Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
45

Cir, unealta Domnului

451Așa zice Domnul către unsul său, către Cir, a cărui dreaptă

45.1
Cap. 41.13.
am ținut‐o ca să supun popoarele înaintea lui și voi dezlega coapsele împăraților ca să deschid ușile înaintea lui și porțile nu
45.1
Cap. 41.2.
se vor închide: 2Voi merge înaintea ta și voi
45.2
Cap. 40.4.
netezi locurile ridicate: voi sfărâma
45.2
Ps. 107.16
ușile de aramă, și voi tăia în două zăvoarele de fier; 3și‐ți voi da visteriile întunericului și avuțiile ascunse ale locurilor tainice ca
45.3
Cap. 41.23.
să cunoști că eu, Domnul, care te chem pe
45.3
Ex. 33.12,17
nume, sunt Dumnezeul lui Israel. 4Pentru Iacov
45.4
Cap. 44.1.
, robul meu, și Israel, alesul meu, te‐am chemat pe numele tău, te‐am numit cu drag, deși
45.4
1 Tes. 4.5
nu m‐ai cunoscut. 5Eu sunt
45.5
Deut. 4.35,39
32.39
Domnul și
45.5
Vers. 14, 18, 21, 22.
nu este altul. Afară de mine nu este Dumnezeu. Eu
45.5
Ps. 18.32,39
te‐am încins deși nu m‐ai cunoscut; 6ca
45.6
Ps. 102.15Mal. 1.11
să cunoască cei de la răsăritul soarelui și de la apus că nu este altul afară de mine. Eu sunt Domnul și nu este altul. 7Eu întocmesc lumina și fac întunericul, eu fac pacea și fac răul
45.7
Amos 3.6
: eu Domnul fac toate acestea. 8Picurați
45.8
Ps. 72.3
85.11
de sus, ceruri! Și norii să verse dreptatea! Să se deschidă pământul și să nască mântuirea și cu ea să răsară dreptatea împreună! Eu, Domnul, am făcut. 9Vai de cel ce se ceartă cu Făcătorul
45.9
Cap. 64.8.
său! Un hârb între hârburile țărânii! Va zice lutul
45.9
Cap. 29.16.
oare către cel ce‐l întocmește: Ce faci? Sau făptura ta: El n‐are mâini? 10Vai de cel ce zice tatălui său: Ce naști? Sau către femeie: Cu ce ești în dureri? 11Așa zice Domnul, Sfântul lui Israel și Făcătorul său: Întrebați‐mă de cele viitoare: de fiii
45.11
Ier. 31.9
mei și porunciți‐mi despre lucrul
45.11
Is. 29.23
mâinilor mele. 12Eu
45.12
Cap. 42.5.
am întocmit pământul și am
45.12
Gen. 1.26,27
făcut pe om pe el. Eu, chiar mâinile mele au întins cerurile și am poruncit să fie toată
45.12
Gen. 2.1
oștirea lor. 13Eu
45.13
Cap. 41.2.
l‐am sculat în dreptate și voi face toate căile lui drepte. El va zidi
45.13
2 Cron. 36.22,23Ezra 1.1
cetatea mea și va da drumul prinșilor mei, nu pentru
45.13
Cap. 52.3.
preț nici pentru plată, zice Domnul oștirilor. 14Așa zice Domnul: Bogăția
45.14
Ps. 68.31
72.10,11Zah. 8.22,23
Egiptului și marfa Etiopiei și a Sabeenilor, bărbați de statură, vor trece la tine și vor fi ale tale; vor merge după tine; vor trece în lanțuri
45.14
Ps. 149.8
și ți se vor pleca, și îți vor face cerere, zicând: Cu adevărat
45.14
1 Cor. 14.25
în tine este Dumnezeu și nu
45.14
Vers. 5.
este altul, nu este alt Dumnezeu! 15Cu adevărat tu ești un Dumnezeu care
45.15
Ps. 44.24
te ascunzi, o Dumnezeul lui Israel, Mântuitorul!… 16Se vor rușina și vor roși cu toții, vor ajunge de rușine împreună, făcătorii
45.16
Cap. 44.11.
de idoli. 17Dar
45.17
Cap. 26.4. Vers. 25.
Israel va fi mântuit de Domnul cu o mântuire veșnică. Nu vă veți rușina nici nu veți roși în veci de veci. 18Căci așa zice Domnul care a făcut cerurile, Dumnezeu însuși care
45.18
Cap. 42.5.
a întocmit pământul și l‐a făcut și l‐a întemeiat. Nu l‐a făcut pustiu, ci l‐a întocmit ca să fie locuit: eu
45.18
Vers. 5.
sunt Domnul și nu este altul. 19N‐am vorbit în ascuns, în
45.19
Deut. 30.11
vreun loc întunecos al pământului. N‐am zis seminței lui Iacov: Căutați‐mă în zadar. Eu
45.19
Ps. 19.8
119.137,138
, Domnul, vorbesc dreptate, spun lucruri care sunt drepte. 20Adunați‐vă și veniți! Apropiați‐vă împreună, voi cei scăpați ai neamurilor! Sunt
45.20
Cap. 44.17, 18, 19;
fără pricepere cei ce poartă lemnul chipului lor cioplit și se roagă la un dumnezeu care nu‐i poate
45.20
Cap. 41.22;
mântui. 21Spuneți și aduceți‐i încoace; da, să se sfătuiască împreună. Cine a arătat aceasta din vechime? Cine a spus‐o de mult? Oare nu eu, Domnul? Și nu
45.21
Vers. 5, 14, 18. Cap. 44.8;
este alt Dumnezeu afară de mine: un Dumnezeu drept și un mântuitor; nu este altul afară de mine. 22Priviți
45.22
Ps. 22.27
65.5
la mine și fiți mântuiți toate marginile pământului! Căci eu sunt Dumnezeu și nu este altul. 23Pe
45.23
Gen. 22.16Evr. 6.13
mine însumi m‐am jurat, cuvântul a ieșit din gura mea în dreptate și nu se va întoarce: că orice
45.23
Rom. 14.11Fil. 2.10
genunchi se va pleca înaintea mea și orice
45.23
Gen. 31.53Deut. 6.13Ps. 63.11
limbă va jura 24și se va zice de mine: Numai în Domnul este dreptate
45.24
Ier. 23.51 Cor. 1.30
și putere. La el vor veni și toți
45.24
Cap. 41.11.
cei ce se aprind împotriva lui se vor rușina. 25În
45.25
Vers. 17.
Domnul va fi îndreptățită
45.25
1 Cor. 1.31
și se va slăvi toată sămânța lui Israel.

