Stricăciunea și pedeapsa lui Israel
11Vedenia
lui Isaia, fiul lui Amoț, pe care a văzut‐o despre Iuda și Ierusalim în zilele lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărați ai lui Iuda. 2Auziți
6.19,22,29Ezec. 36.4Mica 1.2
6.1,2
, ceruri și pleacă urechea, pământule! Căci Domnul a vorbit: Am hrănit și am crescut copii
și ei s‐au răzvrătit împotriva mea. 3Boul
cunoaște pe stăpânul său și măgarul ieslea domnului său: dar Israel nu
cunoaște, poporul meu
n‐are pricepere. 4Ah, neam păcătos, popor încărcat de nelegiuire, sămânță
Mat. 3.7
de făcători de rele, copii care se strică! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfântul lui Israel, s‐au înstrăinat, au dat înapoi. 5De ce
Ier. 2.30
5.3
să mai fiți loviți? Veți adăuga răzvrătire! Tot capul este bolnav și toată inima moleșită. 6De la talpa piciorului până la cap nu este sănătate în el; ci răni și vânătăi și bube deschise: n‐au fost stoarse
, nici legate, nici muiate cu untdelemn. 7Țara
voastră este pustiită; cetățile voastre arse de foc; pământul vostru vi‐l mănâncă străinii înaintea ochilor voștri și este pustiit ca răsturnat de străini. 8Și fata Sionului a rămas ca
o colibă în vie, ca o covercă într‐un câmp de castraveți, ca
o cetate împresurată. 9Dacă
nu ne‐ar fi lăsat Domnul oștirilor o foarte mică rămășiță, am fi fost ca Sodoma
, ne‐am fi asemănat cu Gomora.
Nu jertfe și sărbători
10Ascultați cuvântul Domnului, domni
ai Sodomei! Plecați urechea la legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! 11Ce‐mi trebuie mulțimea jertfelor
51.16Prov. 15.8
21.27Ier. 6.20
7.21Amos 5.21,22Mica 6.7
voastre? zice Domnul: Sunt sătul de arderile de tot de berbeci și de grăsimea celor îngrășate și nu am plăcere de sângele taurilor și al mieilor și al țapilor. 12Când veniți să
34.23
vă arătați înaintea mea, cine a cerut aceasta din mâna voastră, ca să călcați curțile mele? 13Nu mai aduceți un dar
de deșertăciune. Tămâia îmi este o urâciune; luna nouă și sabatul
2.15
, chemarea adunărilor, — nu pot suferi nelegiuirea și adunarea de sărbătoare. 14Lunile
voastre cele noi și sărbătorile
voastre sufletul meu le urăște, îmi sunt o sarcină
. Am obosit purtându‐le. 15Și când
vă veți întinde mâinile, îmi voi ascunde ochii de voi; chiar dacă vă veți
înmulți rugăciunea, nu voi auzi: mâinile voastre sunt pline de sânge
. 16Spălați‐vă
, curățiți‐vă; depărtați răutatea faptelor voastre dinaintea ochilor mei; încetați
37.27Amos 5.15Rom. 12.91 Pet. 3.11
să faceți rău. 17Învățați‐vă să faceți bine; căutați
8.16
judecata, ușurați pe cel apăsat, faceți judecată orfanului, apărați pricina văduvei.
Îndemn la pocăință
18Veniți acum și să
Mica 6.2
ne judecăm, zice Domnul. Dacă vor fi păcatele voastre ca și cârmâzul, se vor face
albe ca zăpada; dacă vor fi roșii ca stacojiul, vor fi ca lâna. 19Dacă veți voi și veți asculta, veți mânca bunătatea pământului; 20dar dacă nu veți voi și vă veți răzvrăti, veți fi înghițiți de sabie; căci
gura Domnului a vorbit. 21Cum s‐a făcut curvă cetatea
cea credincioasă! Era plină de judecată, dreptatea mânea în ea, iar acum ucigașii. 22Argintul
tău s‐a făcut zgură, vinul tău este amestecat cu apă; 23mai
marii tăi sunt răzvrătitori și tovarăși
ai hoților: fiecare
7.3
iubește daruri și umblă după plăți. Nu fac judecată orfanului
și pricina văduvei nu vine până la ei. 24De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor, Puternicul lui Israel, zice: Ah, mă voi ușura
pe potrivnicii mei și mă voi răzbuna asupra vrăjmașilor mei. 25Și‐mi voi întoarce mâna împotriva ta și‐ți voi curăți zgura ca și cu leșie și‐ți
9.7Mal. 3.3
voi depărta tot plumbul. 26Și voi așeza iarăși pe judecătorii tăi ca
mai înainte și pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea te vei numi
cetatea dreptății, oraș credincios. 27Sionul va fi răscumpărat prin judecată și cei ce se întorc ai lui prin dreptate. 28Dar dărâmarea
5.6
73.27
92.9
104.35
celor fărădelege și a păcătoșilor va fi deodată și cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri. 29Căci se vor rușina de terebinții
pe care i‐ați dorit și
66.17
vă veți roși de grădinile pe care le‐ați ales. 30Căci veți fi ca un terebint a cărui frunză se veștejește și ca o grădină care n‐are apă. 31Și cel
tare va fi ca
un câlț și lucrul său ca o scânteie și amândoi vor arde împreună și nu‐i va stinge nimeni.