Pedeapsa fățărniciei
581Strigă cu tot gâtlejul, nu cruța, înalță‐ți glasul ca o trâmbiță și spune poporului meu fărădelegea lui și casei lui Iacov păcatele sale. 2Totuși ei mă caută în toate zilele și le place să știe căile mele, ca un neam care a făcut dreptate și n‐a părăsit orânduirea Dumnezeului său. Ei cer de la mine judecăți de dreptate, le place să se apropie de Dumnezeu. 3De ce
am postit noi, zic ei, și tu nu vezi? De ce ne‐am întristat
23.27
sufletul și tu nu iei cunoștință? Iată, în zilele postului vostru vă găsiți plăcerea voastră și stoarceți toate muncile voastre! 4Iată
, postiți pentru ceartă și sfadă și ca să bateți cu pumnul răutății. Nu postiți astăzi ca să se audă sus glasul vostru. 5Oare acesta
este postul pe care l‐am ales eu? O
zi ca să‐și chinuiască omul sufletul, să‐și plece capul ca papura și
să‐și aștearnă sac și cenușă? Vei numi aceasta post și zi bine primită Domnului? 6Oare nu este acesta postul pe care l‐am ales: să dezlegi lanțurile
răutății, să desfaci legăturile
jugului și să lași slobozi pe cei apăsați și să sfărâmați orice jug? 7Oare nu este ca să împarți pâinea
ta celui flămând și să aduci în casa ta pe săracii izgoniți? Când
vezi pe cel gol, să‐l îmbraci și să nu te ascunzi de însăși carnea
ta? 8Atunci
lumina ta va răsări ca zorile și sănătatea ta va crește iute; și dreptatea ta va merge înaintea ta; slava
Domnului va fi coada oștirii tale. 9Atunci vei chema și Domnul va răspunde; vei striga și el va zice: Iată‐mă! Dacă vei depărta din mijlocul tău jugul, arătarea cu degetul și vorbirea
nelegiuirii 10și îți vei întinde sufletul către cel flămând, și vei sătura sufletul întristat: atunci lumina ta va răsări în întuneric și întunecimea ta va fi ca miazăziua: 11și Domnul te va călăuzi necurmat și‐ți va sătura sufletul în secetă și‐ți va întări oasele și vei fi ca o grădină udată și ca un izvor de apă ale cărui ape nu lipsesc. 12Și cei ce ies din tine vor
zidi locurile pustii cele vechi; vei ridica temeliile din neam în neam; te vei numi: Cel ce drege spărturile, Cel ce așază iarăși cărările de locuit în ele. 13Dacă‐ți vei
trage piciorul din sabat, nefăcându‐ți plăcerea ta în ziua mea sfântă: și vei numi sabatul desfătare, sfânt, cinstit al Domnului, și‐l vei cinsti nefăcându‐ți căile tale, nici urmându‐ți plăcerea ta, nici vorbind vorbe deșerte: 14atunci
te vei desfăta în Domnul și te voi face să călărești
33.29
pe înălțimile pământului și te voi face să guști moștenirea tatălui tău Iacov. Căci
gura Domnului a vorbit.