Pedepse împotriva Egiptului
191Sarcina
30
Egiptului. Iată, Domnul călărește
104.3
pe un nor iute și vine în Egipt. Și idolii
Egiptului se clatină înaintea lui și inima Egiptului se va topi în mijlocul lui. 2Și voi ațâța
pe Egipteni împotriva Egiptenilor și se vor bate, fiecare împotriva fratelui său și fiecare împotriva aproapelui său: cetate cu cetate și împărăție cu împărăție. 3Și duhul Egiptului va pieri în mijlocul său și‐i voi înghiți sfatul: și vor căuta
pe idoli și fermecători și pe cei ce cheamă duhurile morților și pe ghicitori. 4Și voi da pe Egipteni în
mâna unui domn nemilos și un împărat aspru va domni peste ei, zice Domnul Dumnezeul oștirilor. 5Și apele
vor seca din mare și râul va pieri și se va usca. 6Și râurile vor puți și canalele
Egiptului se vor deșerta și se vor usca, trestia și papura se vor veșteji. 7Livezile de lângă Nil, pe malurile Nilului, și orice este semănat lângă Nil se va usca, se va spulbera și nu va mai fi. 8Și pescarii se vor boci, toți cei ce aruncă undița în Nil vor jeli și cei ce întind mreje pe fața apelor vor lâncezi. 9Și cei ce lucrează inul
pieptănat și cei ce țes bumbac vor fi rușinați. 10Și stâlpii săi vor fi sfărâmați, toți cei ce fac bălți de pește vor fi cu sufletul întristat. 11Mai marii Țoanului
au ajuns nebuni de tot, sfatul celor mai înțelepți sfetnici ai lui Faraon s‐a prostit. Cum ziceți lui Faraon: Eu sunt fiul înțelepților, fiul vechilor împărați? 12Unde
sunt deci înțelepții tăi? Să‐ți spună acum și să știe ce a hotărât Domnul oștirilor asupra Egiptului! 13Mai marii Țoanului au înebunit, mai marii
Nofului sunt amăgiți și cei ce sunt pietrele din unghiul semințiilor sale au rătăcit Egiptul. 14Domnul a turnat un
duh de stricăciune în mijlocul său și au rătăcit Egiptul în fiecare faptă a sa, cum se clatină un om beat în vărsătura sa. 15Și nu va fi nicio lucrare pentru Egipt, pe care s‐o poată face capul
sau coada, ramura de finic sau papura.
Impreunarea Egiptului cu Asur și Israel
16În ziua aceea Egiptul va fi
ca femeile și va tremura și se va teme de clătinarea mâniei Domnului oștirilor pe care
o clatină asupra lui. 17Și țara lui Iuda va fi spaima Egiptenilor. Oricui i se va pomeni de ea, se va înfricoșa din pricina sfatului Domnului oștirilor pe care l‐a hotărât împotriva lui. 18În ziua aceea vor fi cinci cetăți în țara Egiptului, vorbind
limba Canaanului și jurând pe Domnul oștirilor. Una se va numi: Cetatea Pieirii. 19În ziua aceea va
fi un altar pentru Domnul în mijlocul țării Egiptului și un
22.27
stâlp la hotarul lui pentru Domnul: 20Și va fi drept semn și mărturie pentru Domnul oștirilor în țara Egiptului. Căci vor striga către Domnul din pricina apăsătorilor și le va trimite un mântuitor și apărător care‐i va izbăvi. 21Și Domnul se va face cunoscut Egiptenilor și Egiptenii vor cunoaște pe Domnul în ziua aceea: și se vor
închina cu jertfă și dar de mâncare și vor jurui juruință Domnului și o vor împlini. 22Și Domnul va lovi Egiptul; va lovi și va vindeca; și se vor întoarce la Domnul și el se va lăsa înduplecat de ei și‐i va vindeca. 23În ziua aceea va fi
o cale mare de la Egipt la Asiria și Asirianul va veni în Egipt și Egipteanul în Asiria: și Egiptul se va închina cu Asiria. 24În ziua aceea Israel va fi al treilea cu Egiptul și cu Asiria, o binecuvântare în mijlocul pământului, 25căci Domnul oștirilor îi va binecuvânta, zicând: Binecuvântat Egiptul, poporul meu, și Asiria, lucrarea
mâinilor mele, și Israel, moștenirea mea.
