Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
16

Proorocia împotriva Moabului

161Trimiteți

16.1
2 Reg. 3.4
mieii domnitorului țării de la
16.1
2 Reg. 14.7
Sela care este spre pustie, la muntele fiicei Sionului! 2Și va fi așa: ca pasărea care se rătăcește, ca un cuib risipit, așa vor fi și fiicele Moabului la vadurile Arnonului
16.2
Num. 21.13
: 3Sfătuiește‐te, fă dreptate; fă‐ți umbra ca noaptea în amiaza zilei; ascunde pe cei goniți, nu da pe față pe fugari. 4Cei goniți ai mei să rămână la tine, Moab; tu să le fii adăpost de fața pustiitorului; căci asupritorul este nimicit, a încetat pustiirea; încălcătorul este prăpădit din țară. 5Și un scaun de domnie
16.5
Dan. 7.14,27Mica 4.7Lc. 1.33
va fi întărit prin îndurare: și în cortul lui David va ședea pe el, în adevăr, unul
16.5
Ps. 72.2
96.13
98.9
care judecă și caută judecata și se grăbește să facă dreptate. 6Noi am auzit de îngâmfarea
16.6
Ier. 48.29Țef. 2.10
Moabului, (este foarte mândru), de mândria lui și de îngâmfarea
16.6
Cap. 28.15.
lui și de mânia lui: lăudăroșiile lui sunt zadarnice. 7De aceea Moabul va urla
16.7
Ier. 48.20
pentru Moab. Fiecare din ei vor urla, vor boci pentru turtele de struguri ale Chir‐Haresetului
16.7
2 Reg. 3.25
, foarte întristați. 8Căci câmpiile
16.8
Cap. 24.7.
Hesbonului sunt veștejite și via
16.8
Vers. 9.
Sibmei. Stăpânii neamurilor i‐au nimicit sadurile cele mai alese: ajungeau până la Iaezer, rătăceau prin pustie; ramurile ei se întindeau, treceau marea. 9De aceea voi plânge cu plânsul Iaezerului via Sibmei; te voi uda
16.9
Ier. 48.32
cu lacrimile mele, Hesbonule
16.9
Cap. 15.4.
și Elealeule, căci un strigăt a căzut asupra roadelor tale de vară și asupra secerișului tău. 10Și bucuria și veselia s‐a
16.10
Cap. 24.8. Ier. 18.33.
luat din câmpia cea mănoasă și în vii nu se va cânta, nici nu se va chiui. Călcătorii nu vor călca vin în linuri: am făcut să înceteze strigătul de la cules. 11De aceea
16.11
Cap. 15.5;
măruntaiele mele sună ca o harpă pentru Moab și lăuntrul meu pentru Chir‐Hares. 12Și va fi așa: când se va înfățișa Moabul și se va obosi pe înălțimi
16.12
Cap. 15.2.
și va intra în locașul său sfințit ca să se roage, nu va izbuti. 13Acesta este cuvântul pe care l‐a vorbit Domnul despre Moab de atunci. 14Și acum Domnul vorbește, zicând: În trei ani, ca
16.14
Cap. 21.16.
anii unui simbriaș, slava Moabului va fi disprețuită cu toată acea mare mulțime; și rămășița va fi puțină, micșorată, nebăgată în seamă.