46

Răsturnarea idolilor din Babilon

461Bel s‐a plecat

46.1
Cap. 21.9.
, Nebo s‐a încovoiat. Idolii lor sunt pe dobitoace și pe vite. Lucrurile pe care le purtați sunt încărcate, sunt o sarcină
46.1
Ier. 10.5
pentru dobitocul ostenit. 2Ele se încovoaie, se pleacă jos împreună: n‐au putut scăpa sarcina și ele
46.2
Ier. 48.7
înșile sunt duse în prinsoare. 3Ascultați‐mă, casă a lui Iacov, și toată rămășița casei lui Israel, care ați fost purtați de mine din pântece și care
46.3
Ex. 17.4Deut. 1.31
32.11Ps. 71.6
ați fost purtați din sân: 4Până la bătrânețe eu
46.4
Ps. 102.27Mal. 3.6
sunt Același și până la peri cărunți eu vă voi purta. Eu v‐am făcut și eu vă voi
46.4
Ps. 48.14
71.18
duce; da, vă voi purta și vă voi scăpa. 5Cu
46.5
Cap. 40.18, 25.
cine mă veți asemăna și mă veți face deopotrivă, sau mă veți pune alături ca să fim deopotrivă? — 6Ei
46.6
Cap. 40.19;
varsă aur din sac și cântăresc argint în cumpănă; tocmesc un argintar și el îi face un dumnezeu: ei cad jos și se închină. 7Îl
46.7
Ier. 10.5
ridică pe umeri, îl poartă și‐l așază la locul său și el stă acolo. Nu se mișcă din locul său și dacă strigă
46.7
Cap. 45.20.
cineva către el, nu răspunde, nu‐l mântuiește din strâmtorare. 8Aduceți‐vă
46.8
Cap. 44.19;
aminte de aceasta și arătați‐vă bărbați. Luați la inimă, voi cei fărădelege. 9Aduceți‐vă
46.9
Deut. 32.7
aminte de cele de mai înainte, din vechime, căci eu sunt Dumnezeu și nu este altul
46.9
Cap. 45.5, 21.
; Eu sunt Dumnezeu și nu este nimeni asemenea mie! 10Care
46.10
Cap. 45.21.
din început spun sfârșitul și din vremuri străvechi cele nefăcute încă, zicând: Sfatul
46.10
Ps. 33.11Prov. 19.21
21.30Fapte. 5.39Evr. 6.17
meu va sta și voi face toată plăcerea mea, 11chemând pasărea răpitoare de la
46.11
Cap. 41.2, 25.
răsărit, pe bărbatul sfatului
46.11
Cap. 44.28;
meu dintr‐o țară depărtată. Da, am
46.11
Num. 23.19
vorbit și o voi împlini, am cugetat‐o și o voi și face. 12Ascultați‐mă, voi cei tari
46.12
Ps. 76.5
la inimă, cei depărtați
46.12
Rom. 10.3
de dreptate! 13Eu apropii
46.13
Cap. 51.5.
dreptatea mea; nu
46.13
Hab. 2.3
va fi departe și mântuirea
46.13
Cap. 62.11.
mea nu va întârzia. Și voi da mântuire în Sion și lui Israel slava mea.

