Împotriva Babilonului
211Sarcina pustiei mării. Cum
mătură vârtejurile în Miazăzi, așa vine el din pustie, dintr‐o țară groaznică. 2Aspră vedenie mi s‐a descoperit: vânzătorul lucrează cu vânzare și prădătorul
prădează. Suie‐te
, Elame! Impresoară, Medio! Am făcut să înceteze toată suspinarea lui. 3De aceea coapsele
mi s‐au umplut de durere, m‐au apucat chinuri
ca chinurile unei femei în facere. Sunt plecat în jos de nu pot auzi; sunt tulburat de nu pot vedea. 4Inima îmi bate, groaza mă înspăimântă: amurgul
desfătării mele mi s‐a schimbat în tremur. 5Ei
pregătesc masa, pândesc, mănâncă, beau: Sculați‐vă, mai marilor, ungeți scutul! 6Căci așa mi‐a zis Domnul: Du‐te, pune un păzitor să spună ce a văzut. 7Și
a văzut care, călăreți, câte doi, un car cu măgari, un car cu cămile. Și a ascultat cu luare aminte, cu multă băgare de seamă. 8Și a strigat ca un leu: Doamne, stau mereu la turnul de
strajă ziua și sunt pus de strajă toate nopțile. 9Și iată, vine un car cu oameni, călăreți câte doi! Și el a răspuns și a zis: A
18.2
căzut Babilonul! Și toate
chipurile cioplite ale dumnezeilor săi sunt sfărâmate la pământ. 10O
, treieratul meu, și rodul ariei mele! Ceea ce am auzit de la Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, v‐am spus.
Împotriva Edomului și Arabiei
11Sarcina
Dumei. Cineva strigă către mine din Seir: Păzitorule, cât este din noapte? Păzitorule, cât este din noapte? 12Păzitorul a zis: Vine dimineața și noaptea. Dacă voiți să întrebați, întrebați; întoarceți‐vă, veniți. 13Sarcina
împotriva Arabiei. În pădurea Arabiei veți mânea noaptea, caravane ale Dedaniților
! 14Aduceți apă în întâmpinarea celui însetat. Locuitorii țării Tema ies cu pâinea lor înaintea celui fugar. 15Căci ei fug înaintea sabiei, înaintea sabiei scoase și înaintea arcului întins și înaintea greutății războiului. 16Căci așa mi‐a zis Domnul: Într‐un an, după
anii unui simbriaș, va pieri toată slava Chedarului
. 17Și rămășița numărului arcașilor celor puternici ai copiilor Chedarului se va împuțina. Căci Domnul Dumnezeul lui Israel a vorbit.