Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
2

Osândirea deosebirilor greșite

21Frații mei, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, cu căutare

2.1
1 Cor. 2.8
la fața omului
2.1
Lev. 19.15Deut. 1.17
16.19Prov. 24.23
28.21Mat. 22.16Iuda 16
. 2Căci dacă va intra în sinagoga voastră un bărbat având un inel de aur în deget, în veșmânt strălucitor și va intra și un sărac în veșmânt soios 3și vă veți uita cu luare aminte spre cel ce poartă veșmântul cel strălucitor și veți zice: Tu șezi aici bine! Și săracului îi veți zice: Tu stai colo sau șezi sub scăunelul picioarelor mele! 4Oare nu faceți voi o deosebire în voi înșivă și v‐ați făcut judecători cu gânduri rele? 5Ascultați, frații mei iubiți, oare nu și‐a
2.5
In. 7.481 Cor. 1.26,28
ales Dumnezeu pe cei săraci față de lume, ca să fie bogați
2.5
Lc. 12.211 Tim. 6.18Ap. 2.9
în credință și moștenitori ai împărăției pe care
2.5
Ex. 20.61 Sam. 2.30Prov. 8.17Mat. 5.3Lc. 6.20
12.321 Cor. 2.92 Tim. 4.8
a făgăduit‐o celor ce‐l iubesc? 6Iar voi
2.6
1 Cor. 11.22
ați necinstit pe sărac. Oare nu bogații vă asupresc și vă
2.6
Fapte. 13.50
17.6
18.12
târăsc înaintea judecătorilor? 7Nu hulesc ei numele cel bun care a fost chemat peste voi? 8Dacă într‐adevăr împliniți legea împărătească potrivit scripturii
2.8
Lev. 19.18Mat. 22.39Rom. 13.8,9Gal. 5.14
6.2
: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți! bine faceți. 9Dar dacă voi căutați
2.9
Vers. 1.
la fața omului, lucrați păcat, fiind dovediți de lege călcători ai ei. 10Căci cine va păzi toată legea dar va păcătui într‐o singură poruncă, s‐a făcut
2.10
Deut. 27.26Mat. 5.19Gal. 3.10
vinovat de toate. 11Căci cine a zis
2.11
Ex. 20.13,14
: Nu preacurvi, a zis și: Nu omorî; iar dacă nu preacurvești dar omori, te‐ai făcut călcător de lege. 12Vorbiți așa și faceți așa ca unii care au să fie judecați printr‐o lege
2.12
Cap. 1.25.
a slobozeniei. 13Căci judecata
2.13
Iov 22.6Prov. 21.13Mat. 6.15
18.35
25.41,42
este fără milă pentru cel ce nu face milă; mila
2.13
In. 4.17,18
se fălește împotriva judecății.

Credință fără fapte

14Ce

2.14
Mat. 7.26
folos este, frații mei, dacă zice cineva că are credință, dar n‐are fapte? Oare îl poate mântui credința? 15Dacă
2.15
Iov 31.19,20Lc. 3.11
un frate sau o soră sunt goi și au lipsă de hrana de fiecare zi 16și cineva dintre voi le
2.16
1 In. 3.18
va zice: Mergeți în pace, încălziți‐vă și săturați‐vă! dar nu le dați cele trebuincioase trupului, ce folos este? 17Așa și credința, dacă nu va avea fapte este moartă în sine. 18Dar va zice cineva: Tu ai credință și eu am fapte. Arată‐mi credința ta fără fapte, și
2.18
Cap. 3.13.
eu îți voi arăta din faptele mele credința mea. 19Tu crezi că Dumnezeu este unul? Bine faci; și
2.19
Mat. 8.29Mc. 1.24
5.7Lc. 4.31Fapte. 16.17
19.15
dracii cred și se înfioară! 20Voiești dar să știi, om deșert, că credința fără fapte este neroditoare? 21Oare Avraam, tatăl nostru, n‐a fost îndreptățit din fapte, fiindcă
2.21
Gen. 22.9,12
a adus jertfă pe altar pe Isaac, fiul său? 22Vezi că
2.22
Evr. 11.12
credința lucrează împreună cu faptele lui, și credința a fost făcută desăvârșită din fapte. 23Și a fost împlinită scriptura care zice: Iar Avraam a
2.23
Gen. 15.6Rom. 4.3Gal. 3.6
crezut pe Dumnezeu, și i s‐a socotit ca dreptate; și a fost numit prieten
2.23
2 Cron. 20.7Is. 41.8
al lui Dumnezeu. 24Vedeți că omul este îndreptățit din fapte și nu numai din credință. 25Dar asemenea și Rahav
2.25
Ios. 2.1Evr. 11.31
curva, n‐a fost oare îndreptățită din fapte, fiindcă a primit pe soli și i‐a scos afară pe altă cale? 26Căci după cum trupul fără duh este mort, așa și credința fără fapte este moartă.

