Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
1

Stricăciunea și pedeapsa lui Israel

11Vedenia

1.1
Num. 12.6
lui Isaia, fiul lui Amoț, pe care a văzut‐o despre Iuda și Ierusalim în zilele lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărați ai lui Iuda. 2Auziți
1.2
Deut. 32.1Ier. 2.12
6.19,22,29Ezec. 36.4Mica 1.2
6.1,2
, ceruri și pleacă urechea, pământule! Căci Domnul a vorbit: Am hrănit și am crescut copii
1.2
Cap. 5.1, 2.
și ei s‐au răzvrătit împotriva mea. 3Boul
1.3
Ier. 8.7
cunoaște pe stăpânul său și măgarul ieslea domnului său: dar Israel nu
1.3
Ier. 9.3,6
cunoaște, poporul meu
1.3
Cap. 5.12.
n‐are pricepere. 4Ah, neam păcătos, popor încărcat de nelegiuire, sămânță
1.4
Cap. 57.3, 4.
de făcători de rele, copii care se strică! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfântul lui Israel, s‐au înstrăinat, au dat înapoi. 5De ce
1.5
Cap. 9.13.
să mai fiți loviți? Veți adăuga răzvrătire! Tot capul este bolnav și toată inima moleșită. 6De la talpa piciorului până la cap nu este sănătate în el; ci răni și vânătăi și bube deschise: n‐au fost stoarse
1.6
Ier. 8.22
, nici legate, nici muiate cu untdelemn. 7Țara
1.7
Deut. 28.51,52
voastră este pustiită; cetățile voastre arse de foc; pământul vostru vi‐l mănâncă străinii înaintea ochilor voștri și este pustiit ca răsturnat de străini. 8Și fata Sionului a rămas ca
1.8
Iov 27.18Plâng. 2.6
o colibă în vie, ca o covercă într‐un câmp de castraveți, ca
1.8
Ier. 4.17
o cetate împresurată. 9Dacă
1.9
Plâng. 3.22Rom. 9.29
nu ne‐ar fi lăsat Domnul oștirilor o foarte mică rămășiță, am fi fost ca Sodoma
1.9
Gen. 19.24
, ne‐am fi asemănat cu Gomora.

Nu jertfe și sărbători

10Ascultați cuvântul Domnului, domni

1.10
Deut. 32.32Ezec. 16.46
ai Sodomei! Plecați urechea la legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! 11Ce‐mi trebuie mulțimea jertfelor
1.11
1 Sam. 15.22Ps. 50.8,9
51.16Prov. 15.8
21.27Ier. 6.20
7.21Amos 5.21,22Mica 6.7
voastre? zice Domnul: Sunt sătul de arderile de tot de berbeci și de grăsimea celor îngrășate și nu am plăcere de sângele taurilor și al mieilor și al țapilor. 12Când veniți să
1.12
Ex. 23.17
34.23
vă arătați înaintea mea, cine a cerut aceasta din mâna voastră, ca să călcați curțile mele? 13Nu mai aduceți un dar
1.13
Mat. 15.9
de deșertăciune. Tămâia îmi este o urâciune; luna nouă și sabatul
1.13
Ioel 1.14
2.15
, chemarea adunărilor, — nu pot suferi nelegiuirea și adunarea de sărbătoare. 14Lunile
1.14
Num. 28.11
voastre cele noi și sărbătorile
1.14
Lev. 23.2Plâng. 2.6
voastre sufletul meu le urăște, îmi sunt o sarcină
1.14
Cap. 43.24.
. Am obosit purtându‐le. 15Și când
1.15
Iov 27.9Ps. 134.2Prov. 1.28Ier. 14.12Mica 3.4
vă veți întinde mâinile, îmi voi ascunde ochii de voi; chiar dacă vă veți
1.15
Ps. 66.181 Tim. 2.8
înmulți rugăciunea, nu voi auzi: mâinile voastre sunt pline de sânge
1.15
Cap. 59.3.
. 16Spălați‐vă
1.16
Ier. 4.14
, curățiți‐vă; depărtați răutatea faptelor voastre dinaintea ochilor mei; încetați
1.16
Ps. 34.14
37.27Amos 5.15Rom. 12.91 Pet. 3.11
să faceți rău. 17Învățați‐vă să faceți bine; căutați
1.17
Ier. 22.3,16Mica 6.8Zah. 7.9
8.16
judecata, ușurați pe cel apăsat, faceți judecată orfanului, apărați pricina văduvei.

