Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
51

Izbăvirea și întoarcerea

511Ascultați‐mă

51.1
Vers. 7.
voi
51.1
Rom. 9.30,31,32
cei ce urmăriți dreptatea, cei ce căutați pe Domnul. Priviți la stânca din care sunteți ciopliți și la gaura gropii din care ați fost săpați. 2Priviți
51.2
Rom. 4.1,16Evr. 11.11,12
la Avraam, tatăl vostru, și la Sara, care v‐a născut. Căci
51.2
Gen. 12.1,2
eu l‐am chemat când era singur și l‐am
51.2
Gen. 24.1,35
binecuvântat și l‐am înmulțit. 3Căci Domnul a mângâiat
51.3
Ps. 102.1352.9
Sionul, a mângâiat toate locurile pustiite ale lui: și va face pustia lui ca
51.3
Gen. 13.10Ioel 2.3
Edenul și pustietatea lui ca grădina Domnului; bucurie și veselie se vor afla în el, mulțumiri și glas de cântare. 4Ascultă‐mă, poporul meu, și pleacă urechea, neamul meu! Căci
51.4
Cap. 2.3;
o lege va ieși de la mine și voi pune judecata mea ca lumină
51.4
Cap. 42.6.
popoarelor. 5Dreptatea
51.5
Cap. 46.13;
mea este aproape; mântuirea mea a ieșit și brațele
51.5
Ps. 67.4
98.9
mele vor judeca popoarele; ostroavele
51.5
Cap. 60.9.
mă vor aștepta și se vor încrede în
51.5
Rom. 1.16
brațul meu. 6Ridicați‐vă
51.6
Cap. 40.26.
ochii la ceruri și priviți pe pământ jos. Căci cerurile
51.6
Ps. 102.26Mat. 24.352 Pet. 3.10,12
vor pieri ca fumul și pământul
51.6
Cap. 50.9.
se va învechi ca o haină și cei ce locuiesc în el vor muri la fel: dar mântuirea mea va fi în veac și dreptatea mea nu se va desființa. 7Ascultați‐mă
51.7
Vers. 1.
voi care cunoașteți dreptatea, popor în
51.7
Ps. 37.31
inima căruia este legea mea; nu
51.7
Mat. 10.28Fapte. 5.41
vă temeți de ocara oamenilor și nu vă înspăimântați de batjocurile lor. 8Căci
51.8
Cap. 50.9.
îi va mânca molia ca pe o haină și‐i va mânca viermele ca pe lână: dar dreptatea mea va fi în veac și mântuirea mea din neam în neam. 9Deșteaptă‐te
51.9
Ps. 44.23
, deșteaptă‐te, îmbracă‐te
51.9
Ps. 93.1Ap. 11.17
cu putere, braț al Domnului! Deșteaptă‐te ca
51.9
Ps. 44.1
în zilele din vechime, ca în neamurile veacurilor trecute! Oare
51.9
Iov 26.12
nu tu ai tăiat Raabul
51.9
Ps. 87.4
89.10
în bucăți, ai străpuns balaurul
51.9
Ps. 74.13,14Ezec. 29.3
? 10Oare nu tu ai uscat
51.10
Ex. 14.21
marea, apele adâncului celui mare, ai făcut adâncurile mării cale de trecut pentru cei răscumpărați? 11Astfel cei
51.11
Cap. 35.10.
răscumpărați ai Domnului se vor întoarce și vor veni cu cântare de bucurie în Sion. Și bucurie veșnică va fi pe capetele lor; vor dobândi veselie și bucurie și întristarea și suspinul vor fugi. 12Eu, eu sunt mângâietorul
51.12
Vers. 3.
vostru: cine ești tu că te temi
51.12
Ps. 118.6
de un om care va muri și de fiul omului care va ajunge
51.12
Cap. 40.6.
ca iarba; 13și uiți pe Domnul, Făcătorul tău, care
51.13
Iov 9.8Ps. 104.242.5
44.24
a întins cerurile și a întemeiat pământul și te temi în toate zilele de urgia apăsătorului, când pregătește să te piardă? Și unde
51.13
Iov 20.7
este urgia apăsătorului? 14Cel surghiunit va fi dezlegat curând și nu
51.14
Zah. 9.11
va muri în groapă, nici nu‐i va lipsi pâinea. 15Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care
51.15
Iov 26.12Ps. 74.13Ier. 31.35
stârnesc marea și fac să‐i vuiască valurile; Domnul oștirilor este numele lui. 16Și am pus
51.16
Deut. 18.18In. 3.34
cuvintele mele în gura ta și te‐am acoperit
51.16
Cap. 49.2.
cu umbra mâinii mele ca să sădesc
51.16
Cap. 65.17; 66.32.
cerurile și să întemeiez pământul și să zic Sionului: Tu ești poporul meu. 17Deșteaptă‐te
51.17
Cap. 52.1.
, deșteaptă‐te, scoală‐te, Ierusalime, care ai
51.17
Iov 21.20Ier. 25.15,16
băut din mâna Domnului paharul mâniei sale. Ai băut
51.17
Deut. 28.28,34Ps. 60.3
75.8Ezec. 23.32,33,34Zah. 12.2Ap. 14.10
, ai golit potirul cel mare al amețelii: 18nu este cine s‐o călăuzească din toți fiii săi pe care i‐a născut, din toți fiii săi pe care i‐a crescut, nu este niciunul care s‐o ia de mână. 19Aceste două lucruri au venit
51.19
Cap. 47.9.
asupra ta; cine te va plânge? Dărăpănarea și sfărâmarea și foametea și sabia; cum
51.19
Amos 7.2
să te mângâi? 20Fiii
51.20
Plâng. 2.11,12
tăi au leșinat, zac la capul tuturor ulițelor, ca un taur sălbatic în laț: sunt plini de mânia Domnului, de mustrarea Dumnezeului tău. 21Deci ascultă acum aceasta, tu cel întristat și îmbătat, dar
51.21
Vers. 17.
nu de vin: 22Așa zice Domnul, Stăpânul tău și Dumnezeul tău care
51.22
Ier. 50.34
apără pricina poporului său: Iată, am luat din mâna ta paharul amețelii, potirul cel mare al urgiei mele; nu‐l vei mai bea iarăși: 23și‐l
51.23
Ier. 25.17,26,28Zah. 12.2
voi pune în mâna apăsătorilor tăi, care
51.23
Ps. 66.11,12
au zis sufletului tău: Pleacă‐te ca să trecem; și ți‐ai făcut trupul una cu pământul și ca o uliță pentru cei ce treceau.