3

Cumpătarea în vorbire

31Nu

3.1
Mat. 23.8,10Rom. 2.20,211 Pet. 5.3
fiți mulți învățători, frații mei, știind
3.1
Lc. 6.37
că vom lua mai mare judecată. 2Căci toți ne poticnim în
3.2
1 Reg. 8.462 Cron. 6.36Prov. 20.9Ecl. 7.201 In. 1.8
multe feluri. Dacă
3.2
Ps. 34.131 Pet. 3.10
nu se poticnește cineva în cuvânt, acesta este
3.2
Mat. 12.37
un bărbat desăvârșit, în stare să înfrâneze și tot trupul. 3Iar dacă punem frânele în gurile cailor
3.3
Ps. 32.9
ca să ni‐i supunem, ducem după noi și tot trupul lor. 4Iată chiar corăbiile, deși sunt așa de mari și mânate de vânturi iuți, sunt duse de o cârmă foarte mică încotro voiește pornirea celui ce le cârmuește. 5Așa și limba
3.5
Prov. 12.18
15.2
, este un mic mădular și se fălește cu lucruri mari
3.5
Ps. 12.3
73.8,9
. Iată un mic foc ce mare pădure aprinde! 6Și limba
3.6
Prov. 16.27
este un foc: lumea nedreptății! Limba este așezată între mădularele noastre, ea mânjește
3.6
Mat. 15.11,18,19,20Mc. 7.15,20,23
tot trupul și aprinde cu flacără roata nașterii și este aprinsă cu flacări de gheenă. 7Căci orice fire de fiare și păsări, de târâtoare și de viețuitoare de mare este domolită și a fost domolită de firea omenească, 8dar limba nimeni dintre oameni nu poate s‐o domolească; este un rău fără odihnă, este plină
3.8
Ps. 140.3
de otravă aducătoare de moarte. 9Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl și cu ea blestemăm pe oameni, care
3.9
Gen. 1.26
5.1
9.6
sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10Din aceeași gură iese binecuvântare și blestem. Nu trebuie, frații mei, ca acestea să fie așa. 11Nu cumva izvorul aruncă din aceeași deschizătură dulce și amară? 12Oare poate, frații mei, un smochin să facă măsline sau o viță smochine? Nici apa sărată nu poate face apă dulce.

Înțelepciunea care vine de sus

13Cine

3.13
Gal. 6.4
este înțelept și înțelegător între voi? Să‐și arate din purtarea bună faptele
3.13
Cap. 2.18.
lui cu blândețe
3.13
Cap. 1.21.
de înțelepciune. 14Iar dacă aveți gelozie
3.14
Rom. 13.13
amară și duh de partidă în inima voastră, nu
3.14
Rom. 2.17,23
vă făliți și nu mințiți împotriva adevărului. 15Această
3.15
Fil. 3.19
înțelepciune nu vine de sus ci este pământească, sufletească, drăcească. 16Căci unde
3.16
1 Cor. 3.3Gal. 5.20
este gelozie și duh de partidă, acolo este neorânduială și orice luptă rea. 17Dar înțelepciunea
3.17
1 Cor. 2.6,7
de sus este mai întâi curată, apoi pașnică, învoitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, neîndoielnică, fără fățărnicie
3.17
Rom. 12.91 Pet. 1.22
2.11 In. 3.18
. 18Și
3.18
Prov. 11.18Osea 10.12Mat. 5.9Fil. 1.11Evr. 12.11
rodul dreptății este semănat în pace de cei ce fac pace.

