Toate popoarele chemate
551O, voi
7.37Ap. 21.6
22.17
, toți cei însetați, veniți la ape și cei ce n‐aveți argint, veniți, cumpărați și mâncați. Da, veniți
, cumpărați vin și lapte fără argint și fără preț. 2De ce cumpăniți argintul pentru ceea ce nu este pâine? Și osteneala voastră pentru ceea ce nu satură? Ascultați‐mă cu luare aminte și mâncați ce este bun și să se desfăteze sufletul în grăsime. 3Plecați‐vă urechea și veniți
la mine; ascultați și sufletul vostru va trăi; și
voi face un legământ veșnic cu voi, îndurările
cele adevărate ale lui David. 4Iată l‐am dat ca martor
popoarelor, domn și căpetenie
popoarelor. 5Iată
vei chema un neam pe care nu l‐ai cunoscut; și un neam care nu te cunoștea va alerga la tine pentru Domnul Dumnezeul tău și
pentru Sfântul lui Israel; căci
te‐a slăvit. 6Căutați
25.11In. 7.34
8.212 Cor. 6.1,2Evr. 3.13
pe Domnul cât se poate afla, chemați‐l cât este aproape. 7Să‐și părăsească
omul nelegiuit calea sa și cel nedrept gândurile
sale și să se întoarcă la Domnul și
el va avea milă de el și la Dumnezeul nostru, căci va ierta din belșug. 8Căci
gândurile mele nu sunt gândurile voastre, nici căile voastre căile mele, zice Domnul. 9Ci cu cât
sunt mai înalte cerurile decât pământul, așa sunt căile mele mai înalte decât căile voastre și gândurile mele decât gândurile voastre. 10Căci precum
se coboară ploaia și zăpada din ceruri și nu se întoarce acolo, ci udă pământul și‐l face să rodească și să odrăslească și dă sămânță celui ce seamănă și pâine celui ce mănâncă: 11așa
va fi cuvântul meu care iese din gura mea: nu se va întoarce la mine gol, ci va face ce‐mi place și va propăși în lucrul la care l‐am trimis. 12Căci
veți ieși cu bucurie și veți fi călăuziți în pace. Munții și dealurile vor izbucni
98.835.1,2
42.11
în cântări înaintea voastră și toți
copacii câmpului vor bate în mâini. 13În
locul spinului
va răsări chiparosul și în locul urzicii va răsări mirtul. Și aceasta va fi pentru Domnul un nume
, un semn în veac, care nu se va stinge.
Îndemnare la evlavie
561Așa zice Domnul: Păziți judecata, și faceți dreptatea, căci
mântuirea mea este aproape să vină și dreptatea mea să se descopere. 2Ferice de bărbatul care face aceasta și de fiul omului, care ține tare de ea; care păzește
sabatul ca să nu‐l pângărească și își păzește mâna ca să nu facă niciun rău. 3Și fiul străinului
10.1,2,34
17.4
18.71 Pet. 1.1
care s‐a lipit de Domnul, să nu vorbească, zicând: Domnul m‐a despărțit cu totul de poporul său. Nici famenul să nu zică: Iată eu sunt un copac uscat. 4Căci așa zice Domnul: Famenilor care păzesc sabatele mele și aleg lucrurile plăcute mie și țin tare la legământul meu: 5le voi da în casa
mea și înăuntrul zidurilor mele un loc
și un nume mai bun decât al fiilor și al fiicelor. Le voi da un nume veșnic care nu se va stinge. 6Și fiii străinului care se lipsesc de Domnul ca să‐i slujească și să iubească numele Domnului, ca să fie slujitorii lui, fiecare ce păzește sabatul ca să nu‐l pângărească și se ține tare de legământul meu, 7îi voi aduce
și pe ei la sfântul meu munte și‐i voi desfăta în casa mea de rugăciune. Arderile
lor de tot și jertfele lor vor fi bine primite pe altarul meu, căci
casa mea se va numi o casă de rugăciune pentru
toate popoarele. 8Domnul Dumnezeu care
adună pe cei izgoniți ai lui Israel zice: Voi
2.14,15,16
aduna încă și pe alții la el, la cei adunați ai lui. 9Veniți să mâncați, toate
fiarele câmpului, da, toate fiarele pădurii! 10Păzitorii săi sunt orbi
23.16
, toți
sunt fără cunoștință. Toți sunt câini muți care nu pot să latre, visează, stau tolăniți, le place să adoarmă: 11da, câinii
sunt lacomi, nu cunosc sațul
. Și aceștia sunt păstori care nu înțeleg: toți se întorc la calea lor, fiecare la câștigul său, până la cel din urmă din ei. 12Veniți, zic ei, voi aduce vin și ne vom îmbăta cu băutură tare și ziua de mâine
va fi ca ziua aceasta, mare peste măsură.