52

Mântuirea Sionului vestită prin soli ai păcii

521Deșteaptă‐te, deșteaptă‐te

52.1
Cap. 51.9, 17.
, îmbracă‐te cu puterea ta, Sioane; îmbracă‐ți hainele cele frumoase, Ierusalime, cetate
52.1
Neem. 11.1Mat. 4.5Ap. 21.2
sfântă. Căci
52.1
Cap. 85.8;
de acum încolo nu va mai intra la tine cel
52.1
Ap. 21.27
netăiat împrejur și cel necurat. 2Scutură‐ți
52.2
Cap. 3.26;
țărâna! Ridică‐te, șezi pe scaun, Ierusalime! Dezleagă‐ți
52.2
Zah. 2.7
legăturile de la grumazul tău, fiică prinsă a Sionului! 3Căci așa zice Domnul: Ați fost vânduți pe nimic
52.3
Ps. 44.12Ier. 15.13
și veți fi răscumpărați fără argint. 4Căci așa zice Domnul: Poporul meu s‐a coborât la început în Egipt
52.4
Gen. 46.6Fapte. 7.14
, ca să stea vremelnic acolo și Asiria i‐a apăsat fără cuvânt. 5Și acum ce fac eu aici, zice Domnul, când poporul meu a fost luat pe nimic? Cei ce‐i stăpânesc îi fac să urle, zice Domnul, și numele meu este blestemat
52.5
Ezec. 36.20,23Rom. 2.24
necurmat, toată ziua. 6De aceea poporul meu va cunoaște numele meu, va cunoaște în ziua aceea, că eu însumi sunt cel ce zice: Iată‐mă. 7Cât
52.7
Naum 1.15Rom. 10.15
de frumoase sunt pe munți picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea, care aduce vești bune de bine, care vestește mântuirea, care zice Sionului: Dumnezeul
52.7
Ps. 93.1
96.10
97.1
tău împărățește! 8Glasul străjerilor tăi! Ei înalță glasul, cântă cu toții; căci vor vedea ochi către ochi când se va întoarce Domnul în Sion. 9Săltați de bucurie, cântați tare împreună, locuri pustii ale Ierusalimului. Căci
52.9
Cap. 51.3.
Domnul mângâie pe poporul său, a răscumpărat
52.9
Cap. 48.20.
Ierusalimul. 10Domnul
52.10
Ps. 98.2,3
și‐a dezgolit sfântul său braț înaintea ochilor tuturor neamurilor și toate
52.10
Lc. 3.6
marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru. 11Plecați
52.11
Cap. 48.20.
, plecați, ieșiți de acolo! Nu vă atingeți de ce este necurat! Ieșiți din mijlocul ei! Curățiți‐vă
52.11
Lev. 22.2
, cei ce purtați vasele Domnului! 12Căci nu
52.12
Ex. 12.33,39
veți ieși cu iuțeală, nici nu veți merge cu fugă. Căci
52.12
Mica 2.13
Domnul va merge înaintea voastră și
52.12
Num. 10.25Ex. 14.19
Dumnezeul lui Israel va fi coada oștirii voastre. 13Iată, robul
52.13
Cap. 42.1.
meu va lucra cu înțelepciune; se
52.13
Fil. 2.9
va ridica și se va înălța și va fi foarte înalt! 14Precum mulți erau uimiți de tine (fața
52.14
Ps. 22.6,7
lui era așa de schimonosită, mai mult decât orice om, și chipul lui mai mult decât fiii oamenilor), 15așa
52.15
Ezec. 36.25Fapte. 2.33Evr. 9.13,14
va uimi multe neamuri; împărații
52.15
Cap. 49.7, 23.
își vor astupa gurile la el; căci vor vedea ceea ce
52.15
Cap. 55.5.
nu li se spusese și vor înțelege ceea ce încă nu auziseră.