Îndemn la pocăință

18Veniți acum și să

1.18
Cap. 43.26.
ne judecăm, zice Domnul. Dacă vor fi păcatele voastre ca și cârmâzul, se vor face
1.18
Ps. 51.7Ap. 7.14
albe ca zăpada; dacă vor fi roșii ca stacojiul, vor fi ca lâna. 19Dacă veți voi și veți asculta, veți mânca bunătatea pământului; 20dar dacă nu veți voi și vă veți răzvrăti, veți fi înghițiți de sabie; căci
1.20
Num. 23.19Tit 1.2
gura Domnului a vorbit. 21Cum s‐a făcut curvă cetatea
1.21
Ier. 2.20,21
cea credincioasă! Era plină de judecată, dreptatea mânea în ea, iar acum ucigașii. 22Argintul
1.22
Ier. 6.28,30Ezec. 22.18,19
tău s‐a făcut zgură, vinul tău este amestecat cu apă; 23mai
1.23
Osea 9.15
marii tăi sunt răzvrătitori și tovarăși
1.23
Prov. 29.24
ai hoților: fiecare
1.23
Ier. 22.17Ezec. 22.12Osea 4.18Mica 3.11
7.3
iubește daruri și umblă după plăți. Nu fac judecată orfanului
1.23
Ier. 5.28Zah. 7.10
și pricina văduvei nu vine până la ei. 24De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor, Puternicul lui Israel, zice: Ah, mă voi ușura
1.24
Deut. 28.63Ezec. 5.13
pe potrivnicii mei și mă voi răzbuna asupra vrăjmașilor mei. 25Și‐mi voi întoarce mâna împotriva ta și‐ți voi curăți zgura ca și cu leșie și‐ți
1.25
Ier. 6.29
9.7Mal. 3.3
voi depărta tot plumbul. 26Și voi așeza iarăși pe judecătorii tăi ca
1.26
Ier. 33.7
mai înainte și pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea te vei numi
1.26
Zah. 8.3
cetatea dreptății, oraș credincios. 27Sionul va fi răscumpărat prin judecată și cei ce se întorc ai lui prin dreptate. 28Dar dărâmarea
1.28
Iov 31.3Ps. 1.6
5.6
73.27
92.9
104.35
celor fărădelege și a păcătoșilor va fi deodată și cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri. 29Căci se vor rușina de terebinții
1.29
Cap. 57.5.
pe care i‐ați dorit și
1.29
Cap. 65.3;
vă veți roși de grădinile pe care le‐ați ales. 30Căci veți fi ca un terebint a cărui frunză se veștejește și ca o grădină care n‐are apă. 31Și cel
1.31
Ezec. 32.21
tare va fi ca
1.31
Cap. 43.17.
un câlț și lucrul său ca o scânteie și amândoi vor arde împreună și nu‐i va stinge nimeni.

2

Domnia Domnului

21Cuvântul pe care l‐a văzut Isaia, fiul lui Amoț, despre Iuda și Ierusalim. 2Și

2.2
Mica 4.1
va fi așa: în
2.2
Gen. 49.1Ier. 23.20
zilele de pe urmă muntele
2.2
Ps. 68.15,16
casei Domnului va fi întărit în vârful munților și se va înălța peste dealuri; și
2.2
Ps. 72.8
toate neamurile vor curge la el. 3Și multe popoare vor merge și vor zice: Veniți
2.3
Ier. 31.6
50.5Zah. 8.21,23
și să ne suim la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov; și el ne va învăța în căile lui și vom umbla în cărările lui. Căci
2.3
Lc. 24.47
din Sion va ieși legea și cuvântul Domnului din Ierusalim. 4Și el va judeca între neamuri și va hotărî între multe popoare. Și își vor
2.4
Ps. 46.9Osea 2.18Zah. 9.10
bate săbiile în fiare de plug și sulițele în cosoare; un neam nu va ridica sabia împotriva unui neam, nici nu
2.4
Ps. 72.3,7
vor mai învăța războiul. 5Casă a lui Iacov, veniți și să umblăm
2.5
Ef. 5.8
în lumina Domnului! 6Căci ai părăsit pe poporul tău, pe casa lui Iacov, pentru că s‐au umplut de ceea ce vine din
2.6
Num. 23.7
răsărit și fac
2.6
Deut. 18.14
vrăjitorii ca filistenii și
2.6
Ps. 106.35Ier. 10.2
bat palma cu copiii străinilor. 7Și țara lor este plină
2.7
Deut. 17.16,17
de argint și aur și visteriile lor n‐au sfârșit. Și țara lor este plină de cai și carele lor n‐au sfârșit; 8și țara lor este plină
2.8
Ier. 2.28
de idoli; se închină la lucrul mâinilor lor, ceea ce au făcut degetele lor. 9Și omul de rând se pleacă și bărbatul cel mare se smerește: de aceea nu‐i ierta. 10Intră
2.10
Vers. 19.21.
în stâncă și ascunde‐te în pulbere dinaintea groazei Domnului și dinaintea slavei măreției sale. 11Ochii cei
2.11
Vers. 17. Cap. 5.15, 16;
mândri ai omului vor fi smeriți și trufia bărbaților va fi plecată și Domnul singur va fi înălțat
2.11
Cap. 4.1;
în ziua aceea. 12Căci va fi o zi a Domnului oștirilor peste oricine este mândru și înalt și peste oricine este falnic, și va fi smerit; 13și peste toți cedrii
2.13
Cap. 14.8;
Libanului care sunt înalți și falnici și peste toți stejarii din Basan 14și peste
2.14
Cap. 30.25.
toți munții cei înalți și peste toate dealurile care sunt falnice; 15și peste orice turn înalt și peste
2.15
1 Reg. 10.22
orice zid întărit 16și peste toate corăbiile Tarsisului și peste toate lucrările de plăcere. 17Și mândria
2.17
Vers. 11.
omului va fi plecată și trufia bărbaților va fi smerită și Domnul singur va fi înălțat în
2.17
Vers. 11.
ziua aceea. 18Și idolii vor pieri de tot; 19și oamenii vor intra în peșterile
2.19
Vers. 10.
stâncilor și în găurile țărânii dinaintea groazei
2.19
2 Tes. 1.9
Domnului și dinaintea slavei măreției sale, când se va scula să
2.19
Cap. 30.32.
clatine cu putere pământul. 20În
2.20
Cap. 30.22;
ziua aceea omul își va arunca idolii de argint și idolii de aur, pe care și i‐a făcut ca să se închine, la cârtițe și la lilieci: 21ca
2.21
Vers. 19.
să intre în găurile stâncilor și în crăpăturile pietrelor dinaintea groazei
2.21
Vers. 10, 19.
Domnului și dinaintea slavei măreției lui, când se va scula să clatine cu putere pământul. 22Isprăviți
2.22
Ps. 146.3Ier. 17.5
dar cu omul a
2.22
Iov 27.3
cărui suflare este în nările lui, căci ce socoteală se poate ținea de el?