Asur împotriva Egiptului și Etiopiei
201În anul când a venit Tartan
în Asdod, când l‐a trimis Sargon, împăratul Asiriei, și s‐a luptat împotriva Asdodului și l‐a luat, 2în vremea aceea Domnul a vorbit prin Isaia, fiul lui Amoț, zicând: Du‐te, și desleagă‐ți sacul de la coapse
și scoate‐ți încălțămintea din picior. Și el a făcut așa, umblând
gol și desculț. 3Și Domnul a zis: Cum a umblat robul meu Isaia gol și desculț, trei ani, drept
semn și minune cu privire la Egipt și cu privire la Etiopia; 4așa va duce împăratul Asiriei pe prinșii Egiptului și pe surghiuniții Etiopiei, tineri și bătrâni, goi și desculți, și
cu șezutul gol spre rușinea Egiptului. 5Și
se vor înspăimânta și se vor rușina de Etiopia, încrederea lor, și de Egipt, slava lor. 6Și locuitorii acestui țărm vor zice în ziua aceea: Iată, așa este încrederea noastră la care am fugit după ajutor ca să fim izbăviți de împăratul Asiriei; și noi, cum vom scăpa?
Împotriva Babilonului
211Sarcina pustiei mării. Cum
mătură vârtejurile în Miazăzi, așa vine el din pustie, dintr‐o țară groaznică. 2Aspră vedenie mi s‐a descoperit: vânzătorul lucrează cu vânzare și prădătorul
prădează. Suie‐te
, Elame! Impresoară, Medio! Am făcut să înceteze toată suspinarea lui. 3De aceea coapsele
mi s‐au umplut de durere, m‐au apucat chinuri
ca chinurile unei femei în facere. Sunt plecat în jos de nu pot auzi; sunt tulburat de nu pot vedea. 4Inima îmi bate, groaza mă înspăimântă: amurgul
desfătării mele mi s‐a schimbat în tremur. 5Ei
pregătesc masa, pândesc, mănâncă, beau: Sculați‐vă, mai marilor, ungeți scutul! 6Căci așa mi‐a zis Domnul: Du‐te, pune un păzitor să spună ce a văzut. 7Și
a văzut care, călăreți, câte doi, un car cu măgari, un car cu cămile. Și a ascultat cu luare aminte, cu multă băgare de seamă. 8Și a strigat ca un leu: Doamne, stau mereu la turnul de
strajă ziua și sunt pus de strajă toate nopțile. 9Și iată, vine un car cu oameni, călăreți câte doi! Și el a răspuns și a zis: A
18.2
căzut Babilonul! Și toate
chipurile cioplite ale dumnezeilor săi sunt sfărâmate la pământ. 10O
, treieratul meu, și rodul ariei mele! Ceea ce am auzit de la Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, v‐am spus.
Împotriva Edomului și Arabiei
11Sarcina
Dumei. Cineva strigă către mine din Seir: Păzitorule, cât este din noapte? Păzitorule, cât este din noapte? 12Păzitorul a zis: Vine dimineața și noaptea. Dacă voiți să întrebați, întrebați; întoarceți‐vă, veniți. 13Sarcina
împotriva Arabiei. În pădurea Arabiei veți mânea noaptea, caravane ale Dedaniților
! 14Aduceți apă în întâmpinarea celui însetat. Locuitorii țării Tema ies cu pâinea lor înaintea celui fugar. 15Căci ei fug înaintea sabiei, înaintea sabiei scoase și înaintea arcului întins și înaintea greutății războiului. 16Căci așa mi‐a zis Domnul: Într‐un an, după
anii unui simbriaș, va pieri toată slava Chedarului
. 17Și rămășița numărului arcașilor celor puternici ai copiilor Chedarului se va împuțina. Căci Domnul Dumnezeul lui Israel a vorbit.
