Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
15

Căderea Moabului

151Sarcina

15.1
Ier. 48.1Ezec. 25.8‐11Amos 2.1
Moabului. Căci noaptea este pustiit Arul Moabului
15.1
Num. 21.28
și prăpădit; căci noaptea este pustiit Chirul Moabului și este prăpădit!… 2S‐au
15.2
Cap. 16.12.
suit la Bait și la Dibon, la înălțimi, ca să plângă. Moabul urlă pentru Nebo și pentru Medeba; pe toate
15.2
Lev. 21.522.12Ier. 17.5
48.1,37,38Ezec. 7.18
capetele lor este chelie, orice barbă este tăiată. 3În ulițele lor se încing cu sac, fiecare urlă pe
15.3
Ier. 48.38
acoperișurile lor și în ulițele lor, topindu‐se de plâns. 4Și Hesbonul se vaită și
15.4
Cap. 16.9.
Elealeul; glasul lor se aude până la Iahaț. De aceea cei înarmați ai Moabului se bocesc: îi tremură sufletul în el. 5Inima
15.5
Cap. 16.11. Ier. 18.31.
mea jelește pentru Moab; mai marii lor fug până la Țoar, până la
15.5
Cap. 16.14.
Eglat‐Șelișia: căci la suișul
15.5
Ier. 48.5
Luhitului se suie plângând, căci în calea Horonaimului înalță strigare de nimicire. 6Căci apele Nimrimului
15.6
Num. 32.36
vor fi pustii, căci iarba s‐a veștejit, verdeața s‐a dus, nu mai este nimic verde. 7De aceea belșugul pe care l‐au câștigat și ceea ce au păstrat, duc la pârâul sălciilor. 8Căci strigarea înconjură hotarele Moabului; urletul său este până la Eglaim și urletul său până la Beer‐Elim. 9Căci apele Dimonului sunt pline de sânge: căci voi pune și mai mult asupra Dimonului: un leu
15.9
2 Reg. 17.25
asupra celor scăpați din Moab și asupra rămășiței țării.