47

Pieirea îndârjitului Babilon

471Coboară‐te

47.1
Ier. 48.18
și șezi
47.1
Cap. 3.26.
în țărână, fecioară, fată a Babilonului! Șezi pe pământ, fără scaun de domnie, fată a Haldeilor! Căci nu te vei mai numi plăpândă și gingașă. 2Ia
47.2
Ex. 11.5Jud. 16.21Mat. 24.41
râșnița și râșnește făină! Ridică‐ți mahrama, suflecă‐ți poalele! Dezgolește‐ți șoldul, treci râurile! 3Goliciunea
47.3
Cap. 3.17;
ta se va dezgoli, da, rușinea ta se va vedea. Voi face răzbunare
47.3
Rom. 12.19
și nu voi cruța pe nimeni. 4Răscumpărătorul nostru, Domnul oștirilor
47.4
Cap. 43.3, 14.
este numele lui, Sfântul lui Israel. 5Șezi tăcând
47.5
1 Sam. 2.9
și intră în întuneric, fată a Haldeilor! Căci
47.5
Vers. 7. Cap. 13.19.
nu te vei mai numi Doamna împărățiilor. 6M‐am
47.6
2 Sam. 24.142 Cron. 28.9Zah. 1.15
mâniat pe poporul meu, am pângărit
47.6
Cap. 43.28.
moștenirea mea și i‐am dat în mâna ta; tu nu le‐ai arătat îndurare. Ai îngreuiat
47.6
Deut. 28.50
foarte mult jugul tău asupra bătrânului 7și ai zis: Voi fi doamnă
47.7
Vers. 5.
în veac. N‐ai luat
47.7
Cap. 46.8.
aceste lucruri în inima ta, nici
47.7
Deut. 32.29
nu ți‐ai adus aminte de sfârșitul lor. 8Acum dar ascultă aceasta, tu cea dedată plăcerilor, care locuiești fără grijă, care zici în inima ta: Eu
47.8
Vers. 10.
sunt și nu este alta afară de mine. Nu voi ședea văduvă și nu
47.8
Ap. 18.7
voi cunoaște pierderea de copii. 9Dar amândouă
47.9
Cap. 51.19.
acestea vor veni asupra ta într‐o
47.9
1 Tes. 5.3
clipă, într‐o singură zi: pierderea de copii și văduvia. Vor veni peste tine în plinătatea lor cu toată mulțimea farmecelor tale cu tot marele
47.9
Naum 3.4
număr al descântecelor tale. 10Căci
47.10
Ps. 52.7
te‐ai încrezut în răutatea ta. Ai zis
47.10
Cap. 29.15.
: Nu mă vede nimeni. Înțelepciunea ta și cunoștința ta te‐au amăgit și
47.10
Vers. 8.
ai zis în inima ta: Eu sunt și nu este alta afară de mine! 11De aceea va veni răul peste tine, nu vei ști de unde se ridică; și va cădea peste tine nevoia pe care n‐o vei îndepărta și pustiirea
47.11
1 Tes. 5.3
pe care n‐ai bănuit‐o va veni peste tine deodată. 12Stai acum cu descântecele tale și cu mulțimea farmecelor tale, cu care te‐ai muncit din tinerețea ta. Poate vei trage vreun folos din ele, poate vei băga groază. 13Ești obosită
47.13
Cap. 57.10.
de mulțimea sfaturilor tale. Să se scoale acum și să te mântuiască cei ce
47.13
Cap. 44.25.
împart cerurile, privitorii stelelor, care prezic după lunile noi cele ce vor veni peste tine! 14Iată, vor fi ca miriștea
47.14
Naum 1.10Mal. 4.1
: focul îi va arde. Nu vor putea să se izbăvească de sub puterea flăcării: nu va fi cărbune la care să se încălzească, nici foc ca să stea înaintea lui. 15Așa îți vor fi aceia cu
47.15
Ap. 18.11
care te‐ai ostenit, cu care ai negustorit din tinerețea ta. Fiecare se va trage la o parte, nu este nimeni să te mântuiască.