Nelegiuirea poporului
591Iată, mâna Domnului nu s‐a scurtat
ca să nu poată mântui, nici urechea lui nu s‐a îngreuiat ca să nu poată auzi. 2Ci nelegiuirile voastre au pus o despărțire între voi și Dumnezeul vostru și păcatele voastre au ascuns fața lui de la voi ca să n‐audă. 3Căci mâinile
vă sunt pângărite cu sânge și degetele cu nelegiuire. Buzele voastre vorbesc minciuni, limba voastră șoptește nedreptate. 4Nimeni nu strigă după dreptate, nimeni nu se judecă în adevăr. Se încred în deșertăciune și vorbesc minciuni, zămislesc răutate și nasc
nelegiuire. 5Clocesc ouă de șarpe și țes pânză de păianjen; cine mănâncă din ouălele lor moare și dacă se calcă unul, iese o năpârcă. 6Țesăturile
lor nu se vor face haine, nici nu se vor acoperi cu lucrările lor. Lucrările lor sunt lucrări de nelegiuire și fapta asupririi este în mâinile lor. 7Picioarele
lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge nevinovat. Gândurile lor sunt gândurile nelegiuirii, pustiirea și nimicirea sunt în cărările lor. 8Ei nu cunosc calea păcii și nu este dreptate în pașii lor, și‐au sucit
cărările. Cel ce umblă în ele nu cunoaște pace. 9De aceea judecata este departe de noi și dreptatea nu ne ajunge; așteptăm
lumină și iată întuneric; lucirea, dar umblăm în întunecime. 10Pipăim
zidul ca orbii, da, pipăim ca cei ce n‐au ochi. În amiază ne poticnim ca în amurg, suntem ca morții printre cei sănătoși. 11Toți mormăim ca urșii și ne
Ezec. 7.16
văităm ca porumbeii; așteptăm judecata și nu este; mântuirea și ea este departe de noi. 12Căci fărădelegile noastre s‐au înmulțit înaintea ta și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră. Căci fărădelegile noastre sunt cu noi și cunoaștem nelegiuirile noastre. 13Am păcătuit și am tăgăduit pe Domnul și ne‐am depărtat de pe urma Dumnezeului nostru. Am vorbit apăsare și neascultare. Am zămislit
și am rostit din inimă cuvinte de minciună. 14Și judecata s‐a întors înapoi și dreptatea stă departe. Căci adevărul s‐a poticnit pe uliță și dreptatea nu poate să intre. 15Da, lipsește adevărul; și cel ce se depărtează de rău se face de pradă. Și Domnul a văzut și a fost rău în ochii săi că nu era judecată. 16Și a văzut
că nu era niciun om și s‐a mirat
că nu era niciun mijlocitor: de aceea
brațul său însuși i‐a adus mântuire și dreptatea lui, ea l‐a sprijinit. 17Și s‐a
îmbrăcat cu dreptatea ca și cu o pavăză și pe cap cu coiful mântuirii, și s‐a îmbrăcat cu hainele răzbunării, ca îmbrăcăminte, și s‐a înfășurat cu râvna ca într‐o manta. 18După
faptele lor așa va răsplăti: urgie potrivnicilor săi, răsplată vrăjmașilor săi: va da răsplată ostroavelor. 19Și
se vor teme de numele Domnului de la apus și de slava lui de la răsăritul soarelui. Când potrivnicul va năvăli ca
un potop, Duhul Domnului va ridica un steag împotriva lui. 20Și Răscumpărătorul
va veni în Sion și la cei ce se vor întoarce de la fărădelegile în Iacov, zice Domnul. 21Și cât pentru mine, acesta
10.16
este legământul meu cu ei, zice Domnul: Duhul meu care este peste tine și cuvintele mele pe care le‐am pus în gura ta nu se vor depărta din gura ta, nici din gura seminței tale, nici din gura seminței seminței tale, zice Domnul, de acum și până în veac.