Mustrarea necredincioșiei lui Israel
481Ascultați aceasta, casă a lui Iacov, care sunteți chemați cu numele lui Israel și
ieșiți din apele lui Iuda, care
jurați pe numele Domnului și mărturisiți pe Dumnezeul lui Israel, dar
5.2
nu în adevăr, nici în dreptate. 2Căci ei sunt numiți după
cetatea sfântă și se
reazemă pe Dumnezeul lui Israel: Domnul oștirilor este numele lui. 3Am spus de atunci cele dinainte și au ieșit din gura mea și le‐am făcut
să fie auzite. Le‐am făcut pe neașteptate și
s‐au întâmplat. 4Pentru că știam că ești îndărătnic și grumazul
tău este vână de fier și fruntea ta de aramă. 5De aceea ți le‐am
spus de atunci, înainte ca să se întâmple, te‐am făcut să le auzi, ca să nu zici: Idolul meu le‐a făcut și chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‐au poruncit. 6Tu ai auzit, vezi toate acestea și nu le veți mărturisi voi oare? Te‐am făcut să auzi lucruri noi din vremea aceasta și lucruri ascunse pe care nu le știai. 7Acum sunt făcute și nu de demult și înaintea zilei acesteia nu le‐ai auzit ca să nu zici: Iată le știam! 8Da, n‐ai auzit, nici n‐ai știut, nici nu ți s‐a deschis urechea de demult; căci știam că totdeauna te vei purta cu necredincioșie și din
pântece te‐ai numit neascultător. 9Pentru
106.8Ezec. 20.9,14,22,44
numele meu îmi voi amâna
mânia și pentru lauda mea mă stăpânesc cu privire la tine, ca să nu te stârpesc. 10Iată, te‐am topit dar nu ca argintul; te‐am ales în cuptorul
strâmtorării. 11Pentru
mine, pentru mine o voi face; căci
cum să fie pângărit numele meu? Și nu
voi da altuia slava mea. 12Ascultă‐mă, Iacove, și tu, Israele, cel chemat al meu. Eu sunt Același: eu
sunt cel dintâi și eu sunt cel
din urmă. 13Da, mâna
mea a întemeiat pământul și dreapta mea a întins cerurile: când le
chem, se scoală împreună. 14Adunați‐vă
toți și ascultați: care din ei a spus acestea? Acela pe care l‐a iubit Domnul
va împlini plăcerea
lui asupra Babilonului și brațul său va fi peste Haldei. 15Eu, eu am vorbit; da, eu
l‐am chemat; eu l‐am adus și calea sa va propăși. 16Apropiați‐vă de mine, ascultați aceasta: n‐am
vorbit în ascuns de la început; din vremea când a fost, acolo sunt eu; și acum m‐a trimis Domnul
și Duhul său. 17Așa zice Domnul
, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce te învață spre folos, cel ce te călăuzește
pe calea pe care să mergi. 18O
! dacă ai fi ascultat de poruncile mele! Atunci
pacea ta ar fi fost ca un râu și dreptatea ta ca valurile mării. 19Și sămânța
ta ar fi fost ca nisipul și urmașii măruntaielor tale ca prundișul ei. Nu li s‐ar fi stârpit numele, nici nu s‐ar fi șters dinaintea mea! 20Ieșiți
din Babilon, fugiți de la Haldei! Cu glas de cântare, spuneți, faceți să se audă aceasta, răspândiți‐o până la marginea pământului. Spuneți: Domnul a răscumpărat
pe robul său Iacov! 21Și ei n‐au însetat
când îi povățuia prin pustiuri; a făcut
să le curgă ape din stâncă; da, a despicat stânca și apele au țâșnit. 22Nu este pace
pentru cei răi, zice Domnul.