53

Suferințele Robului Domnului

531Cine a crezut

53.1
In. 12.38Rom. 10.16
vestirea noastră? Și cui s‐a descoperit brațul
53.1
Cap. 51.9.
Domnului? 2Căci el a crescut
53.2
Cap. 11.1.
înaintea lui ca o odraslă fragedă și ca o rădăcină dintr‐un pământ uscat. N‐are
53.2
Cap. 52.14.
nici chip, nici frumusețe; și când îl vedem nu este nicio frumusețe ca să‐l dorim. 3El a fost disprețuit
53.3
Ps. 22.6
și lepădat de oameni. Omul durerilor și cunoscut
53.3
Evr. 4.15
cu suferința și ca unul de care își ascund oamenii fețele a fost disprețuit și nu
53.3
In. 1.10,11
l‐am prețuit. 4Negreșit, el
53.4
Mat. 8.17Evr. 9.281 Pet. 2.24
a purtat suferințele noastre și s‐a împovărat cu durerile noastre: totuși noi l‐am socotit lovit, bătut de Dumnezeu și chinuit. 5Dar el a fost rănit
53.5
Rom. 4.251 Cor. 15.31 Pet. 3.18
pentru fărădelegile noastre, a fost zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa păcii noastre era asupra lui și prin rănile
53.5
1 Pet. 2.24
lui suntem vindecați. 6Noi
53.6
Ps. 119.1761 Pet. 2.25
toți ne‐am rătăcit ca oile, ne‐am întors fiecare la calea sa și Domnul a descărcat asupra lui nelegiuirea noastră, a tuturor. 7El a fost apăsat și chinuit dar nu și‐a
53.7
Mat. 26.63
27.12,14Mc. 14.61
15.51 Pet. 2.23
deschis gura. Ca un miel dus
53.7
Fapte. 8.32
la junghiere și ca o oaie care este mută înaintea celor ce o tund, așa nu și‐a deschis gura. 8El a fost răpit de la apăsare și de la judecată; și neamul lui, cine dintre ei s‐a gândit că a fost stârpit
53.8
Dan. 9.26
din pământul celor vii pentru fărădelegea poporului meu căruia i se datora lovitura? 9Și i‐au pus mormântul
53.9
Mat. 27.57,58,60
cu cei răi și a fost cu cel bogat în moartea lui, măcar că nu făcuse nicio asuprire și nu era niciun vicleșug
53.9
1 Pet. 2.221 In. 3.5
în gura lui. 10Totuși a plăcut Domnului să‐l lovească; l‐a supus la suferință. După ce va aduce sufletul său jertfă
53.10
2 Cor. 5.211 Pet. 2.24
pentru vină, el va vedea o sămânță, își va lungi zilele
53.10
Rom. 6.9
și plăcerea
53.10
Ef. 1.5,92 Tes. 1.11
Domnului va propăși în mâna lui. 11Va vedea din chinul sufletului său și se va sătura. Prin
53.11
In. 17.32 Pet. 1.3
cunoștința lui robul
53.11
Cap. 42.1;
meu cel drept
53.11
1 In. 2.1
va învăța pe mulți în dreptate
53.11
Rom. 5.18,19
și va purta
53.11
Vers. 4.5.
nelegiuirile lor. 12De
53.12
Ps. 2.8Fil. 2.9
aceea îi voi da o parte cu cei mari și va împărți prada cu cei puternici, pentru că și‐a turnat sufletul la moarte și
53.12
Col. 2.15
a fost numărat
53.12
Mc. 15.28Lc. 22.37
cu cei fărădelege și a purtat păcatele multora și a mijlocit
53.12
Lc. 23.34Rom. 8.34Evr. 7.25
9.241 In. 2.1
pentru cei fărădelege.