său, când l‐a întâmpinat Melhisedec.

Preoția lui Hristos și preoția levitică

11Deci dar, dacă

7.11
Gal. 2.21
desăvârșirea era prin preoția levitică, (căci poporul pe temeiul ei a primit legea,) ce trebuință mai era ca să se ridice un altfel de preot după rânduiala lui Melhisedec și care nu se zice după rânduiala lui Aaron? 12Căci fiind schimbată preoția, este de neapărată trebuință să se facă și o schimbare a legii. 13Căci acela cu privire la care sunt zise acestea face parte dintr‐o altă seminție din care nimeni n‐a slujit altarului. 14Pentru că este prea învederat că Domnul nostru a răsărit din
7.14
Is. 11.1Mat. 1.3Lc. 3.33Rom. 1.3Ap. 5.5
Iuda, seminție cu privire la care Moise n‐a zis nimic despre preoți. 15Și încă aceasta este cu mult mai învederat dacă, după asemănarea lui Melhisedec, se ridică un altfel de preot, 16care s‐a făcut nu după legea unei porunci ce ține de carne, ci după puterea unei vieți nepieritoare. 17Căci i se dă mărturia aceasta: Tu
7.17
Ps. 110.4
ești preot în veac după rânduiala lui Melhisedec. 18Căci este desființarea poruncii care a fost mai înainte, din pricina slăbiciunii
7.18
Rom. 8.3Gal. 4.9
și a nefolosului ei, 19(căci legea
7.19
Fapte. 13.39Rom. 3.20,21,28
8.3Gal. 2.16
n‐a dus nimic la desăvârșire) și aducerea peste ea a unei nădejdi
7.19
Cap. 6.18;
mai bune, prin care ne apropiem de Dumnezeu. 20Și întrucât aceasta nu se face fără jurământ, 21căci aceia au fost făcuți preoți fără jurământ, iar acesta cu jurământ, prin cel ce îi zice: Domnul a jurat
7.21
Ps. 110.4
și nu se va căi: Tu ești preot în veac! 22Prin chiar aceasta Isus s‐a făcut
7.22
Cap. 8.6;
chezaș al unui legământ cu atât mai bun. 23Și aceia într‐adevăr erau mai mulți făcuți preoți, pentru că erau împiedicați prin moarte să rămână pururea, 24dar el, pentru că rămâne în veac, are preoția nestrămutată. 25De aceea și poate să mântuiască până la desăvârșire pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin el, căci el trăiește totdeauna ca să mijlocească
7.25
Rom. 8.341 Tim. 2.51 In. 2.1
pentru ei. 26Căci un astfel de mare preot ni se cuvenea nouă, sfânt
7.26
Cap. 4.15.
, fără răutate, fără pată, deosebit de păcătoși și
7.26
Ef. 1.20
4.10
fiind făcut mai înalt decât cerurile, 27care nu are în fiecare zi neapărată trebuință, ca ceilalți mari preoți, să aducă jertfe mai întâi
7.27
Lev. 9.7
16.6,119.7
pentru păcatele sale și
7.27
Lev. 16.15
apoi pentru ale poporului; căci a făcut aceasta
7.27
Rom. 6.1010.12
odată pentru totdeauna aducându‐se pe sine însuși. 28Căci legea pune mari preoți oameni
7.28
Cap. 5.1, 2.
care au slăbiciune, dar cuvântul jurământului care este în urma legii pune pe Fiu, care
7.28
Cap. 2.10;
este făcut desăvârșit pentru veșnicie.