Drepții și în moarte au pace
571Se pierde dreptul și nimeni nu ia la inimă; și bărbații
miloși sunt răpiți
și nimeni nu ia aminte că cel drept este răpit dinaintea răului. 2El intră în pace; ei se odihnesc în paturile lor, oricine care umblă în dreptatea
lui. 3Dar apropiați‐vă încoace, voi fiii
vrăjitoarei, sămânță a preacurvarului și a curvei! 4De cine vă bateți voi joc? Împotriva cui lărgiți voi gura, și scoateți limba? Oare nu sunteți voi copii ai fărădelegii, sămânță a minciunii, 5care vă aprindeți între idoli sub
17.10Ier. 2.20
orice copac verde, care
20.22 Reg. 16.3
23.10Ier. 7.31Ezec. 16.20
20.26
înjunghiați pe copii în văi, sub crăpăturile stâncilor? 6Partea ta este între pietrele netede ale râului; ele, ele sunt sorțul tău și lor le‐ai turnat o jertfă de băutură, ai adus un dar de mâncare. Să fiu eu potolit cu privire la acestea? 7Ți‐ai pus patul
pe munte
înalt și ridicat și acolo te‐ai suit ca să aduci jertfă. 8Și ți‐ai pus amintirea în dosul ușilor și al ușiorilor. Căci te‐ai dezgolit altuia decât mine și te‐ai suit și ți‐ai lărgit patul și ai făcut legământ cu ei. Ai iubit
23.2‐20
patul lor, le‐ai văzut goliciunea. 9Și te‐ai dus
la împărat cu untdelemn și ți‐ai înmulțit mirurile și ți‐ai trimis solii departe și te‐ai înjosit până la Șeol. 10Ai ostenit de lungimea căii tale; totuși
n‐ai zis: E în zadar! Ai aflat o înviorare a puterii tale, de aceea n‐ai fost bolnav. 11Și de
cine te‐ai sfiit sau te‐ai temut de ai mințit și nu ți‐ai adus aminte de mine, nici n‐ai luat la inimă? Oare n‐am tăcut eu
încă de mult și nu te‐ai temut de mine? 12Îți voi spune dreptatea ta și faptele tale; și ele nu‐ți vor folosi. 13Când vei striga, să te scape cei adunați de tine! Dar îi va lua vântul pe toți, o suflare îi va răpi pe toți. Dar cel ce își pune încrederea în mine va moșteni țara și va stăpâni sfântul meu munte. 14Și se va zice: Înălțați
, înălțați, pregătiți calea, scoateți afară piedicile din calea poporului meu. 15Căci așa zice Cel Prea Înalt și Înălțat, care locuiește în veșnicie, și Numele
căruia este Sfântul: Eu
locuiesc în loc înalt și sfânt și cu
51.17
138.6
cel ce este cu duhul zdrobit și smerit, ca
să însuflețesc duhul celor smeriți și să însuflețesc inima celor zdrobiți. 16Căci nu
103.9Mica 7.18
mă voi certa în veac nici nu mă voi mânia totdeauna; căci ar lipsi duhul dinaintea mea și suflările pe care
le‐am făcut. 17M‐am
mâniat pentru nelegiuirea zgârceniei
sale și l‐am lovit. M‐am
ascuns și m‐am mâniat și el a urmat cu darea înapoi în calea inimii sale. 18I‐am văzut căile și‐l voi
vindeca. Îl voi călăuzi și‐i voi da iarăși mângâieri, lui și celor ce jelesc
ai lui. 19Eu fac rodul
buzelor. Pace, pace celui
de departe și celui de aproape, zice Domnul
, și‐l voi vindeca. 20Dar cei răi sunt ca marea tulburată, care nu se poate liniști și valurile ei aruncă afară noroi și murdărie. 21Nu este pace
pentru cei răi, zice Dumnezeul meu.