4

Lupta împotriva poftelor

41De unde sunt războaie și de unde lupte între voi? Nu vin oare de aici, din poftele voastre care

4.1
Rom. 7.23Gal. 5.171 Pet. 2.11
se oștesc în mădularele voastre? 2Poftiți și n‐aveți; omorâți și pizmuiți și nu puteți dobândi: vă luptați și vă războiți; și n‐aveți pentru că nu cereți. 3Cereți
4.3
Iov 27.9
35.12Ps. 18.41Prov. 1.28Is. 1.15Ier. 11.11Mica 3.4Zah. 7.13
și nu primiți, pentru că
4.3
Ps. 66.181 In. 3.22
5.14
cereți rău, ca să cheltuiți în plăcerile voastre. 4Preacurvelor
4.4
Ps. 73.27
, nu știți că prietenia
4.4
1 In. 2.15
lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu? Deci cine
4.4
In. 15.19
17.14Gal. 1.10
va voi să fie prieten al lumii se face vrăjmaș al lui Dumnezeu. 5Sau vi se pare că în zadar vorbește scriptura? Oare cu pizmă dorește Duhul
4.5
Gen. 6.5
8.21Num. 11.29Prov. 21.10
pe care l‐a făcut să locuiască în noi? 6Însă dă un mai mare har. De aceea scriptura zice: Dumnezeu
4.6
Iov 22.29Ps. 138.6Prov. 3.34
29.23Mat. 23.12Lc. 1.52
14.11
18.141 Pet. 5.5
se împotrivește celor mândri, dar dă har celor smeriți. 7Supuneți‐vă deci lui Dumnezeu; dar împotriviți‐vă
4.7
Ef. 4.27
6.111 Pet. 5.9
diavolului și el va fugi de la voi. 8Apropiați‐vă
4.8
2 Cron. 15.2
de Dumnezeu și el se va apropia de voi. Curățiți‐vă
4.8
Is. 1.16
mâinile, păcătoșilor, și sfințiți‐vă
4.8
1 Pet. 1.221 In. 3.3
inimile, cei
4.8
Cap. 1.8.
cu sufletul împărțit. 9Simțiți
4.9
Mat. 5.4
durere și întristați‐vă și plângeți; râsul vostru să se prefacă în întristare și bucuria în rușine de voi înșivă. 10Smeriți‐vă
4.10
Iov 22.29Mat. 13.12Lc. 14.11
18.141 Pet. 5.6
înaintea Domnului și el vă va înălța. 11Nu
4.11
Ef. 4.311 Pet. 2.1
vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților. Cine vorbește de rău pe fratele său sau
4.11
Mat. 7.1Lc. 6.37Rom. 2.11 Cor. 4.5
judecă pe fratele său, vorbește de rău legea și judecă legea; iar dacă judeci legea, nu ești făcător al legii, ci judecător. 12Unul singur este legiuitor și judecător: Cel ce
4.12
Mat. 10.28
poate să mântuiască și să piardă; dar tu
4.12
Rom. 14.4,13
cine ești, care judeci pe aproapele tău?

Către cei ce fac planuri

13Veniți

4.13
Prov. 27.1Lc. 12.18
acum cei ce ziceți: Astăzi sau mâine vom pleca la cetatea cutare și vom face acolo anul și vom face negustorie și vom câștiga. 14Voi care nu știți cele de mâine. Ce este viața voastră? Căci sunteți un abur
4.14
Iov 7.7Ps. 102.31 Pet. 1.241 In. 2.17
care se arată puțin și apoi piere. 15În loc să ziceți: Dacă va
4.15
Fapte. 18.211 Cor. 4.19
16.7Evr. 6.3
voi Domnul și vom trăi, vom face și aceasta sau aceea. 16Dar acum vă lăudați cu lăudăroșiile voastre; orice
4.16
1 Cor. 5.6
laudă de felul acesta este rea. 17Deci cine
4.17
Lc. 12.47In. 9.41
15.22Rom. 1.20,21,32
2.17,18,23
știe să facă bine și nu face, acela are păcat.